Drug Conviction upheld: Extraordinary appeal on sentencing limits rejected; 10-year consolidated prison term maintained

Şedinţa publică din data de 08 decembrie 2022

Asupra recursului în casaţie de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 2/12.01.2022, Tribunalul Călăraşi a dispus, printre altele:

În baza art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. şi art. 43 alin. (5) din C. pen. şi cu aplic. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea 143/2000, cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic art. 41 alin. (1) din C. pen. şi art. 43 alin. (5) din C. pen. şi cu aplic art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc şi de mare risc.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen., a constatat că cele două infracţiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta sentinţă au fost săvârşite în condiţiile concursului real de infracţiuni.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a contopit potrivit regulilor concursului de infracţiuni cele două pedepse de 5 ani şi 6 ani închisoare aplicate prin prezenta sentinţă şi a aplicat pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 1 an şi 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în regim de detenţie pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea constând în a interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani, ce va fi executată după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă cu acelaşi conţinut, ce urmează a fi executată de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei cu închisoarea.

În baza art. 72 din C. pen., din pedeapsa rezultantă aplicată s-a scăzut durata cât inculpatul a fost arestat preventiv, începând cu data de 24.05.2021 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului A..

Pentru a hotărî în acest sens, prima instanţă a reţinut, printre altele, că raportat la elementele de fapt expuse, că declaraţiile date de inculpaţi prin care au recunoscut săvârşirea faptelor imputate prin rechizitoriu, alături de probatoriul administrat în faza de urmărire penală pe care inculpaţii şi l-au însuşit în totalitate în faţa instanţei conduc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, la concluzia că inculpaţii A., B., C., D., E., F., G., H. şi I. au săvârşit cu vinovăţia prevăzută de lege infracţiunile imputate prin rechizitoriu.

Astfel, în drept, s-a apreciat că fapta recunoscută de inculpatul A., care începând cu a doua jumătate a anului 2020 până la data de 21.04.2021, a constituit, condus şi coordonat un grup infracţional organizat, în cadrul căruia, împreună cu coinculpaţii B., C., D., E. şi H., a acţionat în scopul procurării şi comercializării pe raza judeţului Călăraşi de droguri de risc şi mare risc întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Acţiunile inculpatului în cadrul grupului şi rolul acestuia de conducător şi coordonator al celorlalţi inculpaţi implicaţi în activitatea acestuia au rezultat din probatoriul existent la dosarul cauzei.

Astfel, din probatoriul administrat în faza de urmărire penală, având în vedere şi declaraţiile date de inculpaţi în faţa instanţei, a rezultat că reţeaua de trafic de droguri de risc şi mare risc ce face obiectul prezentei cauze s-a constituit din iniţiativa inculpatului A., acesta având rolul de coordonator şi finanţator al activităţii de procurare a drogurilor de mare risc, activitate realizată prin intermediul inculpatului C.. De asemenea, a rezultat din probe dincolo de orice îndoială rezonabilă că acest inculpat a avut şi rolul de coordonator al palierului de distribuţie aflat în imediata sa apropiere, palier format din mai multe persoane, dintre care în prezenta cauză sunt judecaţi inculpaţii B., D. şi C., aceşti inculpaţi acţionând sub coordonarea directă a inculpatului A..

Totodată, grupul central constituit în jurul inculpatului A., cu ştiinţa acestuia şi, uneori la ordinul său, a procedat la extinderea reţelei de distribuire a drogurilor de risc şi mare risc către utilizatorii finali, prin atragerea în această activitate a altor persoane aflate pe un palier de distribuţie inferior (intermediari), precum inculpaţii E. sau H., aşa cum a rezultat din declaraţiile martorilor audiaţi în faza de urmărire penală.

Tot din probele dosarului, în special din declaraţiile martorilor direcţi şi interceptările convorbirilor telefonice, a rezultat că membrii reţelei comunicau conspirat între ei şi cu terţii distribuitori sau consumatori, prin mai multe conturi de pe reţelele de socializare sau aplicaţii cu criptare end-to-end, pentru a evita interceptarea, aspecte ce relevă o specializare infracţională ridicată şi cunoştinţe avansate despre modul de funcţionare a mijloacelor tehnice folosite.

