Drunk-driving conviction with deferred sentence upheld; prosecutor’s appeal for harsher penalty rejected.

Şedinţa publică din data de 12 ianuarie 2023

Deliberând asupra apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, constată următoarele:

Prin sentinţa penală 50/F din data de 17 octombrie 2022, Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a stabilit o pedeapsă de 10 luni închisoare în sarcina inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi a amânat aplicarea pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani stabilit în condiţiile art. 84 din C. pen., pe durata căruia inculpatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere prev. de art. 85 alin. (1) lit. a)-e) din C. pen. şi să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul uneia dintre următoarele două instituţii: Primăria Municipiului Sf. Gheorghe sau Primăria Comunei Arcuş, pe o perioadă de 40 de zile.

În baza art. 83 alin. (4) din C. pen. a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că la data 19.06.2021, în jurul orelor 00:50, inculpatul A. a condus autoturismul marca x, cu număr de înmatriculare x, pe Str. x din Sf. Gheorghe, fiind sub influenţa alcoolului.

Organele de poliţie au procedat la oprirea autoturismului condus de inculpat şi i-au solicitat să sufle în aparatul etilotest. Având în vedere că încercările repetate de testare nu au oferit niciun rezultat, volumul de aer suflat de inculpat în aparat fiind insuficient, acesta a fost condus la Spitalul Judeţean de Urgente Dr. Fogolyán Kristóf Kórház din Mun. Sf. Gheorghe, din jud. Covasna, unde i-au fost recoltate două probe biologice de sânge.

Astfel, s-a reţinut că examinarea clinică nu a evidenţiat niciun fel de simptome specifice consumului de alcool, cu toate că inculpatul a recunoscut de la început acest aspect, precum şi faptul că din buletinul de analiză toxicologică nr. x întocmit de SJML Harghita rezultă că la ora 01:30 inculpatul avea în sânge o alcoolemie de 1,88 ‰, iar după o oră de 1,65 ‰.

Inculpatul a recunoscut comiterea faptei atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de judecată, cauza fiind soluţionată potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului A. care, la data de 19.06.2021, în jurul orei 00:50, a condus autoturismul marca x, cu număr de înmatriculare x, pe drumurile publice, având o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută si pedepsită de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Sub aspectul laturii subiective, s-a arătat că fapta a fost comisă cu intenţie indirectă, prev. de art. 16 alin. (3) lit. b) din C. pen., întrucât a prevăzut că prin fapta sa pune în pericol siguranţa traficului rutier, consecinţă pe care nu a urmărit-o, dar a acceptat posibilitatea producerii ei.

Având în vedere toate considerentele enunţate, potrivit art. 396 din C. proc. pen., instanţa a constatat - dincolo de orice îndoială rezonabilă - că fapta dedusă judecăţii există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, în cauză urmând să opereze răspunderea penală pentru infracţiunea comisă.

Cât priveşte natura pedepsei ce urmează a fi aplicată, precum şi cuantumul acesteia, instanţa s-a raportat la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen. apte să asigure realizarea scopului şi funcţiilor acesteia şi anume: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpatului.

Plecând de la dispoziţiile legale menţionate anterior, la alegerea naturii şi cuantumului pedepsei, curtea de apel a avut în vedere următoarele:

- gradul mediu de pericol social concret al faptei comise, ce rezultă din natura şi importanţa valorilor lezate prin săvârşirea infracţiunii referitoare la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice (simplul fapt de a conduce un autoturism pe drumurile publice având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală pune în pericol securitatea participanţilor la traficul rutier, consumul de alcool având drept consecinţă diminuarea, într-o măsură mai mică sau mai mare, a reflexelor pe care le presupune manevrarea corespunzătoare a unui autovehicul),

