Extradition refused due to asylum seeker status and systemic human rights risks in the requesting state

Şedinţa publică din data de 07 noiembrie 2022

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 112/P/2022 din data de 24 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în baza art. 52 în referire la art. 49 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a respins, ca nefondată, opoziţia la extrădare formulată de persoana extrădabilă A..

În baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-au constatat îndeplinite condiţiile extrădării persoanei extrădabile A. (cetăţean rus), cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prev. şi ped. de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a admis cererea de extrădare a persoanei extrădate A. (cetăţean rus), cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prev. şi ped. de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc, pedeapsa maximă prevăzută de lege fiind închisoarea până la 7 ani - formulată de către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse.

În baza art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, coroborat cu art. 52 alin. (3) din Legea 302/2004, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la 24.10.2022 şi până la 22.11.2022 a persoanei extrădabile A..

În temeiul art. 43 alin. (3) din Legea 302/2004, coroborat cu art. 230 alin. (1) C. proc. pen.., s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării pe numele persoanei extrădabile A..

S-au constatat încetate efectele măsurii preventive a controlului judiciar cu privire la A., măsură dispusă prin încheierea din 01.06.2022.

În baza art. 56 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus predarea persoanei extrădabile A. către autorităţile judiciare din Federaţia Rusă, cu respectarea regulii specialităţii predării, prevăzută de art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată.

În baza art. 56 din Legea nr. 302/2004, republicată, predarea persoanei extrădabile A. urmează a se realiza de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, în termenul şi potrivit condiţiilor prevăzute de art. 56 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată.

În baza art. 53 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, hotărârea asupra extrădării s-a dispus a se comunica procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei la rămânerea ei definitivă.

În baza art. 273 C. proc. pen., onorariul datorat doamnei traducător B., în cuantum de 450 RON aferent traducerilor efectuate în dosarul nr. x/2022 (pentru termenele din 07.09.2022 şi 19.10.2022), s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art. 272 C. proc. pen., onorariul parţial, în cuantum de 800 RON pentru avocat C., desemnat să asigure asistenţa juridică din oficiu, conform delegaţiei nr. 2718/31.05.2022, s-a dispus a se deconta din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, asupra cererii de extrădare a persoanei extrădabile A., s-au reţinut următoarele:

Pe rolul Curţii de Apel Constanţa a fost înregistrată cauza penală nr. 300/36/2022, având ca obiect sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, prin care, în temeiul dispoziţiilor art. 44 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală (rep.), s-a solicitat arestarea provizorie în vederea extrădării a numitului A. (cetăţean rus), urmare a emiterii faţă de acesta a mandatului de arestare sau hotărâre judecătorească cu acelaşi efect din 15.11.2021 al Tribunalului Central din Novosibirsk, Rusia, pentru săvârşirea infracţiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc, pedeapsa maximă prevăzută de lege fiind închisoarea până la 7 ani.

În motivarea sesizării, s-a arătat că această faptă penală este incriminată şi de legea penală română, respectiv infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 alin. (1) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi) şi şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 2 la 7 ani).

În fapt, autorităţile judiciare ruse au reţinut că, începând cu data de 01.12.2016, numitul A. este unul dintre cei mai activi membri ai grupării infracţionale "D.", implicată în extorcare, furturi şi spălare de bani în Regiunea Novosibirsk, Rusia. S-a arătat că, în data de 14.05.2021, A., acţionând ca membru al acestei grupări, având scop mercenar de a obţine bunuri prin folosirea ameninţării cu violenţa şi distrugerea proprietăţii, a cerut ilegal de la omul de afaceri E.. transferarea părţii sale din activitatea sa antreprenorială la F. - oraşul Novosibirsk, Rusia. Complicii subiectului sunt: D.., G., H..., I.. şi alţii.

