Extradition refused due to particular gravity consequences for young foreign national with established family ties

Şedinţa publică din data de 14 noiembrie 2022

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 165/F din 28 septembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în temeiul art. 52, alin. (3) din Legea nr. 302/2004, modificată, raportat la art. 1 din Convenţia de extrădare de la Paris din data de 13.12.1957, s-a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Republica Turcia şi s-a dispus extrădarea în Turcia a persoanei extrădabile A., urmărit internaţional pentru executarea restului de 7 ani, 8 luni şi 2 zile din pedeapsa de 14 ani, 41 luni şi 63 zile dispusă prin decizia nr. 2021/7608, pronunţată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu şi vătămare corporală, fapte prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 1422-H, art. 1421-B, art. 1431, art. 1164, art. 119/I-C, art. 1421, art. 143, art. 1162, art. 1681 şi art. 145 cu aplic. alt. 86/l, artQ86/3-E, art. 62, art. 521 şi alt. 31/3 din C. pen. al Republicii Turcia.

S-a hotărât extrădarea persoanei solicitate cu respectarea regulii specialităţii.

În temeiul art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a amânat predarea persoanei extrădabile până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti sau, în caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.

S-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei solicitate A. pe o durată de 30 de zile, de la data încetării motivelor care au justificat amânarea şi s-a dispus emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării.

S-a revocat măsura arestării provizorii, în vederea extrădării, luată faţă de persoana extrădabilă A. şi s-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei extrădabile de sub puterea Mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării nr. 3 din data de 28.07.2022, emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, dacă nu este reţinut, arestat sau deţinut în altă cauză.

S-a constatat că persoana extrădată fost reţinută şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 28.07.2022 la zi.

S-a respins, ca inadmisibilă cererea de recunoaştere a deciziei nr. 2021/7608, pronunţată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy.

În temeiul art. 275, alin. (3), C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar indemnizaţia cuvenită interpretei de limbă turcă pentru asistenţa acordată s-a hotărât să se plătească din fondul Ministerului Justiţiei.

Executorie cu privire la măsura arestării provizorii, în vederea extrădării.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a constatat că la data de 28.07.2022 a fost înregistrată sub nr. x/2022, sesizarea nr. 1700/II-5/2022 din aceeaşi dată, formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în conformitate cu art. 44 alin. (1), (2), (6) şi 7 din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 75/2005 şi Legea nr. 224/2006, pentru a aprecia cu privire la cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Republica Turcia, referitor la numitul A., urmărit internaţional pentru executarea restului de 7 ani, 8 luni şi 2 zile din pedeapsa de 17 ani, 7 luni şi 3 zile dispusă prin sentinţa penală nr. 2021/7834 DOSYA 2021/7606 KARAR, pronunţată la data de 29.06.2021 de a II-a Curte a Magistraţilor din Bakirkoy, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu şi vătămare corporală, fapte prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 1422-H, art. 1421-B, art. 1431, art. 1164, art. 119/I-C, art. 1421, art. 143, art. 1162, art. 1681 şi art. 145 cu aplic. alt. 86/l, artQ86/3-E, art. 62, art. 521 şi alt. 31/3 din C. pen. al Republicii Turcia, în sensul luării măsurii arestului provizoriu, în caz de urgenţă, în vederea extrădării.

În cuprinsul sesizării s-a arătat că în cuprinsul cererii de difuziune de urmărire internaţională formulată de autorităţile judiciare din Republica Turcia, transmisă prin intermediul IGPR Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Biroul Naţional Interpol este menţionată, în mod expres, solicitarea de arestare provizorie în vederea extrădării susnumitului, precum şi intenţia de a comunica cererea de extrădare a acestuia.

S-a reţinut că prin ordonanţa nr. 79/2022 emisă la data de 28.07.2022 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a dispus măsura reţinerii pe o perioadă de 24 de ore, faţă de numitul A., de la 28.07.2022 ora 12:45 la 29.07.2022, ora 12:45, persoana solicitată fiind încarcerată în CRAP nr. 1 din cadrul D.G.P.M.B.

Din relaţiile comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări prin adresa din 05.07.2022 a rezultat că numitul A. nu este cetăţean român şi nu a fost identificat în evidenţe cu protecţie internaţională sau protecţie temporară acordate de statul român; este posesor al permisului de şedere temporară nr. RO x, valabil până la data de 24.10.2022, în scop de angajare la S.C. B. S.R.L., cu ultima reşedinţă declarată în România, în sat Fundeni, str. x, jud. Ilfov.

