Inadmissibility of second-instance appeal in two-grade administrative jurisdiction under Law No. 554/2004

Şedinţa publică din data de 8 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman – secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal la data de 08 martie 2019, reclamanţii A., B., C. şi D., au solicitat, în contradictoriu cu Consiliul Local Buzescu, anularea hotărârilor adoptate de acesta în şedinţa din data de 28 februarie 2019.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 539 din 4 noiembrie 2019, Tribunalul Teleorman – secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei de interes, invocată din oficiu şi a respins cererea de chemare în judecată ca lipsită de interes.

3. Calea de atac exercitată împotriva sentinţei de fond şi soluţia pronunţată

Împotriva sentinţei civile nr. 539 din 4 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Teleorman – secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii A., B., C. şi D., calea de atac fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Prin decizia nr. 624 din 9 iunie 2020, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de reclamanţi, ca nefondat.

4. Recursul declarat împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal

Împotriva deciziei nr. 624 din 9 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând în principal, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, rejudecarea cauzei cu consecinţa admiterii acţiunii introductive.

5. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Consiliul Local Buzescu a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.

Intimaţii-reclamanţi B., C. şi D., de asemenea, au formulat întâmpinare, solicitând admiterea recursului dedus judecăţii.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituţia României: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior, rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Prezenta cauză se judecă potrivit dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, care, prin art. 20 alin. (1) stabileşte că: "Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare". Aşadar, în contenciosul administrativ, legiuitorul a stabilit un sistem cu două grade de jurisdicţie, respectiv fond şi recurs, iar calea de atac a recursului poate fi exercitată numai împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă.

În cauză, reclamantul a învestit Înalta Curte cu soluţionarea unui recurs exercitat împotriva deciziei civile nr. 624 din data de 9 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în calitate de instanţă de control judiciar, în soluţionarea recursului declarat împotriva sentinţei Tribunalului Teleorman, iar nu de primă instanţă, astfel că recursul vizând această decizie nu se circumscrie dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Calea de atac vizează o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii invocată de intimatul-pârât fiind astfel întemeiată.

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de către intimatul-pârât Consiliul Local Buzescu.

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 624 din data de 9 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.