Retroactivity of unconstitutional Customs Code decriminalization in cassation review of final smuggling convictions

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 275 din 04.10.2021, pronunţată de Judecătoria Caransebeş în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A., la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii în formă continuată de: colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia, prevăzută şi pedepsită de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 67 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 2 ani, care începe să curgă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) b) C. pen., de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 91 C. pen., raportat la art. 92 alin. (1) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante sus menţionate pe un termen de supraveghere de 3 ani.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la serviciul de probaţiune Caraş-Severin, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele serviciului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., s-a impus inculpatului obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile la una dintre următoarele două instituţii: Primăria com. Mehadia sau AJOFM Caraş-Severin, în conformitate cu dispoziţiile art. 404 alin. (2) C. proc. pen.. şi ale art. 57 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În temeiul art. 94 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Caraş-Severin.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen.. s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse, neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, precum şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv revocarea suspendării şi executarea pedepsei.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului B., la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia, prevăzută şi pedepsită de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal.

În temeiul art. 67 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o perioadă de 2 ani, care începe să curgă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 91 C. pen., raportat la art. 92 alin. (1) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante sus-menţionate pe un termen de supraveghere de 2 ani.

În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la serviciul de probaţiune Arad, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele serviciului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., s-a impus inculpatului obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile la una dintre următoarele două instituţii: Primăria mun. Arad sau AJOFM Arad, în conformitate cu dispoziţiile art. 404 alin. (2) C. proc. pen.. şi ale art. 57 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În temeiul art. 94 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Arad.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen.. s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse, neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, precum şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv revocarea suspendării şi executarea pedepsei.

În baza art. 397 C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (1) s-a luat act că inculpaţii au achitat suma de 10.535 RON reprezentând prejudiciu adus bugetului general consolidat, respectiv prejudiciu creat bugetului de stat pentru cantitatea de mărfuri neunionale introduse pe teritoriul vamal al Uniunii.

În baza art. 397 C. proc. pen. s-a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată de ANAF - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara faţă de inculpatul A. prin care s-a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 300,36 RON reprezentând prejudiciu adus bugetului general consolidat, respectiv accize pentru alcool etilic.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea următoarelor bunuri: cantitatea de 40 pachete marca x fără timbru, 10 pachete marca x fără timbru, 10 pachete marca x cu timbru străin şi 3 sticle a câte 1 L fiecare de băutură alcoolică provenită din contrabandă marca x, precum şi a cantităţii de 776 pachete marca x, 10 pachete marca x şi 1 pachet marca x, toate fără timbru şi 8 sticle a câte 0,700 L fiecare de băutură cu concentraţia alcoolică de 45%, provenită din contrabandă, marca x fără timbru, toate depuse la Camera de Corpuri Delicte organizată la nivelul Poliţiei Mun. Caransebeş conform dovezilor seria/nr. x/11.12.2018 şi seria/nr. x/11.12.2018.

Împotriva acestei sentinţe penale, au formulat apel inculpaţii A., B. şi partea civilă ANAF - Direcţia Regională a Finanţelor Publice Timişoara - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Caraş-Severin.

Prin Decizia penală nr. 1404/A din 15 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. x/2019, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii A., B. şi partea civilă ANAF - Direcţia Regională a Finanţelor Publice Timişoara - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Caraş-Severin, împotriva Sentinţei penale nr. 275 din 04.10.2021, pronunţată de Judecătoria Caransebeş în Dosarul nr. x/2019.

Împotriva Deciziei penale nr. 1404/A din 15 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în Dosarul nr. x/2019, în termenul legal, au formulat cerere de recurs în casaţie inculpaţii B. şi A., prin avocat C., invocând motivul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

În esenţă, au susţinut că au fost condamnaţi pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, faptele lor reprezentând doar contravenţii.

În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a solicitat achitarea inculpaţilor pentru infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, susţinându-se că dispoziţiile alin. (3) al art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal trebuie interpretate raportat la prevederile alin. (1) şi (2) ale art. 270 din acelaşi act normativ, ca un tot unitar, întrucât întregul articol se referă la aceeaşi infracţiune, cu toate modalităţile de incriminare prevăzute de legiuitor; în condiţiile în care textul de lege se interpretează astfel, există infracţiunea de contrabandă doar dacă valoarea ţigărilor este peste 20.000 RON, conform art. 270 alin. (2) lit. a) din Codul vamal, până la această valoare existând doar contravenţia.

