Exclusion of magistracy seniority premium from IT specialist salaries assimilated to prosecutors under Law 153/2017

Şedinţa publică din data de 8 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IXa contencios administrativ şi fiscal, la data de 28 iunie 2019, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G., în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, au solicitat următoarele:

- anularea hotărârii nr. 3/21.05.2019 a Colegiului de Conducere al Parchetului pe de lângă Curtea de Apel Craiova, prin care au fost respinse contestaţiile formulate împotriva Deciziei nr. 38/25.03.2019 a Procurorului General al Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova;

- obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la emiterea unui nou act administrativ prin care să stabilească drepturile salariale ale specialiştilor IT începând cu data de 01.03.2019 conform indemnizaţiilor de încadrare pentru funcţia de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu luarea în considerare a vechimii în funcţia de specialist IT în cadrul parchetului;

- obligarea pârâţilor la calcularea şi plata salariilor cuvenite cu luarea în considerare a vechimii în funcţie pentru fiecare reclamant la încadrarea în grila de salarizare, începând cu data de 01.03.2019,

- obligarea pârâţilor la plata diferenţelor dintre sumele acordate cu titlu de drepturi salariale şi sumele cuvenite începând cu data de 01.03.2019 şi până la data pronunţării hotărârii, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală de la scadenţă şi până la plata efectivă.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1458 din data de 28 decembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a dispus următoarele:

(i) a admis acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G., în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul;

(ii) a anulat în parte hotărârea nr. 3/21.05.2019 a Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în ceea ce priveşte contestaţiile reclamanţilor;

(iii) a obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova să emită în favoarea reclamanţilor un nou act administrativ de salarizare prin care să realizeze încadrarea salarială a acestora, având în vedere vechimea în funcţie, prin luarea în considerare ca astfel de vechime a vechimii în funcţia de specialist IT în cadrul parchetului (prin asimilare cu vechimea în funcţia de procuror cu grad de judecătorie), cu respectarea celorlalte limite stabilite prin lege, respectiv interdicţia de a nu fi depăşit nivelul stabilit pentru anul 2022; încadrarea salarială a reclamanţilor având în vedere vechimea în funcţia de specialist IT în cadrul parchetului, precum şi plata salariilor cuvenite (calculate inclusiv prin raportare la vechimea în funcţia de specialist IT în cadrul parchetului) se vor realiza începând cu data de 01.03.2019 până la data intervenirii unei cauze legislative de modificare a acestui mod de calcul a drepturilor salariale cuvenite reclamanţilor;

(iv) a obligat pârâţii (fiecare pârât prin raportare la reclamanţii care îi sunt angajaţi) la plata către reclamanţi a diferenţelor dintre sumele acordate cu titlu de drepturi salariale şi sumele rezultate în urma noii încadrări, începând cu data de 01.03.2019 până la data rămânerii definitive a cauzei, sume urmând a fi actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală de la data scadenţei până la data plăţii efective.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1458 din data de 28 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, prin care a solicitat casarea în tot a sentinţei recurate şi rejudecarea cauzei, cu consecinţa respingerii acţiunii introductive ca neîntemeiate.

Recurenţii-pârâţi şi-au întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., apreciind că sentinţa recurată a fost pronunţată cu încălcarea, dar şi cu aplicarea eronată a normelor de drept material, precum şi a principiilor care stau la baza funcţionării Ministerului Public.

În susţinerea căii de atac promovate, recurenţii au arătat că, de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, specialiştii IT au beneficiat de un salariu de bază mult mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022, astfel că, la 01.01.2018, aceştia nu au putut beneficia de majorarea cu 25% a salariului de bază, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017, ci doar de majorarea cu acelaşi procent a cuantumului brut al sporurului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate, precum şi a cuantumului sporurului pentru condiţii deosebite de muncă. Cu toate acestea, chiar dacă procentul de 30% din salariul de bază a fost depăşit, cuantumul sporurilor nu a fost recalculat, pentru a compensa o parte din diminuarea accentuată a salariului de bază.

Specialiştii (funcţionarii publici) beneficiază de drepturile salariale funcţiei de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu o vechime în funcţie între 0-3 ani şi gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă. În situaţia în care salariul de bază al specialiştilor a fost stabilit la nivelul prevăzut pentru anul 2022, majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, cuantumul sporurilor, aplicat la acest salariu, a fost calculat astfel: 15% cuantum al sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate (10% spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi 5% spor pentru confidenţialitate) şi 15% cuantum al sporului pentru condiţii deosebite de muncă.

