Age limit for military officer status in judicial transfer proceedings: primacy of statute over unamended common regulations

Şedinţa publică din data de 08 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 05.04.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, anularea în parte a actului administrativ unilateral cu caracter individual emis de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale având ca obiect acordarea avizului negativ pentru dobândirea de către reclamantă a calităţii de ofiţer în activitate, respectiv a avizului negativ acordat prin raportul pârâtului Ministerul Apărării Naţionale – Direcţia Instanţelor Militare cu nr. J.286/21.01.2021 (aprobat de ministru la secţiunea "Hotărâre") şi comunicat către Consiliul Superior al magistraturii prin adresa Ministerului Apărării Naţionale nr. SG/560/26.01.2021, să se constate că reclamanta întruneşte toate condiţiile prevăzute de lege pentru dobândirea calităţii de ofiţer în activitate, cu obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naţionale la emiterea unui aviz conform pozitiv cu privire la reclamantă şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea, cererii, reclamanta a arătat că, urmare a declanşării de către Consiliul Superior al Magistraturii a procedurii de transfer a judecătorilor de la instante civile la instante militare, anunţ publicat pe site-ul acestuia la data de 02.11.2020, văzând condiţiile limitativ prevăzute în anunţul privind declanşarea procedurii de transfer, precum şi Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele şi parchetele civile ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari, a formulat cerere de transfer de la Judecătoria Râmnicu Sărat la Tribunalul Militar Bucureşti.

La termenul de judecată din data de 10.06.2021 reclamanta a depus o cerere de modificare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat, pe lângă cele solicitate iniţial, anularea Hotărârii CSM – secţia pentru judecători din data de 25.05.2021 prin care i-a fost respinsă cererea de transfer, constatarea faptului că îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege pentru transferul menţionat, obligarea pârâtului Consiliul Superior al magistraturii la emiterea unei noi hotărâri în sensul admiterii cererii sale de transfer de la instanţa civilă, la instanţa militară, respectiv de la Judecătoria Râmnicu Sărat la Tribunalul Militar Bucureşti.

A solicitat reclamanta introducerea în cauză a noului pârât şi citarea Consiliului Naţionale pentru Combaterea Discriminării care a depus un punct de vedere.

La termenul de judecată din data de 23.09.2021 instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Apărării Naţionale, cu motivarea arătată în încheierea de şedinţă.

La termenul din data de 20.01.2022, în condiţiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 instanţa a admis cererea reclamantei de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995 şi art. 32 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

La acelaşi termen de judecată instanţa a respins cererea formulată de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale prin care se solicita suspendarea soluţionării prezentului dosar până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a dosarului nr. x/26.05.2021, cu motivarea menţionată în încheierea de şedinţă.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa nr. 32/F din data de 24 februarie 2022, Curtea de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Consiliul Superior al Magistraturii, cu citarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei nr. 32/F din data de 24 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A., în cuprinsul cărora, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţine că instanţa de fond a interpretat în mod eronat dispoziţiile din Regulamentul comun nr. 176/2014 şi nr. M.47/2014 (care nu impun cerinţa limitei de vârstă), dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 80/2015 şi ale art. 32 din Legea nr. 303/2004, fără a ţine cont de prevederile derogatorii ale art. 109 alin. (4) şi art. 79 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, care, de asemenea, nu impun o astfel de cerinţă a limitei de vârstă. Astfel, contrar interpretării date de instanţa de fond, prin derogare de la art. 36 din Legea nr. 80/1995, art. 109 alin. (4) şi art. 79 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 stipulează expres că pentru magistraţii militari, respectiv pentru ofiţerii de justiţie, încadrarea, transferul şi limitele de vârstă sunt cele prevăzute de actele normative specifice acestora, respectiv legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, lege care nu prevede vreo limită de vârstă.

În privinţa avizului negativ emis de Ministerul Apărării Naţionale a formulat cerere de suspendare a actului administrativ, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov sub nr. x/2021, în condiţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, iar prin sentinţa civilă nr. 15/25.02.2021 Curtea de Apel Braşov a admis cererea şi a dispus suspendarea executării avizului negativ privind dobândirea calităţii de ofiţer în activitate din cuprinsul Raportului nr. x/21.01.2021 emis de Ministerul Apărării Naţionale până la soluţionarea acţiunii pe fond, însă, prin Decizia nr. 5125/2021, ICCJ a admis recursul formulat de MapN, a casat sentinţa şi, rejudecând, a respins ca inadmisibilă acţiunea.

