Unmotivated Cassation Appeal: Nullity of Extraordinary Remedy for Failure to State Grounds Within Statutory Deadline
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the defendant-appellants' appeal null and void, thereby leaving in force the first-instance judgment that ordered the defendant to pay the plaintiff approximately 188.4 million lei for unjust enrichment; the case involved a civil dispute over the restitution of a price paid for a property under an antecontract that was previously annulled because the defendant had sold a community asset without the spouse's consent. Relying on Article 303(1) and Article 306(1) of the Code of Civil Procedure, the court determined that the appeal was legally invalid because the parties failed to submit the required written grounds of appeal within the statutory deadline, despite the case being continued before the heirs after the original defendant's death.
Legislator headnote
AI generatedart. 303 alin. (1) C. proc. civ, art. 306 alin. (1) C. proc. civ; Unmotivated Cassation Appeal: Nullity of Extraordinary Remedy for Failure to State Grounds Within Statutory Deadline: Relying on Article 303(1) and Article 306(1) of the Code of Civil Procedure, the court determined that the appeal was legally invalid because the parties failed to submit the required written grounds of appeal within the statutory deadline, despite the case being continued before the heirs after the original defendant's death.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedServes as the procedural basis for declaring the appeal null due to the failure to provide motives within the legal deadline.
Full text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 110/S din 8 martie 2002, Tribunalul Brașov a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul M.D. în contradictoriu cu pârâtul L.C., obligându-l pe acesta din urmă la plata sumei de 188.448.681 lei cu titlu de pretenții și a sumei de 12.257.947 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că la data de 18 ianuarie 1991 între reclamant și pârât s-a încheiat o convenție de vânzare-cumpărare a unui imobil, reclamantul achitând pârâtului, în perioada 18 ianuarie 1991-22 ianuarie 1994, suma de 280.000 lei cu titlu de preț.
Ulterior, pârâtul a refuzat semnarea actului autentic de vânzare-cumpărare și a solicitat în instanță anularea antecontractului de vânzare-cumpărare, cerere admisă de instanța de judecată, reținându-se că antecontractul este nul întrucât a fost încheiat de pârât fără a avea consimțământul expres al soției sale, imobilul în litigiu având calitatea de bun comun.
Tribunalul Brașov a admis acțiunea reclamantului M.D. cu motivarea că antecontractul de vânzare-cumpărare fiind desființat, pârâtul L.C. este obligat să restituie prețul plătit de reclamant, reactualizat, în baza principiului restituirii îmbogățirii fără justă cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul L.C., apelul fiind nemotivat.
Curtea de Apel Brașov, prin decizia nr. 45/Ap din 18 iunie 2002, a anulat apelul ca netimbrat, reținându-se că deși apelantul a fost citat cu mențiunea achitării taxei de timbru, nu a fost depusă dovada îndeplinirii acestei obligații legale.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul L.C., recursul fiind nemotivat.
Ulterior, decedând pârâtul, au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia și, deși au fost acordate mai multe termene de judecată, aceștia nu au depus motivele de recurs.
Potrivit art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Prin urmare, ținând seama de dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nul, nefiind motivat în termenul legal prevăzut de art. 303 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de pârâții L.F., D.M. și C.C. împotriva deciziei nr. 45/Ap din 18 iunie 2002 a Curții de Apel Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 noiembrie 2004.