La dosarul cauzei au fost ataşate: lucrarea nr. x, transmisă prin e-mail la data de 31.03.2022 de către Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliţiei Române - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol (în limba română); procese-verbale din data de 31.05.2022, de identificare întocmite de lucrătorii de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Tulcea; procesul-verbal nr. x/II/5/2022 din data de 31.05.2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, prin care i s-a adus la cunoştinţă numitului A. că Biroul Interpol Moscova, a transmis Biroului Naţional INTERPOL România confirmarea validităţii difuziunii de urmărire internaţională în vederea arestării; declaraţia nr. x/2022 din data de 31.05.2022 a numitului A.; delegaţia pentru asistenţă judiciară obligatorie seria x nr. x/31.05.2022 pentru avocatul din oficiu C.; adresa nr. x/2022 din data de 31.03.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa către Biroul Naţional Interpol România şi înscrisurile în original şi traduse prin care s-a solicitat extrădarea.

S-a precizat că persoana extrădabilă A. a fost audiată la parchet în prezenţa apărătorului din oficiu, avocat C. din cadrul Baroului Constanţa şi a traducătorului autorizat de limba rusă B., la termenul de judecată din data de 01.06.2022, iar în instanţă, audierea persoanei extrădabile s-a realizat în prezenţa apărătorului ales.

Persoana extrădabilă a formulat opoziţie la extrădare şi a arătat că nu este de acord să fie predată autorităţilor ruse, întrucât în procesul penal din Rusia nu îi sunt respectate drepturile, mama i-a fost ameninţată cu privire la persoana sa, menţionând că este urmărit pentru convingeri politice, în acest sens propunând spre ascultare pe martorul J., ulterior înlocuit cu martorul K..

I s-au adus la cunoştinţă numitului A., faptele de care este acuzat de către autorităţile judiciare ruse şi că acestea solicită extrădarea lui în Rusia, iar cererea şi documentele aferente au fost înaintate Curţii de Apel Constanţa, secţia Penală, în vederea derulării procedurii de extrădare.

Din verificările efectuate, dar şi din declaraţia numitului A., dată în faţa judecătorului, a mai rezultat că acesta a formulat o cerere de azil în România, care a fost înregistrată cu nr. x/03.06.2022 la Centrul Regional de Proceduri şi cazare pentru solicitanţii de azil Galaţi, aflându-se în curs de soluţionare.

Persoana extrădabilă a formulat opoziţie la extrădare şi a arătat că nu este de acord să fie predat acestor autorităţi, întrucât în procesul penal care se desfăşoară în instanţele din Rusia nu îi sunt respectate drepturile, s-au administrat probe fără a i se aduce la cunoştinţă, iar o eventuală predare în Rusia l-ar supune torturii în această ţară, menţionând că a fost hărţuit şi îi este pusă în pericol viaţa sa şi a familiei sale.

Curtea a încuviinţat persoanei extrădabile proba cu înscrisuri şi un martor în dovedirea motivelor de refuz a extrădării şi, pentru a-i da posibilitatea de a formula în scris opoziţia sa la extrădare, dar şi pentru audierea martorului, a amânat cauza acordându-i mai multe termene în acest sens, fără însă a prezenta martorul.

La termenul de judecată din data de 19.10.2022, apărătorul ales al persoanei extrădabile a precizat că nu a prezentat martorul întrucât acesta a primit ordin de încorporare, depunând la dosar un înscris în acest sens, denumit ordin de convocare, dar şi un ordin de convocare pentru persoana extrădabilă.

Curtea a constatat că ordinul de convocare depus pentru martorul K. a fost emis pentru data de 13.10.2022, fără a se preciza că martorul a şi fost încorporat, astfel că nu ar fi avut posibilitatea prezentării la instanţă. Totodată, s-a mai constatat că la termenul anterior, din data de 07.09.2022, apărătorul ales al persoanei extrădabile a invocat lipsa aceluiaşi martor întrucât nu a reuşit să obţină viză, obligându-se a depune la termenul ulterior documentele în susţinerea acestor aspecte, documente pe care nu le-a prezentat însă la termenul din data de 19.10.2022. Având în vedere că nu s-a făcut dovada imposibilităţii de prezentare a martorului, Curtea a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 383 C. proc. pen.

