Inadmissibility of appeal against refusal of extraordinary annulment petition due to lack of statutory avenue

Şedinţa publică din data de 8 septembrie 2022

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 850/A din 30 iunie. 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 1218/A din 22,11.2017 a Curţii de Apel Galaţi.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a constatat că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Focşani, sub nr. x/2021,

î contestatorul A., a formulat contestaţie în anulare împotriva sentinţei penale nr. 1088 din 12,07.2017 pronunţată de Judecătoria Focşani, în dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1218/A din 22,11.2017 a Curţii de Apel Galaţi, prin care contestatorul a fost condamnat la o pedeapsă de 18 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 65 lit, a), teza a II-a, lit. b) C. pen.,(1969), precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 65 lit. a), teza a Ii-a, lit. b) C. pen. (1969), în drept, au fost invocate dispoziţiile art, 426 alin. (1) lit. b) C.pqpen., cu referire la art. 16 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.

Prin sentinţa penală nr. 163 clin ÎL02.2022 pronunţata de Judecătoria Focşani, în temeiul art. 431 alin. (1) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de petentul A., împotriva sentinţei penale nr. 1088 din 12.07.2017 pronunţată de Judecătoria Focşani, în dosarul nr. x/2016.

Astfel, examinând admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare declarate de condamnatul A., Judecătoria Focşani a constatat că motivul invocat de contestator, respectiv nerespectarea regulii specialităţii, prevăzut de art, 74 din Legea nr. 302/2004, se încadrează în mod formal în cazul prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

S-a arătat că şi în situaţia în care condamnatul a invocat regula specialităţii în faţa primei instanţe, acesta nu a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Focşani, iar, la judecarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani petentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, fără a invoca nerespectarea regulii specialităţii, astfel încât, sentinţa penală a rămas definitivă prin decizia penală nr. 1218/Â din 22,11.2017 a Curţii de Apel Galaţi

Prin urmare, s-a apreciat că invocarea nerespectării regulii specialităţii pe calea unei contestaţii în anulare, reprezintă, în realitate, o solicitare de repunere în termenul de apel împotriva acestei sentinţe a formulat apel contestatorul - condamnat A..

Prin decizia penală nr. 693 din 26.05.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în dosarul nr. x/2021, a fost admis apelul declarat de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 163/11.02.2022 a Judecătoriei Focşani, a fost desfiinţată sentinţa penală atacată, s-a admis excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a cauzei, invocată de instanţă din oficiu şi s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanţa competentă, respectiv Curtea de Apel Galaţi, aceasta fiind instanţa care a pronunţat decizia penală nr. 1218/A din 22.11.2017 prin care s-a soluţionat apelul declarat împotriva sentinţei penale nr. 1088 din 12.07.2017 a Judecătoriei Focşani.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, sub nr. x/2022,

Analizând condiţiile privind admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare formulate de condamnatul A., Curtea de Apel Galaţi a reţinut că petentul contestator a mai invocat aspectele învederate în cuprinsul prezentei contestaţii pe calea a două contestaţii în anulare, căi de atac respinse, ca inadmisibile, prin deciziile nr. 491/A din 1 L04.2019 pronunţată de Curtea de

Apel Galaţi, în dosarul nr. x/2019 şi nr. 761/A din 21.09.2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în dosarul nr. x/2020.

Totodată, s-a arătat că, potrivit înscrisurilor aflate la dosar, rezultă că petentul-condamnat a renunţat tacit pe parcursul judecării dosarului nr. x/2016 la invocarea regulii specialităţii, instanţele ordinare dispunând, în mod corect, o soluţie de condamnare a contestatorului şi nu de încetare a procesului penal.

Împotriva acestei hotărâri, la data de 14 iulie 2022, a formulat apel contestatoarul A., reiterând, pe larg, motivele invocate în cuprinsul contestaţiei în anulare.

La termenul din 26 mai 2022, reprezentantul Ministerului Public a invocat inadmisibilitatea apelului promovat de contestator, raportat la dispoziţiile art. 426 alin. (4) C. proc. pen.

Examinând cauza prin prisma excepţiei formulate, înalta Curte constată că apelul promovat de contesiatorul A. este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţia României, revizuită, precum şi exigenţelor determinate prin art. 3 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiţionată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele şi pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.

Aşadar, revine părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Analizând dispoziţiile cuprinse în Secţiunea 1 a Capitolului V din Titlul III din C. proc. pen., se constată că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în cazurile menţionate la art. 426 Cpnpen., iar dispoziţiile art. 431 C. proc. pen. nu prevăd nicio cale de atac împotriva soluţiei pronunţate în faza examinării în principiu a admisibilităţii acestei căi extraordinare de atac.

Mai mult, potrivit art. 432 alin. (1) C. proc. pen., după ce a fost depăşită faza admisibilităţii în principiu, dacă găseşte întemeiată contestaţia în anulare, instanţa desfiinţează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere şi procedează de îndată la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei după desfiinţare. Totodată, dispoziţiile art. 432 alin. (4) C. proc. pen. prevăd că sentinţa dată în contestaţia în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.

Pe de altă parte, înalta Curte observă că, în speţa de faţă, nu sunt incidente dispoziţiile art. 408 C. proc. pen., potrivit cărora sentinţele sunt susceptibile de reformare prin calea, de atac a apelului, dacă nu se prevede altfel, acestea referindu-se la sentinţe nedefinitive, pronunţate în cursul judecăţii, iar nu într-o cale extraordinară de atac.

În aceste condiţii, raportat la dispoziţiile textelor de lege anterior menţionate, se constată că numitul A. a declarat apel împotriva unei hotărâri definitive (decizie, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă, în principiu, contestaţia în anulare îndreptată împotriva unei hotărâri pronunţate de instanţa

3 de apel), învestind înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acesteia, deşi calea de atac promovată nu întruneşte cerinţele legale.

Or, atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării apelului şi împotriva hotărârilor definitive pronunţate în contestaţie în anulare, o asemenea cale de atac nu este admisibilă, întrucât în situaţia contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile... pot exercita căile de atac, în condiţiile legii". în consecinţă, recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii cailor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, înalta Curte, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a, va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de persoana condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 850/A din 30 iunie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, iar în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că apelantul se află în culpă procesuală, îl va obliga Ia plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul persoană condamnată, în sumă de 627 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de persoana condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 850/A din 30 iunie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă apelantul condamnat A. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul persoană condamnată, în sumă de 627 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 8 septembrie 2022.