Prin sentinţa civilă nr. 32/F/24.02.2022 Curtea de Apel Braşov a respins acţiunea, reţinând în motivare că, în interpretarea coroborată a art. 32 din Legea nr. 303/2004 şi art. 36 lit. d) şi g) din Legea nr. 80/2015, dobândirea calităţii de magistrat militar este condiţionată atât de îndeplinirea condiţiilor de intrare în magistratură, cât şi de îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ, cu respectarea limitei de vârstă impusă de lege, respectiv 45 ani. Mai reţine instanţa fondului că prevederile art. 109 alin. (4) din Legea 80/2015 nu stabilesc derogări de la art. 36 statutul judecătorilor şi procurorilor trebuind a fi interpretat coroborat inclusiv cu art. 32 din Legea nr. 303/2004.

Până la începutul lunii mai 2019, Legea nr. 80/1995 conţinea, cu referire la magistraţii militari, printre altele, următoarele texte derogatorii:

- Art. 109 alin. (4). care prevede că: Numirea, promovarea, transferul, limitele de vârstă, condiţiile de menţinere în magistratură şi celelalte aspecte ale carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor militari sunt supuse normelor care reglementează statutul judecătorilor şi procurorilor.

Art. 79 alin. (1). care prevede că: încadrarea şi promovarea în funcţie a ofiţerilor de justiţie se fac potrivit actelor normative specifice acestora.

Ulterior modificărilor aduse Legii nr. 80/1995 prin Legea nr. 101/2019, dispoziţiile derogatorii ale acestei legi prevăzute în art. 109 alin. (4) şi art. 79 alin. (1) din Legea nr. 101/1995 nu s-au modificat în niciun fel, păstrându-şi exact acelaşi conţinut pe care l-au avut anterior, fiind respinse alte amendamente ce îşi propuneau tocmai modificarea prevederilor derogatorii ale art. 109 alin. (4) din Legea nr. 80/1995. În aceste condiţii, ţinând seama că şi după modificările art. 36 lit. g) din Legea nr. 80/1995, prin Legea nr. 101/20191, prevederile derogatorii ale art. 79 alin. (1) şi art. 109 alin. (4) din Legea nr. 80/1995 s-au menţinut în aceeaşi formă, singura concluzie logică ce poate fi trasă este că legiuitorul nu a urmărit introducerea vreunei cerinţe de vârsta maximală şi pentru magistraţii militari, respectiv pentru activarea acestora ca ofiţeri.

După modificarea şi completarea - prin Legea nr. 101/2019 - a art. 36 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, până în prezent, Ministerul Apărării Naţionale nu a iniţiat nici un fel de demers pentru modificarea Regulamentului comun nr. 176/2014 adoptat de C.S.M. şi M.Ap. N. "privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari", cu modificările si completările ulterioare.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimaţii-pârâţi Ministerul Apărării Naţionale şi Consiliul Superior al Magistraturii au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 28 iulie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 22 februarie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Aspecte procedurale.

La data de 06.03.2023, recurenta-reclamantă a formulat o cerere prin care a solicitat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu următoarea problemă de drept: "dacă normele prevăzute de art. 79 alin. (1) şi art. 109 alin. (4) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare au caracter derogatoriu de la normele prevăzute în art. 36 alin. (1) lit. d) şi g) şi alin. (3) din aceeaşi lege, în ceea ce priveşte limita maximă de vârstă, în procedura de transfer a judecătorilor de la instanţele civile la instanţele militare".

Înalta Curte constată că această cerere este depusă după închiderea dezbaterilor şi în acest context nu mai poate fi analizată.

7. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea în parte a actului administrativ unilateral cu caracter individual emis de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, având ca obiect acordarea avizului negativ pentru dobândirea de către reclamantă a calităţii de ofiţer în activitate şi să se constate că reclamanta întruneşte toate condiţiile prevăzute de lege pentru dobândirea calităţii de ofiţer în activitate, cu obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naţionale la emiterea unui aviz conform pozitiv.

Prima instanţă a respins cererea dedusă judecăţii reţinând, în esenţă că, dispoziţiile art. 36 lit. d) şi g) din Legea nr. 80/1995 impune şi o limită de vârstă, vocaţia aparţinând doar persoanelor care au vârsta de cel mult 45 ani, iar prevederile art. 109 alin. (4) nu stabilesc derogări de la art. 36, ci vizează alte aspecte decât cele la care face referire art. 36, respectiv cele care privesc cariera magistraţilor militari cu privire la care au prioritate, statutul judecătorilor şi procurorilor trebuind a fi interpretat coroborat inclusiv cu art. 32 din Legea nr. 303/2004, din moment ce acest text de lege din statutul magistraţilor impune îndeplinirea şi a condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Astfel, prin motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă susţine că instanţa de fond a interpretat în mod eronat dispoziţiile din Regulamentul comun nr. 176/2014 şi nr. M.47/2014 (care nu impun cerinţa limitei de vârstă), dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 80/2015 şi ale art. 32 din Legea nr. 303/2004, fără a ţine cont de prevederile derogatorii ale art. 109 alin. (4) şi art. 79 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.