La dosarul cauzei a fost depusă, la data de 27.06.2022, opoziţia la extrădare din partea persoanei extrădabile, în care aceasta a formulat trei apărări, cu privire la incidenţa motivelor prevăzute de art. 21 alin. (1) lit. a), art. 19 lit. b) şi art. 24 din Legea nr. 302/2004, republicată.

- nerespectarea dreptului la un proces echitabil de către autorităţile judiciare ruse

- având statut de solicitant al dreptului la azil, nu poate fi reţinut

- condiţia dublei incriminări

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a constatat că opoziţia la extrădare nu este fondată, drept pentru care aceasta urmează a fi respinsă, cu consecinţa admiterii cererii de extrădare şi predării persoanei extrădabile către autorităţile judiciare din Federaţia Rusă, pentru următoarele considerente:

Astfel, s-a arătat că primul motiv obligatoriu de refuz al extrădării, constând în nerespectarea dreptului la un proces echitabil de către autorităţile judiciare ruse, nu poate fi reţinut în prezenta cauză, în condiţiile în care aprecierea cu privire la respectarea acestui drept fundamental nu se poate face, potrivit dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, decât în raport de o întreagă procedură, şi nu în raport de o etapă procesuală aflată în derulare.

Deşi persoana extrădabilă a susţinut că ar fi fost absentă la procedura judiciară care se derulează în Federaţia Rusă, Curtea a reţinut că, în prezent, procesul penal aflat pe rolul autorităţii judiciare străine este în plină derulare, astfel încât persoana extrădabilă, având cunoştinţă în mod direct de acest proces, dar şi de întreaga documentaţie ataşată cererii de extrădare, se poate prezenta în faţa autorităţilor judiciare ruse în vederea formulării tuturor apărărilor.

De altfel, autorităţile judiciare ruse au prezentat suficiente motive privind împrejurările în raport de care o notificare judiciară privind acuzaţia penală nu a putut fi remisă persoanei în cauză, numitul A. fiind cercetat într-un dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc, cauză în care autorităţile judiciare ruse au emis un mandat de arestare şi căutare, ca urmare a sustragerii acuzatului de la procedura ce se desfăşoară împotriva sa.

De asemenea, a mai rezultat din documentele înaintate de autorităţile ruse (rezoluţia pronunţată sub nr. x/2021 din 15.11.2021 de judecătorul Tribunalului Regional Cerntral din Novosibirsk Şişkina M.A.) că "A. nu a locuit la locul înregistrării, a trecut graniţa Federaţiei Ruse şi se ascunde în prezent de autorităţile de investigaţie, în legătură cu care a fost trecut pe lista de urmărire internaţională; din materialele depuse judecăţii rezultă că martorii din cauza penală se tem că vor fi influenţaţi de persoanele urmărite în dosarul penal"..., astfel că s-a apreciat necesar a se dispune punerea inculpatului sub imperiul unei măsuri preventive privative de libertate.

S-a reţinut că instanţa nu poate formula aprecieri proprii asupra legalităţii sau oportunităţii măsurilor preventive dispuse împotriva inculpatului de autorităţile statului solicitant, însă a remarcat faptul că, din perspectiva dispoziţiilor art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, drepturile persoanei extrădabile au fost respectate.