Scopul în care a fost constituit grupul infracţional organizat a rezultat fără urmă de îndoială din numeroasele acte materiale de trafic de droguri de mare risc (în special cocaină) şi de risc (canabis) efectuate de membrii grupului în colaborare între ei şi cu inculpatul A..

Întrucât pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, constând în distribuirea de droguri de mare risc (cocaină) care a intrat în scopul constituirii şi funcţionării acestui grup pedeapsa prevăzută de lege are un maxim special de 12 ani, la încadrarea juridică a faptei s-a reţinut de către parchet în mod corect şi incidenţa disp. art. 367 alin. (2) din C. pen., care incriminează forma agravată a infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, în mod corect s-a reţinut de către parchet cu privire la situaţia acestui inculpat că la momentul săvârşirii faptei inculpatul A. se afla într-o stare de recidivă, având în vedere menţiunile din cazierul judiciar al acestuia aflat la dosar instanţă.

Astfel, din înscrisul menţionat a rezultat că inculpatul a suferit multiple condamnări cu executarea pedepsei în regim de detenţie pentru săvârşirea unor infracţiuni intenţionate pentru care pedepsele aplicate îndeplinesc condiţiile primului termen al recidivei, iar din ultima pedeapsă executată inculpatul a fost eliberat la termen la 29.10.2017.

Întrucât între pedepsele aplicate inculpatului prin hotărârile de condamnare succesive se regăsesc şi pedepse care depăşesc durata de 2 ani închisoare, s-a constatat că la momentul debutului activităţii infracţionale din prezenta cauză nu era împlinit termenul de reabilitare prev. de art. 166 alin. (1) lit. a) din C. pen., astfel că inculpatul se afla în stare de recidivă postexecutorie.

În consecinţă s-au reţinut ca incidente la încadrarea juridică a infracţiunii analizate şi dispoziţiile art. 41 alin. (1) din C. pen., urmând ca la stabilirea limitelor de pedeapsă să se facă aplicarea disp. art. 43 alin. (5) din C. pen. privind regimul juridic aplicabil în cazul recidivei postexecutorii.

Cu caracter favorabil inculpatului s-a reţinut la stabilirea limitelor de pedeapsă beneficiul rezultat din disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., întrucât acesta, pe baza recunoaşterii faptelor şi însuşirii probatoriului, a fost judecat în procedura simplificată de recunoaştere a învinuirii.

Făcând aplicarea succesivă în această ordine a dispoziţiilor menţionate referitoare la cauzele de atenuare (art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.) şi agravare a pedepsei (art. 43 alin. (5) din C. pen.) la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., instanţa a condamnat inculpatul şi a aplicat acestuia o pedeapsă cuprinsă între limitele astfel obţinute, respectiv de la 3 la 10 ani închisoare.

Aplicând criteriile prev. de art. 74 din C. pen. la circumstanţele de fapt ale cauzei şi cele personale ale inculpatului, instanţa a apreciat că o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic art. 41 alin. (1) din C. pen. şi art. 43 alin. (5) din C. pen. şi cu aplic art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. reprezintă un echivalent echitabil pentru amploarea şi gravitatea contribuţiei concrete a inculpatului la activitatea grupului infracţional, pedeapsa stabilită având o durată apreciată de instanţă ca echitabilă şi suficientă pentru a conduce la reeducarea acestuia.

La stabilirea acestei pedepse s-a avut în vedere sub aspectul circumstanţelor referitoare la faptă, în primul rând, rolul inculpatului de iniţiator, conducător şi coordonator al grupului infracţional organizat, acesta având o poziţie centrală şi supraordonată în reţeaua de trafic de droguri atât în ce priveşte activităţile de procurare a substanţelor interzise, cât şi în ceea ce priveşte organizarea şi coordonarea palierelor stratificate de distribuţie a acestor substanţe.

De asemenea, s-a avut în vedere modul conspirat şi compartimentat pus la punct de inculpat în care a funcţionat reţeaua de distribuţie organizată şi condusă de acesta, aceste aspecte relevând o experienţă bogată în astfel de activităţi clandestine ilicite.