Prin încheierea de şedinţă din data de 28.07.2022, Curtea de apel a dispus arestarea provizorie, în caz de urgentă, în vederea extrădării, către autorităţile judiciare din Republica Turcia a persoanei extrădabile A., pe o perioadă de 30 de zile, de la 28.07.2022 la 26.08.2022, inclusiv. A fost emis M.A.P. provizoriu, în vederea extrădării nr. 3/28.07.2022, care a fost pus în executare la aceeaşi dată, 28.07.2022, cel în cauză fiind încarcerat în CRAP nr. 7, secţia 12 Poliţie. La acelaşi termen, persoana extrădabilă A. a declarat că nu este de acord să fie extrădat către autorităţile judiciare din Republica Turcia.

Ulterior, prin încheierea din data de 23.08.2022, măsura a fost prelungită pe o perioadă de 10 zile, începând cu data de 27.08.2022 până la data de 05.09.2022, inclusiv. La aceeaşi dată s-a fixat termen pentru data de 05.09.2022, în vederea comunicării cererii de extrădare de către autorităţile judiciare din Republica Turcia.

Prima instanţă a constatat că la dosarul cauzei au fost depuse, prin intermediul Ministerului de Justiţie - Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară, în original şi traduse în limba română, documentele prin care se solicită extrădarea numitului A. - urmărit internaţional de autorităţile judiciare turceşti în vederea executării unei pedepse de 14 ani, 41 luni şi 63 zile pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt, acţiuni infracţionale desfăşurate pe teritoriul statului solicitant în anul 2015 - cerere formulată de autorităţile judiciare ale Republicii Turcia (înregistrată la Ministerul Justiţiei la data de 29.08.2022), respectiv: cererea Procuraturii Republicane a Republicii Turcia privind extrădarea susnumitului, certificat privind textele de lege turceşti aplicabile în cauză, precum şi cele referitoare la termenul de prescripţie a răspunderii penale; ordin de arestare, emis de Procuratura generală Bakirkoy, datat 01.07.2021; documente privind adnotarea de finalizare a pedepsei, emis de Tribunalul pentru copii nr. 1, 2 şi 3 din Bakirkoy, respectiv Istanbul; decizie motivată nr. 2017/338 a Judecătoriei de executare nr. 2 din Bakirkoy; hotărâre emisă de Tribunalul de copii nr. 3 din Bakirkoy, datată 31.10.2017; document privind dovada cetăţeniei persoanei solicitate.

Totodată, urmare controlului de regularitate internaţională, efectuat în conformitate cu art. 38 din Legea nr. 302/2004, republicată, Ministerul de Justiţie - Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară a constatat că persoana a cărei extrădare se solicită este cetăţean al Republicii Turcia; între România şi Republica Turcia se aplică dispoziţiile Convenţiei europene de extrădare, încheiată la Paris la 13.12.1957; extrădarea este supusă condiţiilor prevăzute la art. 18-26 din Legea nr. 302/2004, republicată, iar la cererea de extrădare au fost ataşate documentele prevăzute de art. 365 din Legea nr. 3022/2004.

La termenul din data de 05.09.2022, Curtea de apel a menţinut măsura arestării provizorii a numitului A., în vederea extrădării, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 05.09.2022 până la data de 04.10.2022, inclusiv.

La acelaşi termen, persoana extrădabilă, personal, a învederat Curţii că nu este de acord să fie extrădată şi predată autorităţilor competente ale Republicii Turcia, nu renunţă la regula specialităţii şi a formulat, prin apărător ales, opoziţie la extrădare, sens în care instanţa a fixat termen în vederea depunerii motivelor opoziţiei la extrădare, la data de 13.09.2022.

La termenul de judecată din 13.09.2022, persoana extrădabilă, prin apărător ales, a arătat că formulat opoziţie la extrădare, în temeiul art. 49 din Legea nr. 302/2202, arătând că, odată predat autorităţilor turce, îi va fi pusă în primejdie viaţa şi integritatea corporală, urmând să fie supus unui regim de executare a pedepsei închisorii diferit de cel aplicat cetăţenilor turci, întrucât este de etnie kurdă, iar această populaţie minoritară este persecutată de către autorităţile din Republica Turcia. A precizat că între autorităţile turce şi populaţia kurdă există numeroase conflicte, ultimul dintre acestea desfăşurându-se în luna octombrie a anului 2019, conflict ce a atras atenţia presei internaţionale, fiind catalogat ca unul ce tinde spre epurarea populaţiei kurde de pe teritoriul Turciei. Mai mult, arată că întreaga sa familie s-a refugiat în România, în anul 2016, pentru a putea duce o viaţă normală, mai ales, în condiţiile în care tatăl său a executat o pedeapsă privativă de libertate în Turcia, pe motive politice. Astfel, a solicitat încuviinţarea probei testimoniale constând în audierea martorilor C. şi D., respectiv tatăl şi fratele său, în dovedirea celor susţinute. Curtea de apel a încuviinţat administrarea probei testimoniale încuviinţate, acordând termen la 20.09.2022.