Or, de vreme ce împotriva numitului A., la data de 25.09.2021, a fost emisă o decizie de aducere în calitate de învinuit de săvârşirea infracţiunilor prevăzute la secţiunea ap. 2 a art. 163 C. pen. al Federaţiei Ruse, fiind aleasă o măsură graduală, respectiv măsura de reţinere sub forma unui angajament scris de a nu părăsi locul şi a unui comportament adecvat, fiind cert că au fost respectate drepturile persoanei din perspectiva CEDO, ulterior ca urmare a negăsirii la domiciliu întrucât după punerea sub acuzare a părăsit teritoriul Federaţiei Ruse, dispunându-se punerea inculpatului sub imperiul unei măsuri preventive privative de libertate, iar acest fapt formează convingerea instanţei române că persoana extrădabilă A. avea cunoştinţă de procedura judiciară ce se desfăşoară împotriva sa.

De altfel, activităţile de investigaţie întreprinse în cauză, au mai reliefat şi faptul că, la scurtă vreme de la declararea acuzatului la lista internaţională a urmăririi, ca efect al deciziei luate, A. a părăsit Federaţia Rusă.

S-a apreciat că nu poate fi reţinut nici al doilea motiv al opoziţiei la extrădare, decurgând din statutul persoanei extrădabile de solicitant al dreptului la azil, în condiţiile în care dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată se opun doar la extrădarea celor a căror viaţă ori libertate ar fi pusă în pericol sau care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane sau degradante în ţara de origine sau în orice alt stat.

În aceeaşi ordine de idei, Curtea a reţinut că apărările persoanei extrădabile referitoare la faptul că o eventuală predare în Rusia l-ar supune torturii în această ţară, fiindu-i pusă în pericol viaţa sa şi a familiei sale, nu sunt dovedite, astfel încât motivul la care se referă art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 nu este cu atât mai mult incident în cauză.

Totodată, s-a constatat că solicitarea persoanei extrădabile a azilului în România a fost respinsă ca neîntemeiată de Judecătoria Galaţi, prin sentinţa civilă nr. 6008/06.09.2022, apreciindu-se că, din datele existente la dosarul personal, raportate la informaţiile din ţara de origine, nu justifică ipoteza potrivit căreia, în cazul reîntoarcerii în ţara de origine, petentul ar risca să fie supus la tortură, tratamente inumane sau degradante. De asemenea, instanţa civilă a apreciat că petentul nu a dovedit o ameninţare serioasă, individuală la adresa vieţii sau integrităţii, astfel că nu se impune aplicarea art. 26 din Legea 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Dincolo de faptul că declaraţia persoanei extrădabile A. şi înscrisurile depuse în apărare nu conţin niciun fel de elemente de certitudine, Curtea a reţinut şi faptul că Procuratura Generală a Federaţiei Ruse a garantat prin întreaga corespondenţă oficială depusă la dosar că cererea de extrădare nu are ca scop urmărirea din motive politice sau în legătură cu apartenenţa rasială, religie, apartenenţa naţională sau opiniile politice.

Pe această cale, s-a garantat că, în Federaţia Rusă, persoanei extrădabile îi vor fi oferite toate posibilităţile de apărare şi că nu va fi supusă nici la torturi şi nici la pedepse ori la tratamente crude, inumane sau degradante, urmând a fi cercetată numai în legătură cu faptele care au stat la baza cererii de extrădare şi având posibilitatea de a părăsi statul solicitant după ce va executa o eventuală pedeapsă în cazul în care va fi găsit vinovat.

S-a apreciat că nu este întemeiat nici al treilea motiv al opoziţiei la extrădare, deoarece condiţia dublei incriminări nu presupune o corespodenţă exactă a normelor de incriminare din cele două state, esenţial fiind ca descrierea faptei pentru care persoana extrădabilă este cercetată în statul de origine să poată fi asociată unor texte de incriminare din legea penală română.