- împrejurările concrete de comitere a infracţiunii: potrivit declaraţiilor inculpatului, a planşelor foto depuse în faza judecăţii, coroborate cu înregistrările video de la dosar făcute cu camera poliţistului, atât la locul depistării, cât şi la spital, inculpatul a condus autoturismul pe o distanţă scurtă, de cca. 100 m, iar decizia de a se deplasa cu maşina proprie a fost adoptată din cauză că nu a găsit un taxi disponibil; încălcarea normelor legale s-a produs la o oră la care traficul este redus, respectiv în jurul orelor 00:50, şi fără să rezulte alte incidente rutiere, după cum s-a consemnat în procesul-verbal de constatare,

- valoarea alcoolemiei nu foarte ridicată în raport de limita legală, de 0,80‰, şi neînsoţită de alte manifestări specifice consumului de alcool, astfel cum reiese din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie şi din cel de examinare clinică, ceea ce denotă faptul că aptitudinile inculpatului de a conduce pe drumurile publice nu au fost grav afectate,

- ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului, care are o pregătire profesională superioară, fiind avocat în cadrul Baroului Covasna, coroborat cu faptul că din procesul-verbal de vizionare a înregistrărilor efectuate cu camera video a agentului constatator reiese că pe durata cercetărilor iniţiale inculpatul a avut o atitudine calmă, cooperantă, conduita sa procesuală a fost una sinceră, şi-a asumat fapta şi consecinţele negative ale acesteia în procedura prevăzută de art. 374 alin. (4) şi art. 375 din C. proc. pen.,

- inculpatul nu a mai intrat în conflict cu legea penală, din cazierul rutier reieşind că a avut în general o conduită conformistă, înregistrând doar două abateri minore la data de 09.08.2020 .

Astfel, luând în considerare toate aceste aspecte, instanţa a apreciat că stabilirea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., de 10 luni închisoare, este de natură să asigure sancţionarea eficientă a inculpatului şi formarea unei atitudini corecte din partea acestuia pe viitor în raport de normele legale.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, instanţa a reţinut că pronunţarea unei soluţii de condamnare reprezintă o sancţiune prea severă la adresa inculpatului în comparaţie cu criteriile de individualizare anterior expuse.

Astfel, pentru a asigura atât fiabilitatea sancţiunii, dar şi posibilitatea reintegrării inculpatului în societate, instanţa a analizat condiţiile prevăzute de art. 83 din C. pen., apreciind că amânarea aplicării pedepsei este o măsură proporţională, echilibrat adaptată gradului de pericol social al faptei, care nu a fost unul ridicat, dar şi persoanei inculpatului, de natură a asigura îndeplinirea scopului pedepsei.

În acest sens, instanţa de fond a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 83 şi următoarele din C. pen., pedeapsa stabilită inculpatului fiind mai mică de 2 ani închisoare, acesta nu a mai suferit vreo condamnare anterioară, şi-a manifestat prin declaraţia din data de 19.09.2022 acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, este integrat social şi a avut o bună conduită anterior săvârşirii infracţiunii, beneficiază de un nivel superior de pregătire profesională care îi permite să înţeleagă şi să conştientizeze consecinţele negative ale infracţiunii comise, astfel încât pe viitor să nu mai comită astfel de fapte. Totodată, nu este incidentă niciuna dintre situaţiile prevăzute de art. 83 alin. (2) din C. pen.

De asemenea, s-a mai arătat că amânarea aplicării pedepsei, similar condamnării cu suspendarea executării pedepsei, presupune obligarea inculpatului la respectarea unor măsuri de supraveghere, pe durata unui termen de 2 ani şi, ca şi în cazul condamnării, săvârşirea unei noi infracţiuni va atrage revocarea amânării şi executarea efectivă a pedepsei stabilite, în regim de detenţie, toate acestea reprezentând şi ele garanţii că inculpatul se poate îndrepta şi fără a se dispune o soluţie de condamnare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, care a criticat sentinţa apelată exclusiv sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând majorarea cuantumului pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului A., schimbarea modalităţii de executare a acesteia, în cea prevăzută de art. 91 din C. pen., şi aplicarea pedepsei complementare prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. i) din C. pen. constând în interzicerea dreptului de a conduce autovehicule.

