Conflict of jurisdiction resolved in favor of Pitești District Court for fraud and false declarations case

Şedinţa publică din data de 27 decembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată:

Prin încheierea din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei Piteşti, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piteşti.

S-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpata A. trimisă în judecată sub aspectul săvârşirii a câte două infracţiuni de fals în declaraţii prev. de art. 326 C. pen. şi înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen., în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Pentru a se hotărî astfel, Judecătoria Piteşti a reţinut că prin rechizitoriul întocmit la data de 19.07.2022 în dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei A. sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. şi două infracţiuni de fals în declaraţii prev. de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În fapt, prin actul de sesizare s-a reţinut în sarcina inculpatei, în esenţă, că "la data de 25.07.2017, cu ocazia încheierii promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare, autentificată sub nr. x/25.07.2017, a declarat necorespunzător adevărului că imobilul (teren şi construcţii) situat în comuna Domneşti, intr. Floare de Tei nr. 6, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x, 107/8, lot x, intabulat în CF nr. x, nu este grevat de sarcini (deşi la acea dată imobilul era ipotecat în favoarea S.C B.) în vedere producerii unei consecinţe juridice, respectiv a încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare cu persoana vătămată C. şi a introdus-o în eroare pe aceasta, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că imobilul nu este grevat de sarcini (deşi la acea dată era ipotecat în favoarea S.C B.), iar în urma promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare a obţinut un folos patrimonial, respectiv avansul de 32.500 euro, corelativ cu pricinuirea unei pagube persoanei vătămate de 32.500 euro.

Tot în sarcina inculpatei s-a reţinut şi că "la data de 01.03.2018, în faţa notarului public D. din cadrul Biroului Individual Notarial D., situat în Bucureşti, b-dul x, nr. 61, bl. 8p, et. l, cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. x/01.03.2018, având ca obiect vânzarea imobilului din comuna Domneşti, intrarea Floare de Tei, nr. 6, jud. Ilfov, grevat de dreptul de ipotecă în favoarea S.C. B. S.A, a indus în eroare persoana vătămată C., prin mandatar E., prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că suma de 32.500 EURO virată în contul acesteia cu ocazia perfectării contractului de vânzare cumpărare nr. x/01.03.2018 va fi folosită în vederea rambursării parţiale a creditului contractat de la S.C. B. S.A., aceasta procedând la folosirea sumei în alt scop, pricinuind persoanei vătămate o pagubă în valoare de 32.500 euro".

După înregistrarea dosarului, potrivit art. 344 alin. (2) C. proc. pen., inculpatei i s-a comunicat copia certificată a rechizitoriului şi i s-a adus la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Aceleaşi drepturi au fost aduse la cunoştinţă şi persoanei vătămate.

La data de 22.08.2022, inculpata a formulat în scris excepţii în legătură cu neregularitatea actului de sesizare, solicitând a se constata că acesta nu este regulamentar întocmit în sensul că au fost încălcate disp. art. 328 C. proc. pen., art. 10 C. proc. pen. şi respectiv art. 6 şi 8 CEDO.

(...)

Potrivit dispoziţiilor art. 344 alin. (4) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a stabilit termen de soluţionare a excepţiilor invocate de inculpată în prezenţa procurorului, a persoanei vătămate, la data de 22.09.2022.

La termenul acordat, în condiţiile art. 47 alin. (2) şi (4) C. proc. pen., din oficiu, judecătorul de cameră preliminară a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piteşti, raportat la dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi (5) teza finală C. proc. pen., reprezentantul Ministerului Public şi apărătorii aleşi ai inculpatei solicitând admiterea excepţiei şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Deliberând cu prioritate asupra excepţiei invocate din oficiu, judecătorul de cameră preliminară a constatat că Judecătoria Piteşti nu este competentă teritorial să soluţioneze prezenta cauză pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 342 alin. (1) C. proc. pen. "obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală".

Referitor la competenţa materială judecătorul de cameră preliminară constată că pentru infracţiuni de natura celor reţinute în sarcina inculpatei nu este stabilit prin normele procesual penală o competenţă de soluţionare în favoarea instanţelor superioare, iar inculpata nu are vreuna dintre calităţile speciale care să atragă competenţa unor astfel de instanţe, astfel că sub acest aspect Judecătoria Piteşti ar putea fi competentă să soluţioneze prezenta cauză conform art. 35 alin. (1) C. proc. pen. care prevede că judecătoria judecă în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

În ceea ce priveşte însă determinarea competenţei teritoriale a instanţelor de judecată, s-a arătat că aceasta se realizează în funcţie de criteriile prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen. potrivit căruia, pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României, competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: locul săvârşirii infracţiuni (forum delicticomissi), astfel cum este acesta definit în alin. (2) al aceluiaşi text de lege; locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul (forum deprehensionis); locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta (forum domicilii) şi locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate (forum domicilii victimae).