La circumstanţierea reală a faptei s-a mai reţinut şi faptul că rezultă clar din probe că reţeaua compartimentată coordonată şi condusă de inculpat a desfăşurat o activitate susţinută pe o perioadă relativ lungă de timp, orientându-se şi obţinând venituri consistente în principal din activitatea de distribuire către dealeri inferiori sau consumatori direcţi de droguri de mare risc precum cocaina, distribuirea drogurilor de risc, precum canabisul, având un rol subsidiar, această activitate fiind desfăşurată cu ştiinţa inculpatului la periferia grupului.

Cu referire la circumstanţele personale ale inculpatului, s-au reţinut la stabilirea pedepsei antecedentele penale bogate rezultate din cazierul judiciar al acestuia, dintr-un calcul sumar, rezultând, că inculpatul a fost condamnat începând cu anul 2003 până la acest moment pentru infracţiuni de natură diferită, săvârşite inclusiv cu violenţă, la pedepse cumulate de peste 10 ani închisoare, executând o parte consistentă dintre acestea în regim de detenţie. Cu toate acestea, inculpatul, deşi a fost arestat preventiv de mai multe ori inclusiv după eliberarea în anul 2017 din executarea ultimei pedepse, nu a înţeles să-şi corijeze comportamentul şi să-şi caute mijloace licite de asigurare a existenţei. Aceste aspecte au îndreptăţit instanţa să considere că inculpatul manifestă un dispreţ profund pentru normele de convieţuire socială şi lege, aspecte ce justifică, de asemenea, aplicarea unei pedepse consistente care să fie executată în regim de detenţie.

Aceste constatări privind trecutul infracţional bogat şi relativ recent al acestui inculpat au îndreptăţit instanţa să înlăture probele în circumstanţiere propuse de acest inculpat, precum şi să considere neîntemeiată solicitarea apărătorului inculpatului de coborâre a pedepsei sub limitele speciale prevăzute de lege, neexistând vreun motiv pertinent pentru a se reţine circumstanţe atenuante judiciare pentru inculpatul A..

Cu toate acestea, instanţa nu a aplicat inculpatului A. o pedeapsă apropiată de maximul special de 10 ani închisoare, deşi ar fi putut să se orienteze astfel, reţinând totuşi în favoarea acestuia atitudinea relativ sinceră şi cooperantă pe parcursul urmăririi penale, atitudinea sinceră manifestată în faţa instanţei, precum şi faptul că din probele dosarului nu a rezultat o orientare a grupului infracţional condus de inculpat către activitatea de distribuire de droguri de mare risc către persoane vulnerabile din categoria minorilor.

Având în vedere şi că potrivit dispoziţiei de incriminare a infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., aplicarea pedepsei complementare este obligatorie, instanţa, făcând aplicarea art. 67 alin. (2) din C. pen., a apreciat că în privinţa inculpatului A. se impune aplicarea, pe lângă pedeapsa închisorii şi a pedepsei complementare prevăzută de disp. art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani.

A arătat că faptele recunoscute de inculpatul A., constând în aceea că în perioada de funcţionare a grupului infracţional organizat descris anterior, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la scurte intervale de timp, a procurat şi comercializat direct şi prin intermediul celorlalţi membrii ai grupării cu rol în vânzarea directă în cadrul grupului infracţional, mai multe cantităţi de droguri de risc şi de mare risc, în speţă cocaină şi cannabis, după cum urmează:

- actul material din 17.12.2020 (vânzare a 5 doze de cocaină prin intermediul lui D.);

- actul material din 22.12.2020 (vânzare a 5 doze de cocaină prin intermediul lui D.);

- actul material din 25.01.2021 (vânzare a 3 grame de cannabis prin intermediul lui H.);

- actul material din 28.01.2021 (vânzare a 4 doze de cannabis prin intermediul lui H.);

- actul material din 17.02.2021 (vânzare a 2 doze de cocaină prin intermediul lui C.);

- actul material din 25.01.2021 (vânzare a 2 doze de cocaină prin intermediul lui B.);

- actul material din 28.01.2021 (vânzare a 2 doze de cocaină prin intermediul lui J.);

- actul material din 02.02.2021 (vânzare a 1 doză de cocaină prin intermediul lui E.);

- actul material din 03.02.2021 (vânzare a 1 doză de cocaină prin intermediul lui E.);