La data de 16.09.2022, persoana extrădabilă a formulat cerere de recunoaştere a hotărârii de condamnare nr. 2021/7606 dosar nr. x Karar emisă la 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 14 ani, 41 luni şi 63 zile din care mai are de executat 7 ani, 8 luni şi 2 zile. În susţinerea cererii, a arătat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege iar petentul şi-a exprimat acordul de a executa pedeapsa pe teritoriul României.

La termenul din 20.09.2022, au fost audiaţi martorii C. şi D., declaraţiile acestora fiind depuse la dosar .

La data de 01.09.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a comunicat Curţii de apel faptul că dosarul nr. x/2022, în care numitul A. are calitatea de făptuitor se află în lucru la IPJ Ilfov, Poliţia oraşului Voluntari, fiind începută urmărirea penală in rem pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie, prev.de art. 199 alin. (11) raportat la art. 193 alin. (1) C. pen.

Prin adresa din 22.09.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a comunicat faptul că în evidenţe este înregistrat dosarul nr. x/2019 al acestei unităţi de parchet, în care se efectuează cercetări împotriva suspectului A., pentru săvârşirea infracţiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără permis de conducere, prev.de art. 335 alin. (1) C. pen. şi conducerea unui vehicul neînmatriculat, prev.de art. 334 alin. (1) C. pen., ambele cu aplic.art. 38 alin. (2) C. pen.

Persoana extrădabilă a fost asistată de apărător ales (domnul avocat E., în baza împuternicirii avocaţiale seria x, nr. x/2022).

Examinând cererea de extrădare formulată, Curtea de apel a apreciat că este fondată. Curtea de apel a reţinut că autorităţile din Republica Turcia au solicitat extrădarea persoanei solicitate A. pentru executarea restului de pedepsei de 7 ani, 8 luni şi două zile închisoare, din pedeapsa de 14 ani, 41 luni şi 63 zile dispusă prin decizia nr. 2021/7608 pronunţată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy (pedeapsă rezultată în urma cumulării pedepselor pronunţate prin nouă hotărâri si anume: Tribunalul nr. 3 pentru minori Bakirkoy 2015/537 Fond şi Nr Decizie 2017/338; Tribunalul nr. 6 pentru minori Istanbul 2015/199 Fond şi Nr. Decizie 2015/429; Tribunalul nr. 4 pentru minori Istanbul 2017/142 Fond şi Nr Decizie 2017/190; Tribunalul nr. 4 pentru minori Istanbul 2015/90 Fond şi Nr Decizie 2015/592; Tribunalul nr. 1 pentru minori Istanbul 2012/764 Fond şi Nr Decizie 2013/598; Tribunalul nr. 1 pentru minori Istanbul 2013/570 Fond şi Nr Decizie 2015/287; Tribunalul nr. 2 pentru minori Istanbul 2016/58 Fond şi Nr Decizie 2018/525; Tribunalul nr. 4 pentru minori Istanbul 2018/337 Fond şi Nr Decizie 2018/395; Tribunalul nr. 7 pentru minori Istanbul 2014/413 Fond şi Nr Decizie 2015/632) pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu şi vătămare corporală, fapte prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 1422-H, art. 1421-B, art. 1431, art. 1164, art. 1191-C, art. 1421, art. 143, art. 1162, art. 1681 şi art. 145 cu aplicarea art. 861, art. 863-E, art. 62, art. 521 şi art. 313 din Codul penai turc.