Potrivit art. 41 alin. (2) C. proc. pen., prin "locul săvârşirii infracţiunii" se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia.

Potrivit art. 41 alin. (5) C. proc. pen., ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Aplicând aceste dispoziţii legale la datele concrete ale cauzei, judecătorul de cameră preliminară a constatat că Judecătoria Piteşti nu se încadrează în ordinea stabilită de art. 41 alin. (1) C. proc. pen., urmărirea penală fiind efectuată fără a fi respectată această ordine.

Astfel în privinţa locului săvârşirii infracţiunilor reţinem că acesta nu se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Piteşti, prin actul de sesizare indicându-se presupuse manopere dolosive efectuate de inculpata A. la datele de 25.07.2017 şi 01.03.2018 cu prilejul autentificării unei promisiuni de vânzare cumpărare şi respectiv a unui contract de vânzare cumpărare în faţa notarului public D. care are sediul în mun. Bucureşti, b-dul x, nr. 61, bl. 8p, et. l.

Inculpata nu a fost prinsă în flagrant, cercetarea acesteia realizându-se în baza plângerii formulate de persoana vătămată, iar din actele dosarului rezultă că inculpata domiciliază în com. Domneşti, sat Domneşti, nr. 116 D, jud. Ilfov.

În opinia instanţei împrejurarea că persoana vătămată are domiciliul în mun. Piteşti nu poate atrage competenţa Judecătoriei Piteşti, întrucât dispoziţiile art. 41 C. proc. pen. instituie o ordine de preferinţă pentru o mai bună desfăşurare a procesului penal, stabilind criterii pentru determinarea competenţei teritoriale. De altfel, persoana vătămată constituită parte civilă şi-a ales domiciliul unde să i se comunice acte de procedură în com. Domneşti, sat Tegheş, str. x, jud. Ilfov, adresă care de asemenea nu se află în circumscripţia Judecătoriei Piteşti.

Prin sentinţa penală nr. 666 din 12 decembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, în baza art. 47 alin. (3) raportat la alin. (2) C. proc. pen.., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, invocată de judecătorul de cameră preliminară.

În baza art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2), (3) şi (4) C. proc. pen.., s-a declinat către Judecătoria Piteşti, competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpata A. (d.u.p. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti).

În baza art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.., s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă.

S-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti a constatat că, în speţă, există o competenţă alternativă, după criteriul locului săvârşirii infracţiunii, între Judecătoria Piteşti şi Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

În cauză, inculpata A. a fost trimisă în judecată pentru o pretinsă infracţiune de fals în declaraţii şi două pretinse infracţiuni de înşelăciune.

În dezacord cu judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Piteşti, s-a reţinut că, deşi pretinsa declarare necorespunzătoare a adevărului şi pretinsele induceri în eroare ar fi avut loc, într-adevăr, în mun. Bucureşti, urmarea pretinsei activităţi infracţionale, în ceea ce priveşte faptele de înşelăciune, a avut loc în mun. Piteşti.

Potrivit art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Aşadar, infracţiunea de înşelăciune este o infracţiune de rezultat şi se consumă în momentul producerii pagubei în patrimoniul persoanei vătămate.

În cauză, în rechizitoriu se reţine că paguba s-a produs în patrimoniul părţii civile C. şi constă în două sume de câte 32.500 euro, virate în contul inculpatei.

Or, la data pretinselor fapte partea civilă avea domiciliul în mun. Piteşti, iar în lipsa altor elemente care să conducă la o concluzie contrară, acesta este locul unde îşi exercita drepturile şi obligaţiile cu caracter pecuniar ce formează patrimoniu. Prin urmare, pretinsa pagubă în patrimoniul părţii civile s-a produs tot în mun. Piteşti.

În plus, din extrasele de cont bancar rezultă că banii au fost transferaţi către inculpată din contul părţii civile deschis şi administrat de F.. Aşadar, după efectuarea viramentului, paguba s-a produs la sediul sucursalei din mun. Piteşti, unde a fost autorizată tranzacţia.

