Judicial Inspectate classification of prosecutorial complaint barred by exclusive competence over legality and merits of criminal decisions

Şedinţa publică din data de 12 ianuarie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 02 aprilie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, a solicitat desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef nr. C 21-294, prin care i-a fost respinsă plângerea îndreptată împotriva rezoluţiei de clasare nr. 238/01.02.2021, emisă în dosarul nr 21-252 al Inspecţiei Judiciare - Direcţia de Inspecţie Judiciară pentru Procurori, plângere înregistrată sub nr. C 21-294 din data de 18 februarie 2021.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1574 din 03 noiembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de A., în contradictoriu cu pârâtul Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1574 din 03 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, desfiinţarea în tot a sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea plângerii, aşa cum a fost motivată.

Recurentul-reclamant a reiterat istoricul dosarului şi a învederat că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile art. 64 alin. (1) si (3) din Legea nr. 304/2004, în sensul că, din economia articolelor menţionate trebuia să se reţină că dispoziţiile procurorului ierarhic superior date în scris şi în conformitate cu legea sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. În acelaşi timp, cu titlu de obligativitate, soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivat de procurorul ierarhic superior când sunt apreciate ca fiind nelegale.

Recurentul-reclamant a susţinut că în mod greşit i-a fost soluţionată plângerea formulată la CSM de procurorul inspector delegat, în sensul că acesta şi-a motivat rezoluţia pe principiul independenţei procurorului ce a instrumentat plângerea sa iniţială adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş.

Acesta a apreciat ca fiind nelegală şi netemeinică modalitatea în care instanţa de fond a reţinut independenţa procurorului ce instrumentează o cauză, ignorându-se atributul exclusiv al procurorului ierarhic superior ce verifică legalitatea măsurilor dispuse de către primul atunci când s-au dat soluţii potrivnice legii. Astfel, o soluţie nelegală dată de un procuror ce a instrumentat o cauză penală nu poate rămane valabilă invocându-se principiul independenţei acestuia, întrucât s-ar ajunge în cele mai multe cazuri la inegalităţi în punerea în aplicare a legilor ţării.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 27 ianuarie 2022, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reiterând, în esenţă, apărările formulate în faţa instanţei de fond.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, întrucât în dezvoltarea motivelor de recurs nu au fost indicate critici în susţinerea acestuia, sentinţa atacată cuprinzând suficiente argumente în considerente care să permită exercitarea controlului judiciar, precum şi exprimarea neechivocă a soluţiei primei instanţe.

Înalta Curte constată că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea, în considerentele hotărârii, a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de argumentele principale şi, nu în ultimul rând raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată. După cum Înalta Curte a reţinut, în mod constant, în jurisprudenţa sa, motivarea nu reprezintă o chestiune de volum, ci una de esenţă, de conţinut, aceasta trebuind să fie clară, concisă şi concretă, în concordanţă cu probele şi actele de la dosar. Din această perspectivă, Înalta Curte apreciază că sentinţa civilă recurată respectă dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., judecătorul fondului expunând silogismul logico - juridic ce a stat la baza soluţiei pronunţate, fiind clare raţiunile avute în vedere de instanţă.

Analizând sentinţa atacată prin raportare la cel de-al doilea motiv de casare invocat, astfel cum este reglementat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta nu este incident în cauză, criticile formulate fiind nefondate.

Potrivit motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe fiind expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Astfel, prin sesizarea înregistrată la Direcţia de inspecţie pentru procurori la data de 21 ianuarie 2021, sub numărul x, petentul A. a solicitat efectuarea de verificări cu privire la modul de instrumentare şi soluţionare a dosarului nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş, precum şi cu privire la modul de rezolvare a plângerii formulate împotriva soluţiei dispuse în dosarul penal indicat.

Lucrarea a fost soluţionată de către inspectorul judiciar desemnat în condiţiile art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie, aprobat prin Ordinul Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 136 din 11 decembrie 2018, la data de 01 februarie 2021, sesizarea fiind clasată prin rezoluţia nr. 238/A, în temeiul art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, apreciindu-se că nu au fost conturate indiciile săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, de către magistraţii procurori reclamaţi.

În acest context, instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, cu o cerere prin care a solicitat desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef nr. C 21-294, prin care i-a fost respinsă plângerea îndreptată împotriva rezoluţiei de clasare nr. 238/01.02.2021, emisă în dosarul nr. 21-252 al Inspecţiei Judiciare - Direcţia de Inspecţie Judiciară pentru Procurori, plângere înregistrată sub nr. C 21-294 din data de 18 februarie 2021.