- actul material din 17.02.2021 (vânzare a 1 doză de cocaină prin intermediul lui K. şi J.);

- actul material din 17.02.2021 (vânzare a 1 doză de cocaină prin intermediul lui K.);

- actul material din 08.04.2021 (vânzare a 2 doze de cocaină prin intermediul lui E.);

- actul material din data de 21.04.2021 de deţinere a cantităţii de 9,39 grame cocaină pulbere în vederea comercializării prin inculpatul C. şi 2 comprimate MDMA (drog de mare risc) prin inculpatul B., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de droguri de risc şi de mare risc" prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea 143/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (13 acte materiale).

În mod corect s-a reţinut la încadrarea juridică a faptei săvârşirea unei singure infracţiuni continuate de trafic de droguri prev. de art. (1) şi (2) din Legea 143/2000, cu aplic art. 35 din C. pen., iar nu a două infracţiuni distincte, având în vedere interpretarea cu caracter obligatoriu dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin DECIZIA nr. 3 din 28 februarie 2017 referitoare la dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 13 aprilie 2017 prin care s-a stabilit că "În interpretarea dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşirea, în aceeaşi împrejurare, a unei singure acţiuni dintre cele enumerate în alin. (1) al acestui articol, care are ca obiect atât droguri de risc, cât şi droguri de mare risc, reprezintă o infracţiune simplă, ca formă a unităţii naturale de infracţiune, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ".

Pentru motivele arătate anterior la momentul analizării încadrării juridice a infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. în privinţa aceluiaşi inculpat, s-a reţinut incidenţa în cauză şi la încadrarea juridică a infracţiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din C. pen. referitoare la recidiva postexecutorie şi s-a făcut aplicarea în ordine a disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi a art. 43 alin. (5) din C. proc. pen., dispunându-se condamnarea inculpatului A. şi aplicarea unei pedepse între 5 ani şi 12 ani închisoare.

În aceste limite, făcând aplicarea dispoziţiilor privitoare la individualizarea pedepsei prev. de art. 74 din C. pen. şi reţinând aceleaşi criterii de individualizare expuse anterior aplicabile mutatis mutandis şi în cazul infracţiunii de trafic de droguri de risc şi mare risc - scop al grupului infracţional - instanţa a aplicat inculpatului A. o pedeapsă cu un cuantum mediu de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea 143/2000, cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic art. 41 alin. (1) din C. pen. şi art. 43 alin. (5) din C. pen. şi, cu aplic art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

De asemenea, pentru aceleaşi motive şi criterii de individualizare, instanţa, având în vedere că, potrivit textului de incriminare a infracţiunii pedeapsa complementară e obligatorie, a aplicat inculpatului pe lângă această pedeapsă principală şi pedeapsa complementară prevăzută de disp. art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani.

Întrucât inculpatul a săvârşit infracţiunile menţionate anterior prin acte de executare distincte înainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele, în baza art. 38 alin. (1) din C. pen., instanţa a constatat că cele două infracţiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta sentinţă au fost săvârşite în condiţiile concursului real de infracţiuni.

Totodată, întrucât pe lângă fiecare dintre pedepsele principale din componenţa concursului au fost aplicate şi pedepse complementare, s-a făcut aplicarea disp. art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani, pedeapsă care să fie executată după executarea pedepsei principale.

Întrucât inculpatul s-a aflat sub imperiul unor măsuri preventive privative de libertate pe parcursul urmăririi penale şi judecăţii în prezenta cauză, instanţa a făcut aplicarea disp. art. 72 din C. pen., astfel că din pedeapsa rezultantă aplicată va deduce durata cât inculpatul a fost arestat preventiv, începând cu data de 24.05.2021 la zi.

La momentul pronunţării prezentei hotărâri, inculpatul se află sub măsura arestării preventive.

Analizând din perspectiva disp. art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. legalitatea şi temeinicia acestei măsuri, instanţa a apreciat că se menţin pe deplin motivele pentru care s-a constatat anterior că această măsură este în continuare necesară şi proporţională, având în vedere gravitatea faptelor imputate inculpatului şi circumstanţele personale ale acestuia pentru care s-a pronunţat o hotărâre de condamnare în primă instanţă.