În acest sens, contestând argumentele instanţei de fond, parchetul a arătat, în esenţă, că valoarea alcoolemiei este semnificativă, că aceasta depăseşte dublul valorii prevăzută ca limită maximă de dispoziţiile legale, ceea ce denotă un consum de băuturi alcoolice consistent înainte ca inculpatul să conducă autoturismul pe drumurile publice şi să fie depistat de ofiţerii de poliţie, precum şi faptul că pe timpul nopţii vizibilitatea este mai redusă, iar acţiunea de a conduce presupune mai multe riscuri.

A mai precizat că sunt nenumărate soluţii de practică judiciară în care inculpaţii ce au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen. au fost condamnaţi definitiv la pedepse cu închisoarea, în modalitatea executării sub supraveghere.

În ceea ce priveşte aplicarea pedepsei complementare prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. i) din C. pen. (interzicerea dreptului de a conduce autovehicule), parchetul a susţinut că aceasta este justificată de valorile ridicate ale alcoolemiei inculpatului, de faptul că el nu era singur în autoturism, ci transporta şi alte persoane, cărora le-a pus viaţa în pericol, prin conducerea autovehiculului sub influenţa băuturilor alcoolice.

Desfăşurarea cercetării judecătoreşti în apel

În al doilea grad de jurisdicţie, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 16.11.2022, primul termen de judecată fiind stabilit pentru data de 06.12.2022, când inculpatul A., prezent personal şi asistat de avocat ales, la interpelarea Înaltei Curţi, a arătat că nu doreşte să dea o nouă declaraţie.

Prin încheierea de şedinţă de la acelaşi termen de judecată, constatând cauza în stare de judecată, Înalta Curte a acordat cuvântul în dezbateri, stabilind termen pentru pronunţare, în condiţiile art. 391 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 406 alin. (1) din C. proc. pen. (în forma în vigoare conform Legii nr. 130/2021), la data de 10.01.2023.

Analizând sentinţa penală atacată, prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în limitele art. 417 din C. proc. pen., Înalta Curte reţine următoarele:

Inculpatul A. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, la data 19.06.2021, în jurul orelor 00:50, a condus autoturismul marca x, cu număr de înmatriculare x, pe Str. x din Sf. Gheorghe, jud. Covasna, fiind oprit de către organele de poliţie pentru control. Cu această ocazie, inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest marca x seria x, însă fără rezultat, pe motiv că inculpatul nu a putut expira un volum suficient de aer pentru înregistrarea valorilor.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. x din data de 01.07.2021 emis de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Harghita, inculpatul avea la ora 01:30 o îmbibaţie a alcoolului în sânge de 1,88‰, iar la ora 02:30 o o îmbibaţie a alcoolului în sânge de 1,65‰.

Judecata a avut loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în condiţiile art. 374 alin. (4), art. 375 şi art. 377 din C. proc. pen., inculpatul declarând personal că recunoaşte în totalitate săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi că solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte.