Concret, în decembrie 2017, în cazul specialiştilor, salariul de bază era format din: coeficient de multiplicare 13,500xV.R.S. 463,5 RON, adaos 25%+10% (risc şi suprasolicitare + confidenţialitate), vechime în muncă şi stabilitate (vechime în parchet). La acesta se adăuga cuantumul sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate şi cuantumul sporului pentru condiţii deosebite de muncă. în situaţia specialiştilor IT şi a specialiştilor IT şef serviciu, salariul de bază era format din: coeficient de multiplicare 13,500xV.R.S. 463,5 RON, adaos 25%+10% (risc şi suprasolicitare + confidenţialitate), vechime în muncă şi fidelitate (stabilită pentru vechimea în parchet, şi nu pentru vechimea în funcţia auxiliară de specialitate). La acesta se adăuga cuantumul sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate şi cuantumul sporului pentru condiţii deosebite de muncă.

În ianuarie 2018, în cazul specialiştilor, drepturile au fost calculate astfel:

- salariul de bază din luna decembrie 2017, majorat cu 25%;

- cuantumul sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate din luna decembrie 2017, majorate cu 25%;

- cuantumul sporului pentru condiţii deosebite de muncă din luna decembrie 2017, majorat cu 25%,

În situaţia în care salariul de bază astfel calculat a fost mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022, a fost acordat acesta din urmă, iar cuantumurile sporurilor, calculate la acest salariu, au fost de 30%.

În ianuarie 2018, pentru specialiştii IT şi specialiştii IT şef serviciu, drepturile au fost calculate astfel:

- salariul de bază din luna decembrie 2017, majorat cu 25%;

- cuantumul sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate din luna decembrie 2017, majorate cu 25%;

- cuantumul sporului pentru condiţii deosebite de muncă din luna decembrie 2017, majorat cu 25%.

În situaţia în care salariul de bază astfel calculat a fost mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022, a fost acordat acesta din urmă, iar cuantumurile sporurilor au rămas cele obţinute prin majorarea cu 25% a cuantumurilor din luna decembrie 2017.

Prin Ordinul nr. 125 din 15.05.2018 al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost stabilită atât valoarea sporului pentru condiţii de muncă grele, periculoase sau vătămătoare, cât şi data de la care acesta se acordă procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului conex şi specialiştilor din cadrul Ministerului Public. Ulterior, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin act administrativ, a dispus acordarea sporului pentru condiţii de muncă grele, periculoase sau vătămătoare de 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat, în locul cuantumului sporului pentru condiţii deosebite de muncă pe care personalul 1-a avut până la data emiterii respectivului act.

Recurenţii- pârâţi au mai arătat că salariile de bază ale specialiştilor IT, indiferent de grad şi nivel de parchet, sunt cele prevăzute în Anexa V, Capitolul I, lit. B), nr. crt. 4 din Legea nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, diferenţiate doar de gradaţia pentru vechime în muncă.

In ceea ce priveşte cuantumurile sporurilor, acestea au fost acordate la nivelul maxim de 30%, respectiv 15% cuantum al sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate (10% spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi 5% spor pentru confidenţialitate) şi 15% cuantum al sporului pentru condiţii deosebite de muncă, având în vedere că persoanele salarizate potrivit Anexei V, ale căror salarii au fost plafonate, beneficiază de sporuri de 30%.

În cuprinsul cererii de recurs se face trimitere şi la Decizia nr. 289 din 07.06.2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 586 din 07.07.2005, prin care Curtea Constituţională a reţinut că "legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să îl înlocuiască cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, ţinând seama şi de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp". De asemenea, prin Decizia nr. 693 din 17.10.2006, publicată în M. Of. nr. 915 din 10.11.2006, instanţa de contencios constituţional a statuat că "sporurile, premiile şi alte stimulente acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Diferenţierea indemnizaţiilor şi a salariilor de bază pentru demnitari şi alţi salariaţi din sectorul bugetar este opţiunea liberă a legiuitorului, ţinând seama de importanţa şi complexitatea diferitelor funcţii. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula".

Recurenţii-pârâţi au mai invocat şi jurisprudenţa CEDO, respectiv Hotărârea din 08.11.2005, pronunţată în cauza Kechko contra Ucrainei şi Hotărârea din 08.12.2009, pronunţată în cauza Wieczorek contra Poloniei, apreciind că aceasta se aplică mutatis mutandis şi în prezenta cauză.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-reclamanţi au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţia nulităţii recursului şi în subsidiar, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâţi este fondat, pentru considerentele ce succed:

Pentru a răspunde criticilor formulate de recurenţii-pârâţi, Înalta Curte consideră necesar a reda dispoziţiile legale incidente cauzei, raportat la calitatea reclamanţilor de specialişti IT în cadrul parchetelor.

Potrivit art. 120 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 207/2018:

"(6)Specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(7)Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiştii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege".

Prin O.U.G. nr. 7/2019, în vigoare începând cu data 20.02.2019, textele de lege anterior menţionate au fost abrogate.