Cu privire la motivul de recurs prin care se invocă dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă acest motiv nu este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanţă a dat-o dispoziţiilor legale este corectă.

Conform dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 303/2004 "(1) Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conform al Ministerului Apărării Naţionale privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul acestui minister. (2) Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale".

Din interpretarea acestor dispoziţii rezultă că pentru numirea ca judecător sau procuror sau transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari este condiţionată de obţinerea avizului conform al Ministerului Apărării Naţionale privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul acestui minister.

Verificarea acestor condiţii se face conform dispoziţiilor Legii nr. 80/1995, unde, dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. d), g) şi j) şi alin. (3) menţionează că ofiţerii în activitate provin din:

d) ofiţeri în rezervă şi ofiţeri rezervişti voluntari care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau al şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, în vederea chemării sau rechemării în activitate;

g) persoane care au vârsta de cel mult 45 de ani, sunt absolvente cu diplomă de licenţă ale unei instituţii de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;

j) maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti, în activitate, răniţi în timpul şi din cauza acţiunilor militare desfăşurate în afara teritoriului statului român, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai unei instituţii de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;

De asemenea, dispoziţiile art. 109 alin. (4) prevăd că: "(4) Numirea, promovarea, transferul, limitele de vârstă, condiţiile de menţinere în magistratură şi celelalte aspecte ale carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor militari sunt supuse normelor care reglementează statutul judecătorilor şi procurorilor".

Înalta Curte constată că în mod corect a reţinut prima instanţă că prevederile art. 36 din Legea nr. 80/1995 ce prevăd limite de vârstă au fost modificate prin intrarea în vigoare a Legii nr. 101 din 8 mai 2019, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, însă faptul că Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari nu a fost modificat ulterior acestei date, nu presupune că solicitările recurentei-reclamante vor fi analizate exclusiv prin prisma acestui regulament, urmând a se verifica în concret aplicabilitatea art. 36 din lege.

De asemenea, Înalta Curte constată că într-adevăr regulamentul a fost emis în baza art. 32 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, moment la care prevederile art. 36 nu prevedeau o limită de vârstă, însă modificarea ulterioară a legislaţiei primare privind statutul magistraţilor sau al cadrelor militare nu permite regulamentului să deroge de la normele cu forţă juridică superioară edictate ulterior.

În contextul legislativ incident în speţa dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că atât timp cât dispoziţiile art. 36 lit. d) şi g) din Legea nr. 80/1995 impun şi o limită de vârstă, vocaţia aparţinând doar persoanelor care au vârsta de cel mult 45 ani, în mod corect a reţinut prima instanţă că pentru a redeveni ofiţer activ recurenta-reclamantă trebuia să îndeplinească cerinţele impuse de dispoziţiile sus-citate.

De asemenea, Înalta Curte constată că nu are relevanţă faptul că recurenta-reclamantă a parcurs procedura prealabilă specifică obţinerii avizului conform, respectiv examinarea medicală, examinarea psihologică şi verificarea îndeplinirii baremelor specifice probelor sportive, atât timp că această procedură este anterioară verificării celorlalte condiţii, aşa cum dispun prevederile Regulamentului comun nr. 176/2014 şi nr. M. 47/2014, conform cărora acordarea avizului conform este condiţionată de îndeplinirea şi a următoarelor condiţii: judecătorul solicitant să aibă numai cetăţenia română (art. 6, alin. (3) rap. la art. 1 alin. (3) şi alin. (7) lit. a), judecătorul solicitant să nu se afle în vreo situaţie de incompatibilitate cu calitatea de ofiţer în activitate şi să fi depus o declaraţie pe propria răspundere în acest sens (art. 6 alin. (3) rap la art. 1 alin. (7)1it. d), judecătorul solicitant să fi fost examinat medical, pentru stabilirea aptitudinii de îndeplinire a serviciului militar, consemnată în fişa controlului medical şi, evident, să fi fost declarat apt (art. 6 alin. (3) rap. la art. 3), judecătorul solicitant să fi fost evaluat psihologic şi, evident, să fi fost declarat apt (art. 6 alin. (3) rap. la art. 3), judecătorul solicitant sa fi promovat baremele de pregătire fizică (art. 6 alin. (3) rap. 3 la art. 3).

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că susţinerile şi criticile formulate împotriva hotărârii primei instanţe sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 32 din 24 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 08 martie 2023.