Provisional arrest for extradition: adequacy of less coercive measures in international judicial cooperation

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 14 septembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În temeiul art. 44 alin. (1) şi (7) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi art. 12 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, a dispus arestarea provizorie, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 14.09.2022 şi până la data de 13.10.2022, inclusiv, a persoanei extrădabile A. în vederea extrădării către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, pentru executarea mandatului de arestare emis la data de 02.08.2022 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Sud al Statului New York.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel a reţinut că în cauză sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 44 şi urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, dar şi ale art. 12 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007 pentru a se dispune arestarea provizorie, în caz de urgenţă.

Curtea a avut în vedere în primul rând faptul că au fost formulate 7 capete de acuzare:

1) fraudă cu dispozitive de acces (pedeapsa maximă 15 ani închisoare);

2) conspiraţie la comiterea fraudei cu dispozitive de acces (pedeapsa maximă 7 ani şi 6 luni închisoare);

3) fraudă poştală care afectează o instituţie financiară (pedeapsa maximă 30 ani închisoare);

4) fraudă prin cablu care afectează o instituţie financiară (pedeapsa maximă 30 ani închisoare);

5) fraudă bancară (pedeapsa maximă 30 ani închisoare);

6) conspiraţie la comiterea fraudelor prin poştă, cablu şi fraudă bancară (pedeapsa maximă 30 ani închisoare);

7) furt calificat de identitate.

S-a reţinut că o investigaţie desfăşurată de Serviciul Secret al Statelor Unite a arătat că A. face parte dintr-un grup de persoane implicate într-o conspiraţie la comiterea unor activităţi infracţionale de operaţiuni skimming iar acesta a vândut piese componente pentru echipament de skimming şi softuri folosite să se asambleze dispozitivele de skimming.

Produsele vândute pe site-ul B.., al cărei proprietar este A., sunt folosite să extragă informaţiile de pe carduri de debit şi credit şi să le transfere într-un sistem informatic unde pot fi recodificate în carduri de debit şi credit, contrafăcute şi folosite pentru efectuarea de retrageri neautorizate în numerar. B.. conţine şi instrucţiuni despre cum să se asambleze dispozitive de skimming cu piesele vândute prin site.

Agenţii de aplicare a legii din S.U.A. ("Informatorii") au efectuat sub acoperire câteva cumpărări de echipament de skimming de la numitul A. şi au înregistrat numeroase conversaţii cu A. privind folosirea echipamentului pentru activităţi ilegale de skimming.

Tot în expunerea faptelor se arată că informatorii au plătit pentru şi/sau au primit echipament de skimming vândut de A. pentru scopurile de mai sus. Au fost efectuate aproximativ 4 cumpărări prin intermediul informatorilor iar A. a explicat prin conversaţii telefonice înregistrate şi e-mail că el este capabil să decripteze numere de carduri de debit şi credit obţinute din dispozitivele de skimming asamblate cu echipament de skimming de la A., a trimis chei de decriptare şi softuri prin care să se extragă numere de conturi de debit şi credit. Folosind cheia de decriptare dată de A., autorităţile din SUA au obţinut peste 300 de numere de carduri de debit/credit aparţinând diverselor persoane.

Pe lângă numărul de infracţiuni presupus comise, Curtea a avut în vedere necesitatea preîntâmpinării sustragerii persoanei extrădabile, luând în considerare durata maximă a pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiunile pentru care aceasta a fost trimisă în judecată, natura şi gravitatea faptelor pentru care este cercetată, existând motive temeinice pentru a se dispune arestarea provizorie.

Chiar dacă, potrivit susţinerilor sale - nefiind depuse la acest moment alte înscrisuri, persoana extrădabilă este dezvoltator imobiliar, este căsătorit, apărând ca o persoană integrată în societate, aspectele favorabile persoanei extrădabile trebuie puse în balanţă cu celelalte elemente menţionate anterior şi care prevalează în opinia Curţii, pentru a asigura buna desfăşurare a procedurii în cauza de faţă.

În raport de aceste criterii, a apreciat că nu se poate concluziona la acest moment că o altă măsură preventivă mai blândă, cum sunt arestul la domiciliu sau controlul judiciar, ar fi de natură să asigure realizarea scopului menţionat.

Măsura arestării este una proporţională cu gravitatea acuzaţiilor şi necesară pentru a evita sustragerea persoanei extrădabile de la procedura îndreptată împotriva sa.

Referitor la aspectele invocate de apărare, Curtea a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a se lua această măsură preventivă cu caracter provizoriu.

Potrivit art. 12 alin. (1), (2) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007:

"În caz de urgenţă, statul solicitant poate cere arestarea provizorie a persoanei căutate, în aşteptarea cererii de extrădare şi a documentelor anexate acesteia. Cererea de arestare provizorie poate fi transmisă pe cale diplomatică sau direct între Ministerul Justiţiei din România şi Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii. Pentru transmiterea unei asemenea cereri pot fi utilizate şi canalele Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale (Interpol).