De asemenea, instanţa a apreciat că măsura preventivă este în continuare necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal, cu atât mai mult cu cât împotriva inculpatului s-a pronunţat o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenţie, ceea ce face ca o astfel de măsură preventivă să fie necesară şi pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la executarea acesteia.

Prin decizia penală nr. 1077/A din 21.07.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpaţii A., şi alţii, împotriva sentinţei penale nr. 2/12.01.2022, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, secţia Penală în dosarul nr. x/2021.

În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a admis apelurile declarate de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi alţii, împotriva sentinţei penale nr. 2/12.01.2022, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, secţia Penală în dosarul nr. x/2021.

A desfiinţat în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând:

Cu privire la inculpatul A.:

A descontopit pedeapsa principală rezultantă de 7 ani şi 8 luni închisoare în componentele sale, respectiv pedeapsa de 5 ani închisoare, pedeapsa de 6 ani închisoare şi sporul de pedeapsă de 1 an şi 8 luni închisoare.

În baza art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. şi art. 43 alin. (5) din C. pen. şi cu aplic. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea 143/2000, cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic art. 41 alin. (1) din C. pen. şi art. 43 alin. (5) din C. pen. şi cu aplic art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc şi de mare risc.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen., a constatat că cele două infracţiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta sentinţă au fost săvârşite în condiţiile concursului real de infracţiuni.

În baza art. 38 alin. (1) rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a contopit cele două pedepse stabilite anterior şi a aplicat pedeapsa cea mai grea de 8 ani, la care a adăugat un spor de o treime (2 ani) din cealaltă pedeapsă, astfel încât inculpatul A. să execute în final pedeapsa de 10 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 4 ani, ce va fi executată după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă cu acelaşi conţinut, ce urmează a fi executată de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei cu închisoarea.

În baza art. 422 din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen., a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la data de 24.05.2021 la zi.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

Pentru a hotărî în acest sens, instanţa de apel a reţinut că, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., apelul Ministerului Public este fondat, şi s-a dispus majorarea pedepselor, pe cale de consecinţă fiind apreciat, ca nefundat, apelul inculpatului, care a solicitat reducerea pedepselor.

Acţiunile inculpatului în cadrul grupului şi rolul acestuia de conducător şi coordonator al celorlalţi inculpaţi implicaţi în activitatea acestuia au rezultat din probatoriul existent la dosarul cauzei. Reţeaua de trafic de droguri de risc şi mare risc ce face obiectul prezentei cauze s-a constituit din iniţiativa inculpatului A., acesta având rolul de coordonator şi finanţator al activităţii de procurare a drogurilor de mare risc, activitate realizată prin intermediul inculpatului C.. De asemenea, a rezultat din probe dincolo de orice îndoială rezonabilă că acest inculpat a avut şi rolul de coordonator al palierului de distribuţie aflat în imediata sa apropiere, palier format din mai multe persoane, dintre care în prezenta cauză sunt judecaţi inculpaţii B., D. şi C., aceşti inculpaţi acţionând sub coordonarea directă a inculpatului A..

Totodată, grupul central constituit în jurul inculpatului A., cu ştiinţa acestuia şi, uneori la ordinul său, a procedat la extinderea reţelei de distribuire a drogurilor de risc şi mare risc către utilizatorii finali, prin atragerea în această activitate a altor persoane aflate pe un palier de distribuţie inferior (intermediari), precum inculpaţii E. sau H..

Tot din probele dosarului, în special din declaraţiile martorilor direcţi şi interceptările convorbirilor telefonice, a rezultat că membrii reţelei comunicau conspirat între ei şi cu terţii distribuitori sau consumatori, prin mai multe conturi de pe reţelele de socializare sau aplicaţii cu criptare end-to-end, pentru a evita interceptarea, aspecte ce relevă o specializare infracţională ridicată şi cunoştinţe avansate despre modul de funcţionare a mijloacelor tehnice folosite.

Totodată, inculpatul a suferit mai multe condamnări cu executarea pedepsei în regim de detenţie pentru săvârşirea unor infracţiuni intenţionate pentru care pedepsele aplicate îndeplinesc condiţiile primului termen al recidivei (sentinţa penală nr. 71/2015 a Judecătoriei Călăraşi), iar din ultima pedeapsă executată inculpatul a fost eliberat la termen la 29.10.2017.

