Procedural delay appeal dismissed for failing to meet statutory grounds under Art. 522 Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 12 ianuarie 2023

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea actelor de la dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a Contencios Administartiv şi Fiscal a fost înregistrată sub număr de dosar x/2022, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1821, pronunţată în dosarul x/2019 de Curtea de a Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Brigada Rutieră.

La data de 26 octombrie 2022, petentul A. a formulat contestaţie la tergiversarea procesului cu privire la dosarul nr. x/2022, în acest sens fiind înregistrat dosarul nr. x/2022.

În motivare, petentul a învederat că instanţa a omis să formeze dosar la recursul pe care l-a formulat împotriva hotărârii civile nr. 2324/2022 în dosarul nr. x/2022, prin care a fost respinsă prin omisiune excepţia de neconstituţionalitate a art. 135 (1) din C. pen. care instituie în fapt, prin omisiune, imunitate de jurisdicţie penală pentru stat şi autorităţi publice.

Constestaţia a fost înaintată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal "instanţei ierarhic superioare", căreia îi revine competenţa de soluţionare, conform art. 525 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 199/11.07.2022, aplicabil raportat la momentul formulării contestaţiei.

Prin urmare, contestaţia privind tergiversarea procesului, astfel cum a fost formulată de către petentul – contestator A., a fost înregistrată la data de 09 noiembrie 2022 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –Secţia contencios administrativ şi fiscal sub număr de dosar x/2022, fiind repartizat aleatoriu prin sistemul Ecris Completului de judecată nr. 8 care, prin Rezoluţia Preşedintelui completului, din data de 15 noiembrie 2022, a fixat termen pentru soluţionarea acesteia la data de 12 ianuarie 2023, în Camera de Consiliu, conform art. 525 alin. (5) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 199/11.07.2022.

Intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Brigada Rutieră nu a formulat întâmpinare.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Examinând contestaţia privind tergiversarea procesului, prin prisma criticilor formulate de contestator şi faţă de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestaţie este nefondată.

Cu prioritate, Înalta Curte reţine că excepţia de nestatalitate invocată de contestator la acest termen de judecată, prin care se susţine, în esenţă, că statul român nu îndeplineşte condiţiile de statalitate recunoscute în dreptul internaţional cutumiar, în Convenţia de la Montevideo despre drepturile şi obligaţiile statului, pentru că nu are jurisdicţie penală pentru infracţiuni săvârşite de stat sau autorităţi publice şi nu respectă tratatele internaţionale, nu reprezintă o veritabilă excepţie, urmând a fi analizată raportat la obiectul dedus judecăţii şi la cadrul legal ce reglementează contestaţia privind tergiversarea procesului.

Astfel, potrivit art. 522 din C. proc. civ. privind Subiectele contestaţiei şi motivele ei "(1) Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată."

La alin. (2) al aceluiaşi articol sunt prevăzute cazurile în care poate fi făcută respectiva contestaţie, motivele vizând atât culpa instanţei, cât şi atitudinea ei faţă de neglijenţa sau abuzul părţilor, a altor participanţi în proces, ori a terţilor propriu-zişi, care aveau obligaţii legale sau judiciare, respectiv:

"1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;

2. când instanţa a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;

3. când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanţei, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informaţii rezultate din evidenţele ei şi care erau necesare soluţionării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;

4. când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului."

Astfel, se constată că dispoziţiile articolului 522 alin. (2) C. proc. civ. reglementează în mod expres situaţiile în care părţile sau/şi procurorul pot face contestaţia privind tergiversarea procesului.

Prin urmare, ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 din C. proc. civ. este pasivitatea instanţei de judecată, care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte sau, mai grav, nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.

În acest context, contestaţia/plângerea la tergiversarea procesului reprezintă un remediu oferit de normele de procedură, care are aplicabilitate în situaţiile în care chiar instanţa cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluţionării procesului într-un termen rezonabil.

Analizând contestaţia ce face obiectul prezentei judecăţi, prin raportare la dispoziţiile art. 522 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, deşi petentul a intitulat expres cererea sa ca fiind "Contestaţie la tergiversarea procesului prin toate mijloacele, inclusiv omisiunea formării de dosare", din conţinutul contestaţiei formulate nu rezultă incidenţa în cauză a niciunuia din cazurile expres prevăzute de textul legal menţionat.

Astfel, Înalta Curte apreciază că nemulţumirile contestatorului reprezintă aspecte de fapt care exced motivelor expres reglementate de lege în cadrul cărora poate fi exercitată contestaţia la tergiversare şi nu pot fi analizate în această procedură.

Pentru aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 525 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de contestatorul A., cu privire la dosarul nr. x/2022 al Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de contestatorul A., cu privire la dosarul nr. x/2022 al Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

Fără cale de atac.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 12 ianuarie 2023.