În fapt, s-a reţinut în sarcina numitului A. faptul că în intervalul 24.11.2012 - 07.05.2014 a sustras, prin efracţie şi pe timp de noapte, mai multe bunuri din cinci magazine, iar la data de 12.07.2014 a agresat fizic o persoană, provocându-i leziuni care nu i-au pus viaţa în pericol. Prima instanţă a constatat faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile A. au corespondent în legislaţia română, realizând conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute de art. 228 alin. (1)-(22)9 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 193 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 C. pen. fiind îndeplinite dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Curtea de apel a constatat că, în cauză, sunt îndeplinite şi celelalte condiţiile de fond şi formă pentru admiterea extrădării, prevăzute de art. 18-36 din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 2, art. 12 şi art. 16 din Legea nr. 80/1997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare, încheiată la Paris la data de 13 decembrie 1957, persoana solicitată fiind cetăţean turc, căutat în vederea executării unui rest de 7 ani, 8 luni şi două zile închisoare, din pedeapsa de 14 ani, 41 luni şi 63 zile dispusă prin decizia nr. 2021/7608 pronunţată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy. S-a constatat că persoana solicitată nu este solicitant de azil sau beneficiar al statului de refugiat, având doar un drept de şedere temporar pe teritoriul României.

Prima instanţă a constatat că, în cauză, nu sunt incidente nici unele din motivele de refuz obligatorii sau facultative prevăzute de art. 21 şi art. 22 din Legea nr. 302/2004, fiind întrunite condiţiile extrădării potrivit art. 52 alin. (1) lit. c). din Legea nr. 302/2004.

Curtea de apel a reţinut că din datele transmise de autorităţile turce rezultă că persoana solicitată nu a fost condamnată pentru o infracţiune politică sau conexă, nici pentru o infracţiune militară, a beneficiat de dreptul la apărare în cadrul proceselor ce s-au finalizat cu hotărârile de condamnare enumerate anterior, a avut apărător în fiecare cauză (aspect admis şi de persoana solicitată care a admis şi comiterea infracţiunilor pentru care a fost condamnat), nu există date că persoana solicitată nu a beneficiat de dreptul la un proces echitabil cu toate garanţiile prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, la care şi Republica Turcia este parte. În cadrul acestei proceduri, potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea 302/2004, Curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea.

În examinarea opoziţiei la extrădare, prima instanţă a reţinut că martorii audiaţi, conform art. 50 din Legea nr. 302/2004 republicată, C. şi D. (tatăl şi fratele persoanei solicitate), au învederat că persoana solicitată a intrat într-o organizaţie mafiotă care l-a obligat să comită infracţiunile pentru care a fost condamnat, fără a putea da date precise din care să rezulte că persoanei solicitate i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil pe parcursul procedurilor judiciare desfăşurate în Republica Turcia, dimpotrivă admiţând că persoana solicitată a avut asigurată apărarea prin avocat plătit de stat şi că nu a fost torturat sau supus unui tratament diferit din partea autorităţilor turce pe parcursul judecării cauzelor în care persoana solicitată a participat, fiind deja în detenţie în custodia autorităţilor. Mai mult, tatăl persoanei solicitate a afirmat că el (martorul) a fost închis pe motive politice, aspect care nu l-a împiedicat să părăsească Turcia şi să se stabilească în România. Deşi au indicat, la modul general, problemele pe care etnia kurdă le întâmpină din partea autorităţilor turce şi faptul că persoane nevinovate sunt băgate în închisoare pe nedrept, atât martorii, cât şi persoana solicitată au admis realitatea infracţiunilor comise de aceasta şi nu au putut indica concret un act de abuz al autorităţilor turce asupra persoanei solicitate. Deşi au afirmat că se tem de represiune în Turcia datorită etniei lor, martorii au indicat că s-au putut stabili în România fără probleme si că nu a avut rost să ceară azil, mai mult chiar martorul D. a arătat că se întorc în Turcia cam de 2 ori pe an, fără a rezulta că au fost supuşi vreunei represiuni. Aprecierile martorilor că pedepsele persoanei solicitate au fost mărite din pricina etniei sale sau că persoana solicitată nu ar fi protejată de autorităţi în închisoare de eventualele organizaţii mafiote care ar vrea să-i ia viaţa nu au fost însoţite de nicio dovadă şi nu au nicio bază factuală. Ambii martori au precizat că persoana nu a avut parte de un tratament diferit în închisoare din partea autorităţilor.

Pentru aceste motive, Curtea de apel a constatat că nu s-a făcut dovada motivelor opoziţiei la extrădare formulate şi că nu există probe pentru a se aprecia că situaţia persoanei solicitate riscă să se agraveze în cazul predării din motive de etnie sau alte motive specificate de art. 21 pct. 1 lit. b) din Legea nr 302/2004 republicată.