S-a avut în vedere rolul inculpatului de iniţiator, conducător şi coordonator al grupului infracţional organizat, acesta având o poziţie centrală şi supraordonată în reţeaua de trafic de droguri atât în ce priveşte activităţile de procurare a substanţelor interzise, cât şi în ceea ce priveşte organizarea şi coordonarea palierelor stratificate de distribuţie a acestor substanţe.

De asemenea, s-a avut în vedere modul conspirat şi compartimentat pus la punct de inculpat în care a funcţionat reţeaua de distribuţie organizată şi condusă de acesta, aceste aspecte relevând o experienţă bogată în astfel de activităţi clandestine ilicite.

La circumstanţierea reală a faptei s-a reţinut şi faptul că rezultă clar din probe că reţeaua compartimentată coordonată şi condusă de inculpat a desfăşurat o activitate susţinută pe o perioadă relativ lungă de timp, orientându-se şi obţinând venituri consistente în principal din activitatea de distribuire către dealeri inferiori sau consumatori direcţi de droguri de mare risc, precum cocaina, distribuirea drogurilor de risc, precum canabisul având un rol subsidiar, această activitate fiind desfăşurată cu ştiinţa inculpatului la periferia grupului.

Cu referire la circumstanţele personale ale inculpatului, s-au avut în vedere antecedentele penale, dintr-un calcul sumar, rezultând că inculpatul a fost condamnat începând cu anul 2003 până la acest moment pentru infracţiuni de natură diferită, săvârşite inclusiv cu violenţă, executând o parte consistentă dintre acestea în regim de detenţie. Cu toate acestea, inculpatul, deşi a fost arestat preventiv de mai multe ori inclusiv după eliberarea în anul 2017 din executarea ultimei pedepse, nu a înţeles să-şi corijeze comportamentul şi să-şi caute mijloace licite de asigurare a existenţei. Aceste aspecte a îndreptăţit instanţa să considere că inculpatul manifestă un dispreţ profund pentru normele de convieţuire socială şi lege, aspecte ce justifică, de asemenea, aplicarea unei pedepse consistente care să fie executată în regim de detenţie.

Atitudinea sinceră manifestată de acesta în cursul judecăţii a fost valorificată prin aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.. În consecinţă, Curtea a majorat pedepsele către mediul intervalului sancţionator - la 6 ani pentru infracţiunea prev. de art. 367 din C. pen. şi la 8 ani pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000.

Împotriva hotărârii instanţei de apel a formulat cerere de recurs în casaţie inculpatul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 13.10.2022, când s-a stabilit termen la data de 24.11.2022, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.

Prin cererea de recurs în casaţie formulată, inculpatul A. a solicitat, în esenţă, în temeiul art. 438 pct. 12 din C. proc. pen., admiterea recursului in casatie, considerând cĂ i s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, ţinând cont că la judecata în fond şi în apel s-a prevalat de procedura simplificată, unde limitele de pedeapsa au scăzut cu 1/3. Astfel, a arătat că pedepsele aplicate de instanţa de apel sunt prea mari raportat la limitele de pedeapsa prevăzute de lege pentru infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată.

A arătat, de asemenea, că i-a fost încălcat dreptul la apărare şi la un proces echitabil, în raport, cu dispoziţiile art. 8 din C. proc. pen., precum şi în raport, cu dispoziţiile art. 6 CEDO.

Prin încheierea de şedinţă din data de 24 noiembrie 2022, Înalta Curte a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A..

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul în casaţie declarat de inculpatul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 433 din C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casaţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie verifică, în condiţiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 din C. proc. pen., pe această cale se verifică exclusiv legalitatea deciziei.

Se constată, aşadar, că recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au intrat în autoritatea de lucru judecat, însă, numai în cazuri anume prevăzute de lege şi doar pentru motive de nelegalitate. Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanţa de fond şi, respectiv, apel, intră în puterea lucrului judecat şi excedează cenzurii instanţei învestită cu judecarea recursului în casaţie.