Criticile recurentului-reclamant privind greşita aplicare a dispoziţiilor legale incidente în cauză, în speţă cele ale art. 64 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 304/2004, sunt nefondate.

Potrivit art. 64 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 304/2004:

"(1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.

(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice".

Din interpretarea logico-sistematică a prevederilor anterior enunţate, rezultă că în soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.

Totodată, C. proc. pen. reglementează în art. 304, art. 318 alin. (10), art. 335 alin. (1) şi (6), art. 328 alin. (1) competenţele procurorului ierarhic superior în verificarea legalităţii şi temeiniciei soluţiilor, actelor şi măsurilor procesual penale adoptate de către procurorul ierarhic inferior, precum şi în sancţionarea prin infirmare a soluţiilor, actelor sau măsurilor procesuale ale procurorului ierarhic inferior neîntemeiate sau date cu nerespectarea dispoziţiilor legale. Acelaşi act normativ stabileşte la art. 339 şi art. 340 cadrul legal pentru contestarea actelor procurorului la procurorul ierarhic superior şi la instanţa de judecată.

Înalta Curte constată că în mod corect a reţinut instanţa fondului că verificările efectuate de Inspecţia Judiciară se desfăşoară conform dispoziţiilor art. 46 alin. (2), art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, cu respectarea principiilor independenţei judecătorilor şi procurorilor, supunerii lor numai legii, precum şi autorităţii de lucru judecat, în acelaşi sens fiind şi deciziile civile nr. 251/11.07.2016 şi nr. 401/30.09.2013 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători.

Prin urmare, în cadrul procedurii disciplinare nu este posibilă o analiză a legalităţii sau temeiniciei modului de instrumentare a unei cauze, întrucât o asemenea verificare constituie prerogativa exclusivă a autorităţii ierarhic superioare, şi, după caz, a controlului judiciar exercitat de instanţa de judecată, potrivit art. 339 şi art. 340 C. proc. pen.

Or, prin sesizarea adresată Inspecţiei Judiciare, recurentul-reclamant a vizat soluţia de clasare dispusă în dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş, menţinută prin ordonanţa nr. 95/11/2/2019 din data de 06 ianuarie 2020 a prim-procurorului unităţii de parchet, arătând că e total nemulţumit de modul în care s-au îndeplinit obligaţiile legale stabilite în sarcina procurorului.

Legiuitorul român, dând eficienţă dreptului de acces la un judecător, în acord cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a prevăzut şi posibilitatea formulării unei plângeri împotriva soluţiei de netrimitere în judecată sau de neurmărire penală dispusă într-un dosar penal, revenind judecătorului de cameră preliminară competenţa efectuării unui examen detaliat al circumstanţelor cauzei, verificând soluţia atacată pe baza lucrărilor şi a prezentate.

În consecinţă, instanţa de control judiciar reţine că, în cauză, plângerea reglementată de dispoziţiile art. 336-340 C. proc. pen. reprezintă singurul instrument juridic şi modalitatea generală prin care persoana interesată, care a primit legitimare procesuală în acest sens, provoacă un control de legalitate şi temeinicie cu privire la actele şi măsurile de urmărire penală.

Referitor la nemulţumirea privind caracterul incomplet al urmăririi penale, prin aceea că în cauza vizată nu s-a dispus, din oficiu, efectuarea unei expertize grafoscopice, în mod justificat s-a reţinut că administrarea probelor este o activitate ce ţine în concret de înfăptuirea actului de justiţie, iar aprecierea probelor într-un dosar penal este atributul exclusiv al procurorului, rezultatul acestei aprecieri neputând constitui motiv de sancţionare dacă nu sunt întrunite condiţiile privind reaua-credinţă sau gravă neglijenţă, astfel cum sunt definite în art. 991 din Legea nr. 303/2004, ceea ce nu a fost cazul în speţă.

Nu în ultimul rând, în acord cu opinia judecătorului fondului, instanţa de control judiciar reţine că, în condiţiile în care răspunderea disciplinară este personală, iar raportul juridic disciplinar se leagă doar între magistrat şi angajator, recurentul nefiind parte a acestui raport de drept, nu există un drept al autorului sesizării la Inspecţia Judiciară de a declanşa cercetarea disciplinară a unui magistrat, cu tot ceea ce presupune procedura prevăzută de art. 46 din Legea nr. 317/2004, ci un drept de a supune analizei autorităţii competente săvârşirea unei fapte care ar putea face obiectul unei abateri disciplinare, titulara acţiunii judiciare fiind Inspecţia Judiciară, având în vedere competenţele acesteia date prin lege specială, petiţionarul având dreptul de a fi informat cu privire la modul de soluţionare a sesizării.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1574 din 03 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 12 ianuarie 2023.