Public procurement contract jurisdiction: Administrative vs. Civil competence for challenging ICC arbitration award under O.U.G. 34/2006
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Administrative and Fiscal Section of the Bucharest Court of Appeal, definitively ruling that this section, rather than the Civil Section, possesses functional competence to hear the action. The dispute arose from a public procurement contract for highway construction, where a contracting authority challenged a partial arbitration award issued by the International Chamber of Commerce (ICC) that confirmed its jurisdiction and ordered payment of disputed sums. The Civil Section had previously declined the case, arguing the contract involved a clause for arbitration permissible only between private professionals, whereas the Administrative Section had initially claimed competence based on the public nature of the contract. The Supreme Court determined that the contract was a public procurement agreement governed by special legislation, explicitly classifying such contracts as administrative acts under domestic administrative litigation law. Consequently, the court applied the specialized statutory provisions governing disputes regarding the execution and validity of public procurement contracts, which mandatorily vest jurisdiction in the administrative and fiscal courts, thereby overriding the general civil jurisdiction rules cited by the lower civil division.
Legislator headnote
AI generatedart. 608 lit. h) din C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, art. 136 din C. proc. civ, art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 135 alin. (4) din C. proc. civ; Public procurement contract jurisdiction: Administrative vs. Civil competence for challenging ICC arbitration award under O.U.G. 34/2006: The dispute arose from a public procurement contract for highway construction, where a contracting authority challenged a partial arbitration award issued by the International Chamber of Commerce (ICC) that confirmed its jurisdiction and ordered payment of disputed sums. The Civil Section had previously declined the case, arguing the contract involved a clause for arbitration permissible only between private professionals, whereas the Administrative Section had initially claimed competence based on the public nature of the contract. The Supreme Court determined that the contract was a public procurement agreement governed by special legislation, explicitly classifying such contracts as administrative acts under domestic administrative litigation law. Consequently, the court applied the specialized statutory provisions governing disputes regarding the execution and validity of public procurement contracts, which mandatorily vest jurisdiction in the administrative and fiscal courts, thereby overriding the general civil jurisdiction rules cited by the lower civil division.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural basis cited in the dispositive for the Supreme Court's power to resolve the negative conflict of jurisdiction by assigning competence to the Administrative and Fiscal Section.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă la data de 28.04.2017, sub nr. dosar x/2017, reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. a chemat în judecată pârâta A., solicitând în temeiul dispoziţiilor art. 608 lit. h) din C. proc. civ. desfiinţarea Deciziei privind jurisdicţia şi suspendarea executării sentinţei parţiale pronunţate în dosarul nr. x/2015 de către ICC până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă
Prin încheierea nr. 22F din 07 septembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
Instanţa a reţinut că reclamanta CNAIR S.A., în calitate de beneficiar şi autoritate publică contractantă a încheiat la data de 20.05.2011 cu pârâta A., în calitate de executant, un contract de achiziţii publice cu nr. x pentru proiectarea şi execuţia Autostrăzii Lugoj - Deva lot x, contract ce a avut la bază Condiţiile generale contractuale pentru echipamente şi construcţii inclusiv proiectarea FIDIC, modificate prin Condiţiile speciale de contract şi anexa la ofertă şi că la data de 15.09.2015 pârâta a înregistrat la secretariatul ICC Paris o cerere de arbitraj în contradictoriu cu CNAIR S.A., soluţionată parţial prin decizia arbitrală din data de 23.03.2017, contestată ca nelegală şi netemeinică prin prezenta acţiune în anulare.
Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, contractele de achiziţii publice sunt asimilate actelor administrative .
Având în vedere că litigiul izvorăşte din executarea contractului de achiziţii publice mai sus identificat, iar acţiunea în anularea hotărârii arbitrale este o acţiune de sine stătătoare, aplicabilă speţei fiind legea nr. 101/2016, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (1) şi art. 68 şi 69 din acest act normativ, prima instanţă învestită a apreciat că secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti aparţine competenţa de soluţionare a prezentei acţiuni în anulare.
2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea pronunţată la data de 21 noiembrie 2017 în dosarul nr. x/2017, a admis excepţia necompetenţei funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în anularea sentinţei arbitrale în favoarea secţiei a VI-a civilă a Curţii de Apel Bucureşti.
Instanţa a apreciat că raportul juridic dedus judecăţii reprezintă un litigiu dintre profesionişti, nefiind unul specific, de achiziţii publice, reglementat de O.U.G. nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii .
Astfel, la data încheierii contractului în litigiu, respectiv cel cu nr. x/20.05.2011, era în vigoare următoarea formă a art. 286 "(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de către secţia comercială a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante."
Întrucât calificarea naturii contractului a fost stabilită de legiuitor la momentul încheierii acestuia, atribuind secţiei comerciale competenţa de soluţionare a litigiilor de ţin de executarea acestuia, Curtea a constatat că excepţia necompetenţei funcţionale este întemeiată.
Tocmai această calificare a contractului ca fiind unul între profesionişti a permis inserarea unei clauze compromisorii, care este interzisă în contractele de natură administrativă.
Pentru argumentele de mai sus, nefiind incidente dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006, ci fiind un raport juridic între profesionişti, competenţa de soluţionare a prezentei acţiuni în anulare aparţine secţiei civile a Curţii de Apel Bucureşti.
Constatând ivit conflict negativ de competenţă, instanţa a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 135 alin. (1) şi art. 136 din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că obiectul acţiunii constă în anularea sentinţei arbitrale parţiale din 23.03.2017 pronunţată de Curtea Internaţională de Arbitraj Camera Internaţională de Comerţ în dosarul nr. x/2015 privind pe Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. şi pe A..
Prin hotărârea parţială pronunţată în dosarul nr. x/2015, considerată a fi nelegală, s-a stabilit că instanţa competentă să soluţioneze diferendul dintre cele două părţi este ICC - International Court of Arbitration Paris şi totodată, reclamanta CNAIR S.A. a fost obligată să plătească pârâtei A. suma de 83.158.980,82 RON cuprinsă în Decizia nr. 1/07.04.2014, Decizia nr. 3/23.01.2015 şi Decizia nr. 4/18.05.2015 emise de CAD (Comisa de Adjudecare a Disputelor).
Acţiunea arbitrală, înregistrată la secretariatul ICC Paris în data de 15.09.2015, are ca obiect pretenţii, rezultate din executarea Contractului nr. x/28516 încheiat între părţi la 20.05.2011 pentru proiectarea şi execuţia Autostrăzii Lugoj-Deva lot 3:43+855 km - 66+965 km.
Contractul nr. x/28516 este un contract de achiziţie publică, încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006, lucrările fiind finanţate din fonduri publice.
Contractul de execuţie analizat este asimilat unui act administrativ, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât are ca obiect executarea unor lucrări în condiţiile O.U.G. nr. 34/2006.
Potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea şi încetarea contractului administrativ.
Totodată, la data sesizării instanţei arbitrale - 15.09.2015 - erau în vigoare dispoziţiile cu caracter special care guvernează materia achiziţiilor publice - O.U.G. nr. 34/2006, iar potrivit art. 286 alin. (1) din acest act normativ "Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante."
Prevederile art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la data încheierii acordului contractual, nu schimbă natura juridică a contractului de achiziţie publică, calificare ce rezultă inclusiv din conţinutul acestuia, ci stabileau competenţa de soluţionare a litigiilor în legătură cu aceste contracte administrative.
Prin urmare, Înalta Curte apreciază că secţia de contencios administrativ şi fiscal a instanţei este competentă a soluţiona prezentul litigiu.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. şi pe pârâta A.., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 ianuarie 2018.