Aşadar, Curtea de apel a constatat îndeplinite toate condiţiile prevăzute de prevăzute de art. 18-36 din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 2, art. 12 şi art. 16 din Legea nr. 80/1997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare, încheiată la Paris la data de 13 decembrie 1957.

Prima instanţă a apreciat că cererea de recunoaştere a hotărârii nr. 2021/7606, pronunţată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy, formulată de persoana extrădabilă este inadmisibilă în procedura extrădării în care instanţa are posibilitatea de a dispune doar una dintre soluţiile prevăzute de art. 52 din Legea nr. 302/2004 republicată.

Împotriva sentinţei penale nr. 165/F din 28 septembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală a formulat contestaţie persoana extrădabilă A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind acordat termen aleatoriu la data de 11 octombrie 2022, când s-a amânat cauza la data de 08 noiembrie 2022 cererea persoanei extrădabile pentru a-şi angaja avocat ales.

În cererea scrisă, persoana extrădabilă A., prin apărător ales, invocând art. 2 şi 3 din CEDO, a susţinut că pe teritoriul Turciei, în executarea pedepsei cu închisoarea, i-ar fi pusă în primejdie viaţa şi integritatea corporală, urmând sa fie suspus unui regim de executare a pedepsei închisorii diferit de cel aplicat cetăţenilor turci, fiind de etnie kurdă, această populaţie minoritară fiind persecutată, între autorităţile Turce şi populaţia kurdă existând conflicte, ultimul dintre acestea desfăşurându-se în luna octombrie 2019, conflict ce a atras atenţia presei internaţionale, statul turc mobilizând trupe şi blindate în zonele în care populaţia kurdă este majoritară, acest conflict fiind catalogat ca unul ce tinde spre epurarea populaţiei kurde din Turcia şi statul vecin Irak. Pe acest fond, persoana extrădabilă A. a arătat că nu doreşte să fie extrădată în Turcia, acesta având motive serioase să se gândească la modul cum urmează să fie tratat în penitenciarele din Turcia, precizând că a venit pe teritoriul României în anul 2016, iar din anul 2017, nu a mai părăsit teritoriul României, deschizându-şi o afacere pe teritoriul ţării noastre, în prezent acesta având un loc de muncă şi venituri stabile. Persoana extrădabilă a precizat că familia s-a stabilit în România înaintea anului 2016, aceştia însumând un număr de 7 membri, refugiindu-se în România pentru a duce o viaţă normală şi, inclusiv tatăl persoanei extrădabile a executat o pedeapsă privativă de libertate în Turcia pe motive politice, acesta decizând să părăsească definitiv Turcia pentru a nu mai fi supus atât el, cât şi membrii familiei la presiunile făcute de statul turc.

În dezbateri, la termenul de judecată din data de 08 noiembrie 2022, persoana extrădabilă, beneficiind de asistenţa juridică a unui apărător ales, a solicitat admiterea contestaţiei şi respingerea cererii de extrădare pentru motivele exprimate pe larg în cererea scrisă.

În esenţă, apărarea a solicitat respingerea cererii de extrădare pentru motive de apartenenţă la un grup social, precizând că persoana extrădabilă A. este de origine kurdă şi este în pericol de a supusă torturii şi tratamentelor degradante şi inumane.

Înalta Curte, prin rezoluţia din data de 11.11.2022, având în vedere adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1603/07.11.2022 şi soluţia secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, de la pct. 8 al Ordinii de zi a şedinţei CSM din data de 10.11.2022, precum şi înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, începând cu data de 15.11.2022, a doamnei F., judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a preschimbat termenul stabilit pentru pronunţare din data de 22 noiembrie 2022 pentru data de 14 noiembrie 2022.

Examinând cauza atât sub aspectul criticilor invocate, Înalta Curte constată întemeiată contestaţia formulată de persoana extrădabilă A..

Instanţa va examina mai întâi condiţiile de acordare a extrădării, iar ulterior examinării condiţiilor de fond şi condiţiilor de formă pentru acordarea extrădării ca şi motivelor opţionale de refuz al extrădării, instanţa urmează să examineze şi posibilitatea de a dispune executarea restului de pedeapsă pe teritoriul României.