Prin O.U.G. nr. 12/2019, în vigoare începând cu data de 01.03.2019, s-au prevăzut următoarele modificări ale Legii 304/2004:

"2. La articolul 120, după alin. (5) se introduc două noi alineate, alin. (5^1) şi (5^2), cu următorul cuprins:

(5^1) Începând cu luna martie 2019, specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(5^2) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiştii de la art. 116 alin. (5)."

Drepturile salariale ale specialiştilor din cadrul PICCJ sunt stabilite de Legea nr. 153/2017, anexa V, cap. VIII, art. 22, potrivit căruia:

"(1) Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4.

(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte."

Cap. I lit. B) nr. crt. 4 din anexa la Legea nr. 153/2017, pct. 1 al Notei anexate tabelului de calcul al salariilor de bază se referă la indemnizaţia de încadrare pentru procurori cu grad de judecătorie, iar din coroborarea textelor de lege arătate mai sus rezultă că salariile de baza ale specialiştilor din PÎCCJ, la care se raportează nivelul de salarizare al recurenţilor-reclamanţi se stabilesc doar în condiţiile acestor dispoziţii legale, urmând ca doar celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, anume sporurile, compensaţiile, majorările, primele să fie adăugate de la categoria profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, având în vedere că din această categorie fac parte si specialiştii IT, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004.

Prin "vechime în funcţie" în sensul Cap. I lit. B) nr. crt. 4, se înţelege "vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie". Aşadar, majorarea salarială pentru vechimea în funcţie presupune ca această vechime să fie îndeplinită în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat asistent sau auditor de justitie, iar specialiştii IT nu fac parte din categoria magistraţilor ori a personalului asimilat magistraţilor, limitativ indicaţi în textul Notei.

În sintagma "personal asimilat acestora" din cadrul Notei amintite legiuitorul nu a înţeles să se refere şi la specialiştii IT, asimilaţi din punct de vedere salarial procurorilor. Această sintagmă se referă la personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii, care este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 87 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Înalta Curte constată că ceea ce solicită reclamanţii şi reprezintă obiectul disputei nu este acordarea majorării salariale pentru vechimea în funcţia de specialist IT, ci acordarea majorării pentru vechimea aferentă funcţiei de magistrat (procuror). După cum s-a arătat anterior, reclamanţii doresc să beneficieze de majorarea salarială stabilită de legiuitor în beneficiul altei categorii profesionale decât cea din care fac parte.

În măsura în care s-ar da relevanţă susţinerilor reclamanţilor, potrivit cărora ar trebui să beneficieze de salariul de bază aferent unui procuror cu grad de judecătorie, dar în acelaşi timp şi de majorarea pentru vechimea în funcţie, s-ar adăuga în mod nepermis la lege, în condiţiile în care în Anexa V la Legea nr. 153/2017 nu este prevăzută în grilele de salarizare o astfel de posibilitate, majorările pentru vechimea în funcţie fiind prevăzute strict pentru categoria magistraţilor şi a personalului asimilat.

În acest sens, este relevantă Decizia nr. 31/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unei chestiuni de drept, care, deşi se referă la ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, priveşte interpretarea dispoziţiilor legale incidente şi în cauza de faţă, respectiv dispoziţiile Cap. I lit. B) nr. crt. 4 din Anexa V la Legea nr. 153/2017 şi stabileşte că: "În interpretarea şi aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la capitolul I din anexa nr. V, din acelaşi act normativ, vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie."

În plus, în cuprinsul considerentelor acestei decizii, se arată următoarele:

"94. Faptul că prin nota de subsol la tabelul prevăzut de capitolul I lit. B) din anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017 se prevede că, prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie denotă că ierarhizarea salarizării în funcţie de această vechime nu se poate aplica decât categoriilor de personal expres prevăzute, nu şi categoriilor de personal a căror salarizare se stabileşte prin "trimitere" la coeficientul de ierarhizare.

95. Menţiunea expresă a legiuitorului privind înţelegerea noţiunii de "vechime în funcţie" trebuie interpretată în sensul limitării la funcţiile special şi limitativ prevăzute în nota de subsol anterior evocată."

Înalta Curte apreciază că raţionamentul juridic avut în vedere la pronunţarea acestei decizii se aplică, pentru identitate de raţiune, şi în prezenta cauză, raportat la calitatea reclamanţilor de specialişti IT în cadrul parchetelor.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că, în mod corect recurenţii- pârâţi au stabilit că salariul de bază al specialiştilor IT din cadrul parchetelor se calculează prin raportare la salariul de bază al unui procuror cu grad de judecătorie calculat fără aplicarea majorării corespunzătoare vechimii în funcţia de magistrat/personal asimilat magistraţilor, la care se adaugă celelalte drepturi salariale aferente categoriei profesionale din care fac parte (sporuri, prime, etc. acordate personalului auxiliar).

Pentru aceste considerente, constatând incidenţa art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt împotriva sentinţei civile nr. 1458 din data de 28 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de A., B., C., D., E., F. şi G., ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.