Suspension of judges by CSM classified as administrative act; Supreme Court declared materially incompetent and referred case to Pitești Court of Appeal

Asupra contestaţiei, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea pronunţată de Consiliului Superior al Magistraturii - secţia pentru judecători în materie disciplinară

Prin Hotărârea nr. 26J din 15 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2022, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară, cu majoritate, a admis acţiunile disciplinare conexate formulate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei A. - judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teza I, art. 99 lit. o), art. 99 lit. r) ambele teze şi art. 99 lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată. În baza art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 a aplicat doamnei judecător A. sancţiunea constând în "excluderea din magistratură" pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de ar. 99 lit. h) teza I, art. 99 lit. o), art. 99 lit. r) ambele teze şi art. 99 lit. t) teza I din acelaşi act normativ.

Prin aceeaşi hotărâre, s-a admis acţiunile disciplinare conexate formulate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei B. - judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de ar. 99 lit. o), art. 99 lit. r) teza I şi art. 99 lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată. În baza art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004, republicată, a aplicat doamnei judecător B. sancţiunea constând în "excluderea din magistratură" pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. o), art. 99 lit. r) teza I şi art. 99 lit. t) teza I din acelaşi act normativ.

2. Hotărârea adoptată de Consiliului Superior al Magistraturii - secţia pentru judecători

Prin Hotărârea nr. 3167 din 19 decembrie 2022 (denumită în continuare, în cuprinsul prezentei decizii, Hotărârea secţiei pentru judecători nr. 3167/2022), în temeiul art. 40 lit. k) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliului Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 317/2004), Consiliului Superior al Magistraturii - secţia pentru judecători a hotărât suspendarea din funcţie a doamnei A., judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti şi a doamnei B., judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, începând cu data de 19 decembrie 2022, în temeiul dispoziţiilor art. 62 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 303/2004, republicată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Hotărârii secţiei pentru judecători nr. 3167/2022, A. şi B. au formulat contestaţie, în temeiul art. 52 alin. (2) din Legea nr. 305/2022 privind statutul Consiliului Superior al Magistraturii şi a art. 125 alin. (2) din Constituţie.

Contestaţia a fost înregistrată la 26 ianuarie 2023 pe rolul Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2023.

Prin contestaţia formulată, s-a susţinut că hotărârea de suspendare este nelegală fiind pronunţată în temeiul Legii nr. 303/2004, care la 19 decembrie 2022, data emiterii deciziei atacate, nu mai era în vigoare. S-a invocat că, aplicabilitatea Legea nr. 303/2022 care era în vigoare de la 16 decembrie 2023 când a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1102 din 16 decembrie 2022.

S-a arătat că legea nouă este de imediată aplicare şi reglementează calea de atac împotriva măsurii suspendării care nu exista în temeiul legii vechi iar prin aplicarea forţată în cauză a Legii nr. 303/2004, petentelor le este interzis dreptul de a accede la instanţa competentă material care este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

S-a mai susţinut că măsura suspendării este o instituţie procedurală distinctă de sancţiunea excluderii din magistratură şi care nu reprezintă un efect automat al aplicării sancţiunii disciplinare.

În continuare, petentele au arătat că măsura suspendării este neîntemeiată deoarece nu au fost avute în vedere criteriile de apreciere asupra acestei măsuri astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 303/2022.

4. Apărările formulate intimatul Consiliul Superior al Magistraturii

La 28 ianuarie 2022, a fost înregistrată la dosar întâmpinarea formulată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători cu consecinţa declinării judecării cauzei în favoarea curţii de apel în raza căreia reclamantele îşi au domiciliul, iar în ipoteza în care aceste domicilii ar atrage competenţa Curţii de Apel Bucureşti, în favoarea unei curţi de apel învecinate acesteia şi excepţia de litispendenţă în raport cu existenţa Dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin întâmpinare, intimatul susţine aplicabilitatea în cauză a Legii nr. 304/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

La 3 martie 2023, petentele au depus răspuns la întâmpinare prin care reiterează susţinerile din contestaţie.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători

Înalta Curte reţine că prin cererea formulată, petentele au invocat incidenţa în cauză a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin urmare, va analiza cu prioritate legea aplicabilă cauzei.

Înalta Curte reţine că, atât acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară împotriva petentelor, cât şi hotărârea secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost pronunţată sancţiunea excluderii din magistratură au fost întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aspecte necontestate de părţi.

În raport cu prevederile art. 24 din C. proc. civ. care statuează legea aplicabilă proceselor noi şi care prevede că "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că măsura suspendării din funcţie a judecătorului este o consecinţă directă a aplicării sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură, urmare a exercitării unei acţiuni disciplinare.

Înalta Curte nu poate primi apărarea petentelor potrivit căreia litigiul se judecă pe temeiul legii noi, fiind irelevant că hotărârea de suspendare a fost pronunţată după data intrării în vigoare a unei noi legi.

Având în vedere considerentele expuse anterior, Înalta Curte constată că legea aplicabilă în cauză este Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ca fiind legea care guvernează întreaga procedură disciplinată.

Procedând la verificarea excepţiei necompetenţei materiale a Completului de 5 judecători de a judeca pricina, excepţie invocată de intimat prin întâmpinare, în temeiul art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte o apreciază a fi întemeiată pentru considerentele arătate în continuare, ceea ce face inutilă, în tot, expunerea şi cercetarea în fond a cauzei.