Or, Curtea a reţinut, sub acest aspect, că persoana extrădabilă A. este cercetată în statul solicitant de săvârşirea infracţiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc, constând în aceea că, începând cu data de 01.12.2016, numitul A. este unul dintre cei mai activi membri ai grupării infracţionale "D.", implicată în extorcare, furturi şi spălare de bani în Regiunea Novosibirsk, Rusia. În data de 14.05.2021, A., acţionând ca membru al acestei grupări, având scop mercenar de a obţine bunuri prin folosirea ameninţării cu violenţa şi distrugerea proprietăţii, a cerut ilegal de la omul de afaceri E.. transferarea părţii sale din activitatea sa antreprenorială la F. - oraşul Novosibirsk, Rusia. Complicii subiectului sunt: D.., G., H..., I.. şi alţii.

Indiferent de denumirea de care aceste fapte se bucură în legislaţia penală a Federaţiei Ruse, ele, potrivit legii penale române, pot fi încadrate ca infracţiuni de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 alin. (1) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi) şi şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 2 la 7 ani).

Întrucât apărările persoanei extrădabile nu pot conduce la respingerea cererii formulate, Curtea a constatat a fi îndeplinite condiţiile de fond şi de formă impuse de art. 18 şi următoarele din Legea nr. 302/2004, în cauză nefiind identificate motive obligatorii sau opţionale de refuz la extrădare, iar cerinţele impuse de art. 24 - art. 35 din lege fiind pe deplin întrunite.

S-a constatat astfel că faptele pentru care persoana extrădabilă este cercetată nu sunt acoperite de prescripţia răspunderii penale, potrivit legilor statului solicitant sau statului român, că pentru aceste fapte nu a intervenit amnistia în România, că tragerea la răspundere penală nu este condiţionată de o plângere prealabilă şi că pentru aceste fapte atât legislaţia Federaţiei Ruse, cât şi legislaţia română prevăd o pedeapsă privativă de libertate de cel puţin un an.

A mai reţinut Curtea că potrivit C. pen. al Federaţiei Ruse, prescripţia răspunderii penale este suspendată, între altele, dacă persoana care a comis infracţiunea se sustrage anchetei sau instanţei.

Deopotrivă, s-a apreciat că nu poate constitui un motiv de refuz al acordării extrădării conflictul militar ruso-ucrainian, admiterea cererii de extrădare având ca fundament actele dosarului şi nu situaţiile conjuncturale care nu implică de plano încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanei solicitate, neexistând la dosar niciun element probator care să conducă la această concluzie.

Împrejurările invocate de persoana solicitată, în sensul că nu îşi dă consimţământul la extrădare, întrucât prin extrădarea sa în ţara de origine, viaţa, libertatea sau integritatea sa ar fi puse în pericol grav, nu constituie motiv de refuz al extrădării prevăzut de lege, susţinerile persoanei solicitate fiind simple supoziţii, nefiind relevate indicii care să le susţină, cu ocazia examenului de regularitate şi nici în cursul procedurii judiciare.

În lumina celor arătate, Curtea, în baza art. 52 în referire la art. 49 din Legea nr. 302/2004, republicată, a respins opoziţia la extrădare formulată de către persoana extrădabilă A., ca nefondată, iar în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, a constatat îndeplinite condiţiile extrădării persoanei extrădabile A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc, pedeapsa maximă prevăzută de lege fiind închisoarea până la 7 ani.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, a admis cererea de extrădare a persoanei extrădabile A., iar în baza art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, coroborat cu art. 52 alin. (3) din Legea 302/2004, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la 24.10.2022 şi până la 22.11.2022.

În temeiul art. 43 alin. (3) din Legea 302/2004, coroborat cu art. 230 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării pe numele persoanei extrădabile A..

Faţă de soluţia pronunţată în cauză, Curtea a constatat încetate efectele măsurii preventive a controlului judiciar cu privire la A., măsură dispusă prin încheierea din 01.06.2022, astfel că nu se mai impune analiza solicitării apărătorului persoanei solicitate de acordare a permisiunii părăsirii judeţului Constanţa.

În baza art. 56 din Legea nr. 302/2004, republicată, Curtea a dispus predarea persoanei extrădabile A. către autorităţile judiciare din Federaţia Rusă, cu repectarea regulii specialităţii predării, prevăzută de art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată.