Prin încheierea din 17 martie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-au admis în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B. împotriva Deciziei penale nr. 1404/A din 15 decembrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.

Examinând cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A. şi B., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acestea sunt nefondate, urmând a o respinge, pentru următoarele considerente:

Fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiile legalităţii şi cel al respectării autorităţii de lucru judecat, recursul în casaţie vizează exclusiv legalitatea anumitor categorii de hotărâri definitive şi numai pentru motive expres şi limitativ prevăzute de lege.

Dispoziţiile art. 433 C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând că recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Realizându-se în cadrul strict reglementat de lege, analiza de legalitate a instanţei de recurs nu este una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor şi reglementate ca atare, în mod expres şi limitativ, în cuprinsul art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

În speţă, inculpaţii au invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 pct. 7 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării dacă "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală", susţinând că în raport de Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 24 martie 2022 a operat o dezincriminare a infracţiunii de contrabandă, prevăzută de dispoziţiile art. 270 alin. (3) Cod vamal.

Cazul de casare invocat vizează acele situaţii în care nu se realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi configurarea legală a tipului respectiv de infracţiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv).

Înalta Curte constată că prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2022 a Curţii Constituţionale s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt neconstituţionale.

De asemenea, Înalta Curte reţine că în interpretarea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, instanţa constituţională a statuat că, "decizia de constatare a neconstituţionalităţii face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituţională încetându-şi aplicarea pentru viitor", iar situaţiile juridice epuizate şi definitiv consolidate nu mai pot fi repuse în discuţie, "ele fiind rezultatul prezumţiei de constituţionalitate de care s-a bucurat norma respectivă la acel moment. Neconstituţionalitatea este o sancţiune de drept constituţional, răstoarnă o prezumţie de natură normativă primară, se aplică pentru viitor şi are efecte distincte de nulitate, care, la rândul său, are un regim juridic specific în materie civilă, penală sau administrativă, astfel că nu se poate realiza nicio paralelă între acestea." (Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017 pronunţată de Curtea Constituţională).

Decizia de constatare a neconstituţionalităţii se va aplica situaţiilor juridice pendinte; o decizie de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate se aplică în cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării acesteia - cauze pendinte (aşadar nu şi cele existente dar cu privire la care nu există niciun litigiu) în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile -, indiferent de invocarea excepţiei până la publicarea deciziei de admitere, întrucât ceea ce are relevanţă în privinţa aplicării deciziei Curţii este ca raportul juridic guvernat de dispoziţiile legii constatate ca fiind neconstituţionale să nu fie definitiv consolidat. În acest mod, efectele deciziei de admitere a instanţei de contencios constituţional se produc erga omnes; aceasta întrucât excepţia de neconstituţionalitate este, de principiu, o chestiune prejudicială, o problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluţionarea litigiului cu care este conexă şi un mijloc de apărare care nu pune în discuţie fondul pretenţiei deduse judecăţii (Decizia nr. 5 din 9 ianuarie 2007 pronunţată de Curtea Constituţională).

Aşadar, decizia de constatare a neconstituţionalităţii nu se va aplica situaţiilor care au devenit facta praeterita - este vorba despre cauzele soluţionate definitiv până la publicarea deciziei Curţii Constituţionale şi în care nu a fost dispusă sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie având ca obiect o dispoziţie dintr-o lege sau ordonanţă declarată neconstituţională, şi care reprezintă o facta praeterita, de vreme ce cauza a fost definitiv şi irevocabil soluţionată. Din momentul introducerii cererii în instanţă şi până la soluţionarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de o prezumţie de constituţionalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunţării hotărârii prin care s-a tranşat în mod definitiv litigiul.

În acest context argumentativ, Înalta Curte reţine că Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 24 martie 2022 a a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 5 mai 2022, iar Decizia nr. 1404/A din 15 decembrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara a rămas definitivă la data de 25 decembrie 2021, anterior deciziei instanţei constituţionale, astfel încât dispoziţiile referitoare la dezincriminarea faptei de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) Cod vamal nu sunt aplicabile în cauză.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, cererile de recurs în casaţie declarate de inculpaţii A. şi B. împotriva Deciziei penale nr. 1404/A din 15 decembrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2019.

Va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi A. şi B., în cuantum de câte 165 RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă turcă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, cererile de recurs în casaţie declarate de inculpaţii A. şi B. împotriva Deciziei penale nr. 1404/A din 15 decembrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2019.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi A. şi B., în cuantum de câte 165 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă turcă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 octombrie 2022.

GGC - NN