În opinie majoritară, se apreciază că situaţia unei persoane tinere, membru al unei minorităţi, care nu mai are legături de familie cu statul solicitant, intră în conceptul de consecinţe de o gravitate deosebită la care se referă art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Totodată, în opinie majoritară se apreciază că probele administrate de instanţa de fond conduc la concluzia că incidenţei art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, care prevede că:

(...)(2) Extrădarea unei persoane poate fi refuzată sau amânată, dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate. În caz de refuz al extrădării, prevederile art. 23 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

În ceea ce priveşte condiţiile de formă pentru admiterea cererii de extrădare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că au fost înaintate de către autorităţile judiciare străine documentele necesare (în original şi traduse în limba română) prin care se solicită extrădarea numitului A. (cererea formulată de autorităţile judiciare ale Republicii Turcia, înregistrată la Ministerul Justiţiei la data de 29.08.2022)

Referitor la condiţiile de fond, se reţine că extrădarea contestatorului A., se solicită în vederea executării restului de 7 ani, 8 luni şi 2 zile din pedeapsa de 17 ani, 7 luni şi 3 zile dispusă prin sentinţa penală nr. 2021/7834 DOSYA 2021/7606 KARAR, pronunţată la data de 29.06.2021 de a II-a Curte a Magistraţilor din Bakirkoy, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu şi vătămare corporală, fapte prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 1422-H, art. 1421-B, art. 1431, art. 1164, art. 119/I-C, art. 1421, art. 143, art. 1162, art. 1681 şi art. 145 cu aplic. alt. 86/l, artQ86/3-E, art. 62, art. 521 şi alt. 31/3 din C. pen. al Republicii Turcia.

În ce priveşte criteriile de evaluare a condiţiei dublei incriminări, prevăzute de art. 24 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că infracţiunile de care este acuzată persoana extrădabilă A. având corespondent în legea penală română, circumscriindu-se infracţiunilor de prevăzute de art. 228 alin. (1)-(22)9 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 193 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 C. pen. fiind îndeplinite dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Înalta Curte apreciază, însă, că în cauză este aplicabil motivul facultativ de refuz al extrădării prev. de art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, care prevede că "extrădarea unei persoane poate fi refuzată sau amânată, dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate".

În ceea ce priveşte situaţia persoanei solicitate şi concordanţa cu motivele opţionale de refuz al extrădării prevăzute de art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, se observă că persoana solicitată are în prezent vârsta de 24 de ani şi, împreună cu familia sa, se află pe teritoriul României din anul 2016. Se mai constată că persoana extrădabilă a beneficiat de permis de şedere temporară nr. RO x în scopul încheierii unui contract de muncă la o societate comercială, are reşedinţa declarată în România, iar întreaga sa familie a acesteia s-a stabilit în România, astfel cum rezultă din declaraţia tatălui persoanei extrădabile dată în faţa instanţei de fond . Totodată se constată că legăturile familiei persoanei solicitate cu statul solicitant sunt sporadice (familia vizitează Turcia de două ori pe an), iar la dosar nu există probe cu privire la prezenţa în statul solicitant a altor membri de familie a persoanei solicitate.

În consecinţă, în opinie majoritară, se apreciază că extrădarea unei persoane tinere, care împreună cu familia se află pe teritoriul României din anul 2016 şi care a părăsit teritoriul statului solicitant la vârsta de 18 ani, fără să existe probe cu privire la prezenţa pe teritoriul statului solicitant a altor membri de familie cu care persoana solicitată să poată menţine legături pe durata detenţiei se încadrează în motivele opţionale de refuz al extrădării, deoarece situaţia persoanei extrădabile riscă să fie substanţial afectată în mod negativ de absenţa legăturilor cu familia sa.

Faţă de cele ce preced, apreciind că în cauză sunt incidente motivele opţionale de refuz al extrădării, prevăzute de art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2003 privind cooperarea judiciară în materie penală, apare ca lipsită de interes procesual examinarea altor motive de refuz al extrădării invocate de persoana solicitată. În raport de incidenţa art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, urmează să se examineze însă consecinţele la care textul de lege face referire, în caz de refuz al extrădării, prevăzute de art. 23 din Legea nr. 302/2004.