În mod temeinic, instanţa de fond a constatat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta a fost săvârşită de inculpat şi întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, declaraţiile inculpatului de recunoaştere coroborându-se cu: procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din data de 19.06.2021, planşele foto depuse în faza judecăţii în faţa primei instanţe, buletinul de examinare clinică, buletinul de analiză toxicologică nr. x şi procesul-verbal de vizionare înregistrare video realizată în data de 19.06.2021 cu sistemul tip Body Worn Camera seria x şi înaintată prin adresa nr. x/13.10.2021 a I.P.J. Covasna - Serviciul Rutier.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei, cât şi a modalităţii de executare, prima instanţă a avut în vedere toate criteriile legale incidente în speţă, pedeapsa fiind just şi corect individualizată şi reflectă toate criteriile prev. de art. 74 din C. pen., relevante în cauză, instanţa de fond stabilind o pedeapsă în limitele legale reduse cu 1/3, urmare a reţinerii dispoziţiilor prevăzute de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Se observă că prin stabilirea unei pedepse de 10 luni închisoare, instanţa de fond s-a orientat în mod just la o pedeapsă spre limita minimă, dat fiind circumstanţele reale de săvârşire a infracţiunii (nivelul alcoolemiei, locul unde a fost condus autoturismul, momentul, faptul că nu s-a produs niciun accident de circulaţie, distanţa parcursă, faptul că aptitudinile inculpatului de a conduce pe drumurile publice nu erau grav afectate astfel cum rezultă din buletinul de examinare clinică), dar şi cele personale (vârsta, pregătirea profesională, lipsa antecedentelor penale).

Astfel, în ceea ce priveşte apelul formulat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, Înalta Curte constată că acesta este nefondat urmând a fi menţinută modalitatea de executare a pedepsei, respectiv amânarea aplicării pedepsei.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, Înalta Curte subliniază că aceasta se dispune raportat la scopul executării pedepsei, aşa cum este acesta stabilit prin dispoziţiile art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială şi faţă de muncă, în vederea reintegrării în societate a deţinuţilor sau persoanelor internate.

Având în vedere dispoziţiile legale şi împrejurările concrete ale cauzei, Înalta Curte, în acord cu prima instanţă, constată că, în raport de persoana intimatului, de conduita avută anterior şi ulterior săvârşirii infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, instituţia amânării aplicării pedepsei prev. de art. 83 din C. pen. realizând o corectă individualizare judiciară a executării pedepsei.

Sub acest aspect, se reţine în concret că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, are o pregătire educaţională superioară, a avut o conduită ireproşabilă anterioară săvârşirii faptei, dar şi o atitudine procesuală constantă de recunoaştere şi regret a faptei. Or, aceste împrejurări constituie garanţii ferme ale posibilităţilor reale de îndreptare ale acestuia, Înalta Curte apreciind, similar primei instanţe, că aplicarea imediată a pedepsei nu este necesară în cauză.

Este real că nivelul alcoolemiei era unul ridicat, însă trebuie avute în vedere circumstanţele concrete ale comiterii faptei. Astfel, inculpatul a condus autoturismul pe o distanţă mică (aproximativ 50 - 100 m) şi la o oră la care circulaţia era aproape inexistentă (în jurul orelor 00:50), neconstituind un pericol excesiv pentru participanţii la trafic şi nefiind implicat în niciun incident auto.

În plus, potrivit fişei de examen clinic nr. x din 19 iunie 2021, întocmită cu ocazia conducerii inculpatului la Spitalul Judeţean de Urgenţă Dr. Fogolyán Kristóf Kórház - U.P.U. SMURD din Mun. Sf. Gheorghe, din jud. Covasna, acesta a avut o atitudine adecvată şi cooperantă, a fost orientat din punct de vedere temporal şi spaţial, comunicarea verbală a fost coerentă, nu prezenta tulburări de echilibru sau incoordonare motorie.

Aşadar, Înalta Curte constată că nu se impune modificarea modalităţii de individualizare a executării pedepsei şi nici interzicerea exercitării dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule având în vedere vârsta inculpatului, profesia de avocat care poate presupune deplasări în alte localităţi, faptul că inculpatul nu mai conduce în concret autovehicule de aproximativ un an şi jumătate, lipsa antecedentelor penale, fapta săvârşită de inculpatul A. fiind un episod singular.

Faţă de cele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva sentinţei penale nr. 50/F din data de 17 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, iar cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia în conformitate cu art. 275 alin. (3) din C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva sentinţei penale nr. 50/F din data de 17 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată, conform art. 405 alin. (1) din C. proc. pen., prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 12 ianuarie 2023.