În baza art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, a dispus emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării pe numele persoanei extrădabile A..

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestaţie persoana extrădabilă A., solicitând, în esenţă, admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, în principal, respingerea cererii de extrădare formulată de autorităţile din Rusia.

În argumentare, în susţinerea contestaţiei formulate, persoana extrădabilă A. a invocat în primul rând faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 21 din Legea nr. 302/2004, respectiv există motive obligatorii de refuz al extrădării dacă: "a) nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil..", şi anume, nu a fost citat pe parcursul procesului penal din Rusia pentru exercitarea drepturilor procesuale. A mai precizat că nu are cunoştinţă că se desfăşoară o procedură penală împotriva sa pe teritoriul Rusiei şi nu a putut să-şi exercite dreptul la apărare.

Al doilea motiv pe care persoana extrădabilă l-a invocat este faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 19 lit. b) din Legea nr. 302/2004, respectiv: "Persoane exceptate de la extrădare: (1) Nu pot fi extrădaţi din România: b) solicitanţii de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa ori libertatea acestora ar fi pusa în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane degradante". În acest sens, a precizat că este de notorietate faptul că pe teritoriul Rusiei procedurile judiciare se desfăşoară fără respectarea celor mai elementare drepturi, iar cei reţinuţi/arestaţi sunt supuşi la tratamente inumane şi tortură.

În al treilea rând, a invocat faptul că nu este îndeplinită cerinţa dublei incriminări. Art. 24 din Legea 302/2004 prevede:

"(1) Extrădarea poate fi admisă numai dacă fapta pentru care este suspectată sau acuzată ori a fost condamnată persoana a cărei extrădare se solicită este prevăzută ca infracţiune atât de legea statului solicitant, cât şi de legea română." Or, persoana extrădabilă este acuzată de "extorcare", iar în C. pen. român nu există infracţiunea de extorcare.

În concluzie, a susţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 52 alin. (3) din Legea 302/2004 pentru ca instanţa să dispună menţinerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădabile. S-a precizat că nu a fost în arest provizoriu, ci sub control judciciar, astfel încât instanţa nu putea menţine o măsură care nu era luată.

Pentru aceste motive, a solicitat, în principal, admiterea contestaţiei şi înlocuirea măsurii arestării provizorii cu controlul judiciar, iar în subsidiar, admiterea contestaţiei şi înlocuirea măsurii arestării provizorii cu măsura arestării la domiciliu.

La termenul de judecată din 2 noiembrie 2022, după dezbateri, dar înainte de momentul deliberării, contestatorul persoană extrădabilă A., prin apărător ales a făcut precizările pe care le-a susţinut oral în dezbateri, şi anume, că persoana extrădabilă a formulat cerere pentru obţinerea statutului de azilant, care a fost respinsă şi se află în faza procesuală a apelului, cu termen de judecată la data de 10.11.2022. De asemenea, a mai precizat că persoana extrădabilă A. a formulat o a doua cerere invocând motive diferite de cele cuprinse în prima cerere de acordare a statutului de azilant, depunând, în copie, cererea de azil formulată la data de 27.10.2022.

Examinând cauza atât sub aspectul criticilor invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, Înalta Curte constată întemeiată contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. pentru următoarele considerente:

În cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Convenţiei europene de extrădare încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, ratificată prin Legea nr. 80/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 14 mai 1997, transpusă în prevederile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată. În consecinţă, extrădarea contestatorului A., la solicitarea autorităţilor judiciare din Federaţia Rusă, este condiţionată de îndeplinirea cerinţelor prevăzute de dispoziţiile art. 18 - 60 cuprinse în Capitolul I - Extrădarea pasivă, din Titlul II al legii speciale menţionate.