Cererea de arestare provizorie va cuprinde:

a) descrierea persoanei căutate;

b) localizarea persoanei căutate, dacă este cunoscută;

c) o scurtă expunere a faptelor, incluzând, dacă este posibil, data şi locul săvârşirii infracţiunii;

d) o descriere a dispoziţiilor legale încălcate;

e) o declaraţie privind existenţa unui mandat sau ordin de arestare ori de detenţie sau o declaraţie a vinovăţiei ori de condamnare a persoanei căutate;

f) o declaraţie potrivit căreia cererea de extrădare a persoanei căutate şi documentele în sprijinul cererii de extrădare vor fi transmise în termenul prevăzut în prezentul tratat."

Curtea a apreciat că în cauză, condiţiile prevăzute de lege în privinţa cererii de arestare provizorie sunt îndeplinite, neputând fi făcute alte aprecieri pe fondul solicitării de extrădare, până la depunerea efectivă a cererii şi a documentaţiei corespunzătoare.

De asemenea, a precizat că nu se poate substitui instanţei autorităţii statului solicitant, pentru a face o analiză a tipicităţii faptelor şi a fondului acuzaţiilor.

Referitor la dubla incriminare şi la corespondenţa fiecărei fapte cu infracţiunea din legea română, acesta reprezintă un motiv care se referă la fondul cererii de extrădare.

Cel puţin pe baza relaţiilor de la acest moment, şi fără a se intra în analiza fondului cererii, Curtea a apreciat că nu se poate susţine că infracţiunile indicate nu ar avea un corespondent în legislaţia română, acestea fiind de altfel indicate expres în cererea procurorului.

Împotriva acestei încheieri, persoana solicitată A. a formulat contestaţie.

În esenţă, a solicitat admiterea contestaţiei şi înlocuirea măsurii arestării provizorii cu o măsură preventivă mai uşoară.

Examinând contestaţia formulată, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că potrivit art. 12 alin. (1), (2) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007:

"În caz de urgenţă, statul solicitant poate cere arestarea provizorie a persoanei căutate, în aşteptarea cererii de extrădare şi a documentelor anexate acesteia. Cererea de arestare provizorie poate fi transmisă pe cale diplomatică sau direct între Ministerul Justiţiei din România şi Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii. Pentru transmiterea unei asemenea cereri pot fi utilizate şi canalele Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale (Interpol)".

În cauză, predarea şi arestarea persoanei solicitate se întemeiază pe existenţa unui mandat de arestare emis în baza Rechizitoriului nr. 22 - Cr. 417 din data de 02.08.2022 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud al statului New York pentru săvârşirea infracţiunilor de fraudă cu dispozitive de acces, conspiraţie la comiterea fraudei cu dispozitive de acces, fraudă poştală care afectează o instituţie financiară, fraudă prin cablu care afectează o instituţie financiară, fraudă bancară, conspiraţie la comiterea fraudelor prin poştă, cablu şi fraudă bancară, furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secţiunea 1029 (a)(4), (a) (24), (b) (2), Secţiunea 1341, Secţiunea 1343, Secţiunea 1344, Secţiunea 1349, Secţiunea 1028A (a) (l) şi Secţiunea 1028A (b) din Codul Statelor Unite.

Faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile A. au corespondent în legislaţia penală română - infracţiunile de fraudă informatică, prev. de art. 249 C. pen., efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 250 alin. (1) şi (2) C. pen., falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, prev. de art. 311 alin. (1) şi (2) C. pen. şi deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, prev. de art. 314 alin. (1), (2) şi 3 C. pen.

Faţă de natura infracţiunilor menţionate în mandatul de arestare emis pe numele persoanei solicitate de autorităţile din Statele Unite ale Americii, având în vedere şi durata pedepsei ce ar putea fi aplicată persoanei solicitate, Înalta Curte apreciază că măsura arestării persoanei solicitate se impune pentru buna desfăşurare a procedurii de executare şi recunoaştere a mandatului de arestare, ce are la bază principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111/2018.

Astfel, pentru a împiedica sustragerea persoanei solicitate de la această procedură, Înalta Curte, similar Curţii de Apel, constată că în raport de circumstanţele personale ale persoanei solicitate, de gravitatea presupuselor infracţiuni săvârşite, precum şi de faza în care se află cooperarea judiciară nu se impune luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, aceasta nefiind în măsură a oferi o garanţie fermă a desfăşurării în condiţii optime a procesului penal.

O măsură mai puţin coercitivă, precum măsura preventivă a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, în contextul celor de mai sus, nu ar fi suficientă pentru a se realiza o analiză adecvată a cererii de executare a mandatului european de arestare. În condiţiile în care aceasta ar fi considerată întemeiată, punerea sa efectivă în aplicare, prin predarea persoanei solicitate autorităţii emitente a mandatului nu ar fi asigurată cât timp persoana solicitată nu prezintă garanţii suficiente în sensul respectării obligaţiilor impuse.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii din data de 14 septembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2022.

Va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii din data de 14 septembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 septembrie 2022.

GGC - NN