Prin limitarea cazurilor în care poate fi promovată, această cale extraordinară de atac tinde să asigure echilibrul între principiul legalităţii şi principiul respectării autorităţii de lucru judecat, legalitatea hotărârilor definitive putând fi verificată doar pentru motivele expres şi limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casaţie să poată fi invocate şi, corespunzător, să poată fi analizate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, orice încălcări ale legii, ci numai cele pe care legiuitorul le-a apreciat ca fiind importante.

Instanţa de casaţie nu judecă procesul propriu - zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Potrivit dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării în cazul în care "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", cazul de casare fiind incident în situaţia în care pedeapsa stabilită sau aplicată este nelegală, excluzându-se criticile privind greşita individualizare. Astfel, prin "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport cu încadrarea juridică şi cu cauzele de atenuare sau agravare ale pedepsei ale căror incidenţă a fost stabilită de instanţa de apel.

În stabilirea pedepsei, instanţa de apel, a făcut aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen. şi art. 43 alin. (5) din C. pen. şi a art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Conform art. 367 din C. pen., infracţiunea de constituire a unui grup infracşional organizat constă potrivit alin. (1) în Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar alin. (2) prevede că, atunci când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Înalta Curte reţine că pentru inculpatul A. s-a reţinut alin. (1) şi (2) al infracţiunii prev. de art. 367 din C. pen.

Conform 396 alin. (10) din C. proc. pen., când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1), (11) şi (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiţii a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condiţiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

Reduse cu o treime, potrivit art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., limitele pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (2) din C. pen. sunt cuprinse între 2 ani şi 6 ani şi 8 luni.

Potrivit art. 79 din C. pen.: Alin. (1) Când în cazul aceleiaşi infracţiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziţii care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor privitoare la tentativă, circumstanţe atenuante şi cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine; alin. (2) Dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziţii care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabileşte prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor privitoare la circumstanţe agravante, infracţiune continuată, concurs sau recidivă; alin. (3) Când în cazul aceleiaşi infracţiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei şi una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2).

Potrivit art. 43 alin. (5) din C. pen.: Dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate.

În acest context, Înalta Curte reţine că pedeapsa de 6 ani închisoare stabilită de instanţa de apel pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat este în limite legale, având în vedere art. 79 alin. (3) din C. pen. enunţat mai sus, limitele legale fiind stabilite potrivit art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., respectiv limitele de pedeapsă au fost reduse cu o treime iar apoi, s-au majorat cu jumătate, deoarece s-a reţinut incidenţa art. 43 alin. (5) din C. pen.

Totodată, instanţa de apel, în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea 143/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic art. 41 alin. (1) din C. pen. şi art. 43 alin. (5) din C. pen. şi cu aplic art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc şi de mare risc.

Art. 36 alin. (1) din C. pen. prevede că infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii (...).

Art. 2 alin. (1) din Legea 143/2000 prevede: Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi iar alin. (2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

Aplicându-se aceleaşi reguli prevăzut . de art. 79 alin. (3) din C. pen. urmează ca mai întâi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea 143/2000 să fie redusă cu o treime, respectiv pedepasa prevăzută de lege ar fi între 3 ani şi 4 luni şi 8 ani, apoi limita maximă se majorează potrivit art. 36 alin. (1) din C. pen., respectiv 12 ani, după care se se majorează cu jumătate, deoarece s-a reţinut incidenţa art. 43 alin. (5) din C. pen., respectiv limitele legale ar fi între 4 ani şi 6 luni şi 18 ani.

Prin urmare, pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc şi de mare risc stabilită de instanţa de apel este în limite legale.

În final, în baza art. 38 alin. (1) rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., instanţa de apel a contopit cele două pedepse stabilite anterior şi a aplicat pedeapsa cea mai grea de 8 ani, la care a adăugat un spor de o treime (2 ani) din cealaltă pedeapsă, astfel încât inculpatul A. să execute în final pedeapsa de 10 ani închisoare.

În consecinţă, Înalta Curte reţine că pedeapsa aplicată inculpatului de 10 ani închisoare este în limite legale.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1077/A din data de 21 iulie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., în sumă de 680 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1077/A din data de 21 iulie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., în sumă de 680 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 decembrie 2022.