Din actele dosarului, se observă că extrădarea contestatorului A. se solicită în vederea cercetării pentru comiterea infracţiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc, constând în aceea că, începând cu data de 01.12.2016, numitul A. este unul dintre cei mai activi membri ai grupării infracţionale "D.", implicată în extorcare, furturi şi spălare de bani în Regiunea Novosibirsk, Rusia. în data de 14.05.2021, A., acţionând ca membru al acestei grupări, având scop mercenar de a obţine bunuri prin folosirea ameninţării cu violenţa şi distrugerea proprietăţii, a cerut ilegal de la omul de afaceri E.. transferarea părţii sale din activitatea sa antreprenorială la F. - oraşul Novosibirsk, Rusia. Complicii subiectului sunt: D.., G., H..., I.. şi alţii.

Înalta Curte constată îndeplinită condiţia dublei incriminări, prevăzute de art. 24 din Legea nr. 302/2004, infracţiunile de care este acuzată persoana extrădabilă A. având corespondent în legea penală română, circumscriindu-se infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. şi şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., iar faţă de cele anterior reţinute se constată îndeplinită şi cerinţa referitoare la gravitatea pedepsei, instituită prin art. 26 din Legea nr. 302/2004.

Termenul de prescripţie a răspunderii penale nu este împlinit nici potrivit legislaţiei statului solicitant şi nici conform legislaţiei române, fiind satisfăcute şi cerinţele reglementate de dispoziţiile art. 18 şi art. 19 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Însă, în dezacord cu prima instanţă, Înalta Curte apreciază că are aplicabilitate motivul obligatoriu de refuz al extrădării prevăzut de art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, care prevede că: "Nu pot fi extrădaţi din România: b) solicitanţii de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante".

În jurisprudenţa instanţei supreme, care este aplicabilă şi speţei de faţă, s-au reţinut dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală care prevăd că nu pot fi extrădaţi din România:

"Solicitanţii de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante"; caracterul sistemic al condiţiilor inumane sau degradante de detenţie preventivă, la fel ca şi cel al încălcării drepturilor fundamentale ale omului în statul solicitant, efectele acestei constatări se răsfrâng, în mod inevitabil şi asupra cazurilor individuale de privare de libertate, în aşteptarea procesului (decizia nr. 675 din 27.10.2022, ICCJ, secţia Penală, decizia nr. 339 din 25.05.2022, ICCJ, secţia Penală, decizia nr. 275 din 03.05.2022, ICCJ, secţia Penală).

Se constată astfel că potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, persoana extrădabilă A. are statutul de solicitant de azil, care constituie un motiv obligatoriu de refuz al extrădării. Astfel cum rezultă din actele dosarului, persoana extrădabilă a formulat o cerere de azil, la data de 3.06.2022, care a fost respinsă, la data de 26.07.2022, de Inspectoratul general pentru imigrări - Centrul regional de proceduri şi cazare pentru solicitanţii de azil Galaţi. Împotriva acestei din urmă hotărâri, persoana extrădabilă a formulat plângere care a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 6008 din 06 septembrie 2022 de către Judecătoria Galaţi, secţia civilă, în dosarul nr. x/2022.

Din înscrisurile comunicate la dosar, rezultă că împotriva acestei din urmă hotărâri persoana extrădabilă a formulat cale de atac care are termen de judecată la data de 10.11.2022. Suplimentar, s-a constatat că, la data de 27.10.2022, persoana extrădabilă A. a formulat o nouă cerere de azil, solicitând acordarea din partea autorităţilor române a acestei forme de protecţie.

Aşadar, având în vedere calitatea de azilant şi dispoziţiile legale aplicabile, persoana extrădabilă este exceptată de la extrădare, împrejurare care împiedică predarea persoanei extrădabile şi care funcţionează pe toată perioada cât deţine această calitate, urmând ca la momentul când pierde statutul de azilant, procedura de extrădare să fie eventual reluată de autorităţile statului solicitant.