Cu titlu preliminar, se observă că prima instanţă a apreciat că cererea de recunoaştere a hotărârii nr. 2021/7606, pronunţată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy, formulată de persoana extrădabilă este inadmisibilă în procedura extrădării în care instanţa are posibilitatea de a dispune în limitele din art. 52 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, care prevede următoarele:

(1) După examinarea cererii de extrădare, a materialului probator şi a concluziilor prezentate de partea extrădabilă şi de procuror, curtea de apel poate:

a) să dispună, în cazul concursului de cereri prevăzut la art. 39, conexarea dosarelor, chiar dacă se referă la fapte diferite sau sunt înregistrate la curţi de apel diferite, competenţa teritorială aparţinând curţii de apel celei dintâi sesizate;

b) să dispună, în cazul necesităţii de a primi informaţii suplimentare de la statul solicitant potrivit art. 51, amânarea soluţionării cererii de extrădare pentru un termen de două luni, cu posibilitatea reiterării cererii, şi acordarea unui ultim termen de încă două luni;

c) să constate, prin sentinţă, dacă sunt sau nu sunt întrunite condiţiile extrădării.(…)

Textul de lege invocat de instanţa de fond, art. 52 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, trebuie examinat şi în raport de art. 23 din Legea nr. 302/2004 la care face referire art. 22 alin. (2) din aceeaşi lege, citat anterior.

Articolul 23 Transferul procedurii penale în cazurile de refuz al extrădării

(1) Refuzul extrădării propriului cetăţean ori a refugiatului politic obligă statul român ca la cererea statului solicitant să supună cauza autorităţilor sale judiciare competente, astfel încât să se poată exercita urmărirea penală şi judecata, dacă este cazul. În acest scop statul solicitant ar urma să transmită gratuit Ministerului Justiţiei din România dosarele, informaţiile şi obiectele privind infracţiunea. Statul solicitant va fi informat despre rezultatul cererii sale.

(2) În cazul în care România optează pentru soluţia refuzului extrădării unui cetăţean străin, persoana suspectată, acuzată sau condamnată în alt stat pentru una dintre infracţiunile prevăzute la art. 97 alin. (1) sau pentru orice altă infracţiune pentru care legea statului solicitant prevede pedeapsa închisorii al cărei minimum special este de cel puţin 5 ani, examinarea propriei competenţe şi exercitarea, dacă este cazul, a acţiunii penale se fac din oficiu, fără excepţie şi fără întârziere. Autorităţile române solicitate hotărăsc în aceleaşi condiţii ca şi pentru orice infracţiune cu caracter grav prevăzută şi pedepsită de legea română.

Textul de lege citat mai sus nu conţine referiri la executarea pedepsei pe teritoriul României, ci doar la exercitarea acţiunii penale (specifică urmăririi penale şi judecării cauzei, nu şi ipotezei în care acţiunea penală s-a finalizat printr-o hotărâre de condamnare). Chiar dacă s-ar considera că formula examinarea propriei competenţe folosită de textul de lege, acoperă şi executarea unui rest de pedeapsă, astfel cum este cazul de faţă, persoana solicitată nu se încadrează în prevederile art. 23 din Legea nr. 302/2004. Consecinţele la care face referire art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea internaţională în materie penală au în vedere transferul de proceduri în cazurile de refuz al extrădării propriului cetăţean, refugiatului politic (ipoteze care nu se regăsesc în cauză) sau refuz al extrădării cetăţeanului străin condamnat pentru o infracţiune dintre cele prevăzute de art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (ipoteză care nu se regăseşte în cauză, nefiind vorba despre un furt armat sau organizat astfel cum se prevede la pct. 18 din articolul menţionat, ci de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu şi vătămare corporală, astfel cum reţine instanţa de fond) ori de refuz al extrădării cetăţeanului străin condamnat pentru o infracţiune pentru care legea statului străin prevede pedeapsa închisorii al cărei minimum este de cel puţin cinci ani. Referitor la acest din urmă criteriu, instanţa constată că din hotărârea ataşată rezultă că pedeapsa prevăzută de lege este de cinci ani închisoare, iar în considerarea vârstei la data săvârşirii infracţiunii limitele se reduc cu 1/3 . În consecinţă, nici această condiţie referitoare la minimul prevăzut de lege nu este îndeplinită.

În acord cu instanţa de fond, având în vedere şi conţinutul art. 23 din Legea nr. 302/2004, constată că în procedura actuală, de analiză a cererii de extrădare formulată de statul solicitant, nu se poate dispune executarea restului de pedeapsă pe teritoriul României

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în majoritate, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 53 din Legea nr. 302/2004, republicată, va admite contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 165/F din 28 septembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Va desfiinţa, în totalitate, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

Va respinge cererea formulată de autorităţile judiciare din Republica Turcia privind extrădarea în Turcia a persoanei extrădabile A. (cetăţean turc, născut la data de 01.01.1998 în Dogubayazit/Agri - Republica Turcia, posesor al paşaportului UI x emis la data de 12.10.2016 de autorităţile turce, valabil până la 11.10.2026), urmărit internaţional pentru executarea restului de 7 ani, 8 luni şi 2 zile din pedeapsa de 14 ani, 41 luni şi 63 zile dispusă prin decizia nr. 2021/7608, pronunţată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu şi vătămare corporală, fapte prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 1422-H, art. 1421-B, art. 1431, art. 1164, art. 119/I-C, art. 1421, art. 143, art. 1162, art. 1681 şi art. 145 cu aplic. alt. 86/l, artQ86/3-E, art. 62, art. 521 şi alt. 31/3 din C. pen. al Republicii Turcia.