Pe cale de consecinţă, în cauză exista o competenţă alternativă între Judecătoria Piteşti şi Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti. Totodată, întrucât urmărirea penală s-a desfăşurat cu respectarea ordinii prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.., nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 41 alin. (5) C. proc. pen.., ci dispoziţiile alin. (41) alin. (4) teza a II-a C. proc. pen.., întrucât în cauză au fost sesizate, în mod succesiv, Judecătoria Piteşti şi, ulterior, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, astfel că primei instanţe sesizate (Judecătoria Piteşti) îi revenea competenţa de soluţionare a cauzei.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că, instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Piteşti, în considerarea celor ce succed:

Potrivit art. 41 alin. (1) C. proc. pen., competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta; şi d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, conform art. 41 alin. (2) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte ordinea de prioritate a criteriilor de determinare a competenţei teritoriale prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 41 alin. (5) din acelaşi act normativ, aceasta se aplică doar în cazul sesizării simultane a instanţelor, respectiv în cazul sesizării instanţei de către procuror, care este obligat astfel, să o respecte, chiar dacă, în consecinţă, urmează să sesizeze o altă instanţă decât cea pe lângă care funcţionează.

Aşadar, ordinea de prioritate arătată mai sus (preferinţa legală) se aplică atunci când două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Altfel, conform alin. (3) al art. 41 C. proc. pen., în cazul în care, potrivit alin. (2), o infracţiune a fost săvârşită în circumscripţia mai multor instanţe, oricare dintre acestea este competentă să o judece.

Totodată, potrivit alin. (4) al art. 41 C. proc. pen., când niciunul dintre locurile prevăzute la alin. (1) nu este cunoscut sau când sunt sesizate succesiv două sau mai multe instanţe dintre cele prevăzute la alin. (1), competenţa revine instanţei mai întâi sesizate.

În speţă, prin rechizitoriul nr. x/2019 din data de 19.07.2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei A. sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. şi două infracţiuni de fals în declaraţii prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În fapt, s-a reţinut că, la data de 25.07.2017, cu ocazia încheierii promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare, autentificată sub nr. x din 25.07.2017, inculpata A. a declarat necorespunzător adevărului că imobilul (teren şi construcţii) situat în comuna Domneşti, intr. Floare de Tei nr. 6, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x, 107/8, lot x, intabulat în CF nr. x, nu este grevat de sarcini (deşi la acea dată imobilul era ipotecat în favoarea S.C B.) în vedere producerii unei consecinţe juridice, respectiv a încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare cu persoana vătămată C. şi a introdus-o în eroare pe aceasta, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că imobilul nu este grevat de sarcini (deşi la acea dată era ipotecat în favoarea S.C B.), iar în urma promisiunii bilaterale de vânzare cumpărare a obţinut un folos patrimonial, respectiv avansul de 32.500 euro, corelativ cu pricinuirea unei pagube persoanei vătămate de 32.500 euro.

Totodată, în sarcina inculpatei s-a reţinut şi că, la data de 01.03.2018, în faţa notarului public D. din cadrul Biroului Individual Notarial D., situat în Bucureşti, b-dul x, nr. 61, bl. 8p, et. l, cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. x/01.03.2018, având ca obiect vânzarea imobilului din comuna Domneşti, intrarea Floare de Tei, nr. 6, jud. Ilfov, grevat de dreptul de ipotecă în favoarea S.C. B. S.A, a indus în eroare persoana vătămată C., prin mandatar E., prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv că suma de 32.500 EURO virată în contul acesteia cu ocazia perfectării contractului de vânzare cumpărare nr. x/01.03.2018 va fi folosită în vederea rambursării parţiale a creditului contractat de la S.C. B. S.A., aceasta procedând la folosirea sumei în alt scop, pricinuind persoanei vătămate o pagubă în valoare de 32.500 euro".

Examinând actele dosarului, în acord cu judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, Înalta Curte reţine că activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpatei A. s-a desfăşurat atât în aria de competenţă a Judecătoriei Piteşti - deoarece rezultatul infracţiunilor de înşelăciune (paguba în patrimoniul părţii civile C., ce avea domiciliul în mun. Piteşti) s-a produs în momentul în care banii au fost transferaţi către inculpată din contul părţii civile, deschis şi administrat de F., cât şi în aria de competenţă a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - întrucât presupusa declarare necorepunzătoare adevărului de către inculpata A., la datele de 25.07.2017 şi 01.03.2018, a avut loc cu prilejul autentificării unei promisiuni de vânzare cumpărare, respectiv a unui contract de vânzare cumpărare, în faţa notarului public D. care are sediul în mun. Bucureşti.

Raportând dispoziţiile legale menţionate la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte reţine că dacă o faptă este săvârşită pe raza de competenţă a mai multor instanţe, devine competentă oricare dintre acestea, având prioritate instanţa care a fost prima sesizată, în speţă, Judecătoria Piteşti.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă a soluţiona cauza privind pe privind pe pe inculpata A. este Judecătoriei Piteşti, instanţă căreia, în conformitate cu art. 51 alin. (6) C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpata A. în favoarea Judecătoriei Piteşti, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 decembrie 2022.