Din expunerea succintă a circumstanţelor cauzei, rezultă că, prin Hotărârea nr. 26J/2022, secţia pentru judecători în materie disciplinară a aplicat pârâtelor A. şi B. sancţiunea disciplinară prevăzută de art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004, constând în "excluderea din magistratură".

Având în vedere sancţiunea disciplinară a "excluderii din magistratură" aplicată pârâtelor, prin Hotărârea nr. 3167/2022, secţia pentru judecători a dispus suspendarea din funcţie a judecătoarelor, începând cu data la care a fost pronunţată hotărârea instanţei disciplinare, în temeiul următoarelor dispoziţii legale:

- art. 40 lit. k) din Legea nr. 317/2004, conform cărora: "Art. 40. - (1) secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor: [...] k) dispune suspendarea din funcţie a judecătorilor".

- art. 62 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004, conform cărora: "Art. 62. - (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri: [...] e) în perioada cuprinsă între data pronunţării hotărârii secţiei corespunzătoare de aplicare a sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e) şi data eliberării din funcţie. [...] (2) Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de către secţia pentru judecători sau, după caz, secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii."

În circumstanţele expuse, astfel cum s-a statuat în jurisprudenţa Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este necesar a se face distincţia dintre atribuţiile administrative ce revin CSM, în calitate de autoritate publică, şi atribuţiile administrativ-jurisdicţionale ale CSM, în îndeplinirea rolului de instanţă extrajudiciară în materie disciplinară (aşa cum s-a reţinut şi în Deciziile Curţii Constituţionale nr. 148 din 16 aprilie 2003 şi nr. 391 din 17 aprilie 2007), rol conferit prin dispoziţiile art. 134 alin. (2) din Constituţie, conform cărora "CSM îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. (...)".

Or, hotărârea prin care a fost aplicată sancţiunea "excluderii din magistratură" a fost pronunţată de secţia pentru judecători în materie disciplinară în exercitarea atribuţiilor prevăzute în cuprinsul Capitolul IV - Secţiunea a 4-a - "Atribuţiile CSM în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor".

În reglementarea Capitolului IV - Secţiunea a 4-a din Legea nr. 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii îi revine competenţa de soluţionare a acţiunii disciplinare exercitate împotriva judecătorilor şi procurorilor, în cadrul unei proceduri administrativ-jurisdicţionale, aşa cum a fost calificată din punct de vedere juridic atât de Curtea Constituţională, cât şi în practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Deciziile Curţii Constituţionale nr. 148/2003 şi nr. 391/2007; Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători nr. 266/2017, pct. 66; nr. 271/2017, pct. 45; Decizia nr. 293/2017, pct. 19; Decizia nr. 36/2020).

În cadrul acestei proceduri administrativ-jurisdicţionale, Completului de 5 judecători îi revine competenţa de a soluţiona numai căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile în materie disciplinară ale CSM.

Competenţa Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a soluţiona căile de atac împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară este reglementată prin dispoziţiile art. 134 alin. (3) din Constituţie, conform cărora "Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", iar, la nivel infra-constituţional, este prevăzută de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 304/2004), conform cărora "Completurile de 5 judecători (...) soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege."

În consecinţă, conform dispoziţiilor menţionate, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, competenţa Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este limitată la căile de atac exercitate împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile CSM constituite în materie disciplinară, în îndeplinirea rolului de instanţă de judecată prevăzut de art. 134 alin. (2) din Constituţie şi, subsecvent, la nivel infraconstituţional, prin art. 44 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 ["Art. 44. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004 (...)"].

Or, în cauză, calea de atac este exercitată împotriva unei hotărâri pronunţate de secţia pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii în exercitarea altor atribuţii decât cele specifice rolului de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, hotărâre în privinţa căreia sunt incidente alte norme de competenţă decât cele ale art. 134 alin. (3) din Constituţie şi art. 24 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 ori cele cuprinse în Secţiunea a 4-a a Capitolului IV din Legea nr. 317/2004 ori în art. 24 alin. (1) din Legea nr. 304/2004.

Spre exemplificare, deciziile civile nr. 29/2022, nr. 30/2022, nr. 31/2022 şi nr. 32/2022 ale Completului de 5 judecători al instanţei supreme.

În privinţa Hotărârii secţiei pentru judecători nr. 3167/2022, sunt incidente normele de competenţă de la art. 9 din Legea nr. 304/2004: "Hotărârile secţiei pentru judecători, respectiv ale secţiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situaţii decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun."

Rezultă că art. 9 din Legea nr. 304/2004 reglementează competenţa de soluţionare a căilor de atac exercitate împotriva hotărârilor adoptate de secţiile CSM în alte materii decât în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor. Or, pentru argumentele expuse anterior, hotărârea ce formează obiectul prezentei cauze nu este pronunţată în materie disciplinară, ci este adoptată de secţia pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii în exercitarea atribuţiilor de autoritate publică.

Norma de competenţă de la art. 9 din Legea nr. 304/2004 se coroborează cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului".

Din actele dosarului, rezultă că petentele au locuinţa în municipiul Bucureşti.

Totodată, potrivit prevederilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., în considerarea calităţii petentelor de judecătoare ale Curţii de Apel Bucureşti, acestea trebuie să sesizeze una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

În considerarea acestei obligaţii, petentele şi-au manifestat opţiunea, în situaţia în care va fi admisă excepţia de necompetenţă, de a sesiza cu judecata cauzei Curtea de Apel Piteşti, învecinată Curţii de Apel Bucureşti.

Aşa fiind, în temeiul art. 10 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 coroborat cu art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentele A. şi B. în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 martie 2023.

GGC - ED