Deopotrivă, examinând toate informaţiile pertinente, referitoare atât la situaţia particulară a persoanei extrădabile, cât şi la cea obiectiv existentă în statul solicitant, se identifică date care atestă existenţa unui risc semnificativ de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului în statul solicitant şi/ori de supunere a persoanei extrădabile unor tratamente inumane sau degradante.

În calitate de parte contractantă la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, România trebuie să se conformeze obligaţiei consacrate de art. 1, respectiv, aceea de a recunoaşte oricărei persoane aflate sub jurisdicţia sa drepturile şi libertăţile definite în Titlul I al Convenţiei.

La 15 martie 2022, Federaţia Rusă a iniţiat procedura de retragere din Consiliul Europei. În acest context, se remarcă o negare a jurisdicţiei Curţii Europene a Drepturilor Omului, organul judiciar al Consiliului Europei care oferă protecţie în caz de încălcare a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Convenţie, ceea ce reclamă o prudenţă crescută în aprecierea consecinţelor pe care ar putea să o aibă extrădarea în Federaţia Rusă.

În aceeaşi ordine de idei, a existenţei unor date ce susţin incertitudinea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în statul solicitant, se evidenţiază Rezoluţia Parlamentului European din 07.04.2022 referitoare la intensificarea represiunii în Rusia (2022/2622 (RSP), care s-a fundamentat printre altele, pe declaraţia Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei din 24 martie 2022 prin care îşi exprimă aprecierea pentru activitatea curajoasă a jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului, inclusiv a celor din Federaţia Rusă şi Belarus, declaraţia Reprezentantului pentru libertatea mass-media al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa din 03.03.2022 privind încălcarea gravă a dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea mass-media în Rusia în contextul atacului militar al ţării împotriva Ucrainei; declaraţia Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului privind ultimele evoluţii din Rusia şi Ucraina.

În contextul anterior expus, Înalta Curte conchide că datele obiective aflate la dispoziţia sa fundamentează în mod credibil existenţa unor împrejurări care să constituie motive de refuz obligatoriu la extrădare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 53 din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte va admite contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 112/P/2022 din data de 24 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

Va desfiinţa, în integralitate, hotărârea atacată şi, rejudecând:

Va respinge cererea de extrădare (referinţă dosar nr. NCB: x/2021, dosar Interpol - Secretariatul General Interpol: 2021/x, urmare emiterii mandatului de arestare sau hotărâre judecătorească cu acelaşi efect din 15.11.2021 al Tribunalului Central din Novosibirsk, Rusia) formulată de către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse privind pe persoana extrădabilă A. (cetăţean rus), cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc.

Va revoca măsura arestării provizorii emise pe numele persoanei extrădabile şi va dispune punerea de îndată în libertate a acesteia de sub puterea mandatului de arestare nr. x/P din 24.10.2022, emis de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, dacă nu este arestată în altă cauză.

Va constata că persoana extrădabilă a fost arestată provizoriu de la data de 24.10.2022, la zi.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 300 RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba rusă se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 112/P/2022 din data de 24 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

Desfiinţează, în integralitate, hotărârea atacată şi, rejudecând:

Respinge cererea de extrădare (referinţă dosar nr. NCB: x/2021, dosar Interpol - Secretariatul General Interpol: 2021/x, urmare emiterii mandatului de arestare sau hotărâre judecătorească cu acelaşi efect din 15.11.2021 al Tribunalului Central din Novosibirsk, Rusia) formulată de către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse privind pe persoana extrădabilă A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc.

Revocă măsura arestării provizorii emise pe numele persoanei extrădabile şi dispune punerea de îndată în libertate a acesteia de sub puterea mandatului de arestare nr. x/P din 24.10.2022, emis de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, dacă nu este arestată în altă cauză.

Constată că persoana extrădabilă a fost arestată provizoriu de la data de 24.10.2022, la zi.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 300 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba rusă se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 noiembrie 2022.