Va constata că persoana extrădabilă A. fost reţinută şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 28.07.2022 la 28.09.2022.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă până la prezentarea avocatului ales, în sumă de 300 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limba turcă asigurat contestatorului persoană extrădabilă se va suporta din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 165/F din 28 septembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Desfiinţează, în totalitate, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

Respinge cererea formulată de autorităţile judiciare din Republica Turcia privind extrădarea în Turcia a persoanei extrădabile A. (cetăţean turc, născut la data de 01.01.1998 în Dogubayazit/Agri - Republica Turcia, posesor al paşaportului UI x emis la data de 12.10.2016 de autorităţile turce, valabil până la 11.10.2026), urmărit internaţional pentru executarea restului de 7 ani, 8 luni şi 2 zile din pedeapsa de 14 ani, 41 luni şi 63 zile dispusă prin decizia nr. 2021/7608, pronunţată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu şi vătămare corporală, fapte prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 1422-H, art. 1421-B, art. 1431, art. 1164, art. 119/I-C, art. 1421, art. 143, art. 1162, art. 1681 şi art. 145 cu aplic. alt. 86/l, artQ86/3-E, art. 62, art. 521 şi alt. 31/3 din C. pen. al Republicii Turcia.

Constată că persoana extrădabilă A. fost reţinută şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 28.07.2022 la 28.09.2022.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă până la prezentarea avocatului ales, în sumă de 300 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limba turcă asigurat contestatorului persoană extrădabilă se suportă din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 noiembrie 2022.

Opinia separată a doamnei judecător G., în sensul respingerii contestaţiei formulate de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 165/F din 28 septembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Apreciez că sunt îndeplinite toate condiţiile legale pentru admiterea cererii şi extrădarea persoanei extrădabile A. (atât condiţiile de formă, cât şi de fond ale cererii formulate de autorităţile judiciare din Republica Turcia), nefiind incidente motivele obligatorii de refuz al extrădării prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată şi nici motivele opţionale de refuz prevăzute de art. 22 din aceeaşi lege.

Apărarea a invocat incidenţa dispoziţiilor privind motivele opţionale de refuz (respectiv, art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată), întrucât persoana extrădabilă, fiind de etnie kurdă, ar putea fi supusă la rele tratamente şi i-ar fi pusă în primejdie viaţa şi integritatea corporală, regimul de executare a pedepsei închisorii fiind diferit de cel aplicat cetăţenilor turci, această populaţie minoritară fiind persecutată, între autorităţile Turce şi populaţia kurdă existând numeroase conflicte.

În acord cu prima instanţă, constat că nu există date din care să rezulte că persoana extrădabilă nu a beneficiat de dreptul la un proces echitabil cu toate garanţiile prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, la care şi Republica Turcia este parte, iar argumentele care vizează discriminarea acesteia pentru motive etnice au fost invocate cu titlu de generalitate. Din actele şi lucrările dosarului, rezultă că, prima instanţă, în cadrul examinării opoziţiei la extrădare, a audiat tatăl şi fratele persoanei solicitate, care, deşi au invocat problemele pe care etnia kurdă le întâmpină din partea autorităţilor turce şi faptul că persoane nevinovate sunt condamnate la pedeapsa cu închisoarea, au admis realitatea infracţiunilor comise de persoana extrădabilă şi nu au putut indica concret un act de abuz al autorităţilor turce asupra acesteia. Mai mult, martorul D. (fratele persoanei extrădabile) a afirmat că revine în Turcia de 2 ori pe an, fără a fi supus vreunei represiuni.

Prin urmare, nu există motive pentru a considera că persoanei extrădabile, în cadrul regimului de executare a pedepsei într-un penitenciar din Turcia, nu îi vor fi asigurate garanţiile fundamentale şi de protecţie a drepturilor omului.

În consecinţă, apreciez că se impune respingerea contestaţiei formulate de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 165/F din 28 septembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală.