Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 479/RC/2022 AI generated

Decizia nr. 479/RC/2022 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Case Number Decizia nr. 479/RC/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date

Legislator summary

AI generated

În temeiul art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen. şi cu referite la disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. , la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată şi 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) - administrator al persoanelor juridice de drept privat din vechiul C. pen., ca pedeapsă complementară.

Legislator headnote

AI generated

art. 396 alin. (10) din C. proc. pen, art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, art. 35 alin. (1) din C. pen, art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen, art. 97 alin. (1) din C. pen, art. 38 alin. (2) din C. pen; Decizia nr. 479/RC/2022 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală: Fapta inculpatului D., care, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale şi în calitate de administrator al SC HH. SRL, în perioada iulie - decembrie 2009, a evidenţiat şi declarat la organele fiscale competente livrări nereale sau fictive către SC GG. SRL, în valoare totală de 2.141.785 RON, ajutând astfel, în mod direct, la înregistrarea în evidenţa contabilă a celor 12 beneficiari finali ai SC GG. SRL, de operaţiuni financiare nereale sau fictive, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

Keywords

AI generated
art. 396 alin. (10) din C. proc. pen art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 art. 35 alin. (1) din C. pen art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen art. 97 alin. (1) din C. pen art. 38 alin. (2) din C. pen

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului în casaţie de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 216 din 9.07.2021 pronunţată de Tribunalul Argeş,

1. În temeiul art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen. şi cu referite la disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. , la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată şi 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) - administrator al persoanelor juridice de drept privat din vechiul C. pen., ca pedeapsă complementară.

S-a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 din vechiul C. pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei de 4 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 7 ani stabilit conform art. 862 din vechiul C. pen.

În temeiul art. 863 alin. (1) din vechiul C. pen., pe durata termenului de încercare, condamnatul A. a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune Argeş,

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 din vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) din vechiul C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Prin aceeaşi sentinţă, în temeiul art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen. şi cu referite la disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru complicitate la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată şi 4 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) - administrator al persoanelor juridice de drept privat vechiul C. pen., ca pedeapsă complementară.

S-a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi, ca pedeapsă accesorie.

S-a constatat că infracţiunea dedusă judecăţii în prezenta cauză este concurentă cu infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. art. 374 alin. (4), art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., pentru săvârşirea căreia inculpatul B. a fost condamnat, prin Sentinţa penală nr. 943/F/30.05.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosar nr. x/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 1333/15.10.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, la pedeapsa principală de 2 ani, interzicându-i-se totodată, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) din C. pen., conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen. şi a aceloraşi drepturi ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 97 alin. (1) din C. pen. s-a anulat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 575/13 aprilie 2018 pronunţată de Judecătoria Piteşti în Dosar nr. x/2017, definitivă prin Decizia penală nr. 649/A/27 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

În temeiul art. 38 alin. (2) din C. pen. şi art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen., cu referire la art. 40 alin. (1) din C. pen. şi art. 10 din Legea nr. 187/2012, s-au contopit cele două pedepse principale şi s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu prevăzut de lege de o treime din cealaltă pedeapsă (respectiv 8 luni), urmând ca inculpatul B. să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 8 luni închisoare.

În temeiul art. 60 din C. pen. pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 8 luni închisoare s-a dispus a se executa în regim de detenţie.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. s-au contopit pedepsele complementare şi s-a aplicat inculpatului B., alături de pedeapsa principală de 4 ani şi 8 luni închisoare, pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) - administrator al persoanelor juridice de drept privat din C. pen., pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 45 alin. (4) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa complementară rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) din C. pen., executată de la data rămânerii definitive a Sentinţei penale nr. 943/F/30.05.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosar nr. x/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 1333/15.10.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen., s-au contopit pedepsele accesorii şi s-a aplicat inculpatului B., pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) - administrator al persoanelor juridice de drept privat din C. pen.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. b) din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală de 4 ani şi 8 luni închisoare durata reţinerii inculpatului B. de 24 de ore, din data de 01.02.2015 ora 23:40 la 02.02.2015, ora 23:40 şi arestarea preventivă de la 03.02.2015 la data de 30.06.2015 (Sentinţa penală nr. 943/F/30.05.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosar nr. x/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 1333/15.10.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti).

De asemenea, prin aceeaşi sentinţă, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) teza. II din C. proc. pen. rap. la art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului C. , pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., ca urmare a intervenirii la data de 12.02.2019, a decesului inculpatului.

Totodată, prin aceeaşi sentinţă, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. i) din C. proc. pen. rap. la art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului D., pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi art. 37 alin. (1), lit. b) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

În temeiul art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen. a fost condamnat inculpatul E. , la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată şi 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) - administrator al persoanelor juridice de drept privat din vechiul C. pen., ca pedeapsă complementară.

S-a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 din vechiul C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit conform art. 862 din vechiul C. pen.

În temeiul art. 863 alin. (1) din vechiul C. pen., pe durata termenului de încercare, condamnatul E. a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune Argeş,

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

S-a atras atenţia inculpatului E. asupra dispoziţiilor art. 864 din vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) din vechiul C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

6. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., a fost condamnat inculpatul F. , la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) - administrator al persoanelor juridice de drept privat din vechiul C. pen., ca pedeapsă complementară.

S-a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 din vechiul C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit conform art. 82 alin. (1) din vechiul C. pen.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 şi 84 din vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) din vechiul C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata condiţionate a executării pedepsei.

7. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., a fost condamnat inculpatul G. , la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată şi 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) - administrator al persoanelor juridice de drept privat din vechiul C. pen., ca pedeapsă complementară.

S-a interzis inculpatului exercitarea aceloraşi drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 din vechiul C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit conform art. 862 din vechiul C. pen.

În temeiul art. 863 alin. (1) din vechiul C. pen., pe durata termenului de încercare, condamnatul G. a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune Argeş,

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 din vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) din vechiul C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

8. În temeiul art. 16 alin. (1), lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 forma în vigoare la data de 01.07.2010 şi art. 5 din noul C. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului H. , pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., cu referire la art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În temeiul art. 91 din vechiul C. pen., s-a dispus aplicarea faţă de inculpatul H. a unei amenzi administrative în cuantum de 1.000 RON.

9. În temeiul art. 16 alin. (1), lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 forma în vigoare la data de 01.07.2010 şi art. 5 din noul C. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului I. , pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., cu referire la art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În temeiul art. 91 din vechiul C. pen., s-a dispus aplicarea faţă de inculpatul I. a unei amenzi administrative în cuantum de 1.000 RON.

10. În temeiul art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen. a fost condamnată inculpata J. , la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) - administrator al persoanelor juridice de drept privat din vechiul C. pen., ca pedeapsă complementară.

S-a interzis inculpatei exercitarea aceloraşi drepturi, ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 81 din vechiul C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit conform art. 82 alin. (1) din vechiul C. pen.

S-a atras atenţia inculpatei J. asupra dispoziţiilor art. 83 şi 84 din vechiul C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) din vechiul C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata condiţionate a executării pedepsei.

11. În temeiul art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 20 alin. (2) şi (4) şi la art. 25 alin. (1) din C. proc. pen. coroborat cu art. 1357 şi urm. din C. civ., s-a admis în parte acţiunea părţii civile Statul român prin ANAF - DGRFP Ploieşti - AJFP Argeş şi au fost obligaţi:

- inculpaţii A., B. şi E., în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 386.291 RON reprez. prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului, compus din TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă sumele, reprezentând obligaţii fiscale accesorii datorate în condiţiile Codului de procedură fiscală;

- inculpaţii A., B. şi F., în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 53.521 RON reprez. prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului, compus din TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă sumele, reprezentând obligaţii fiscale accesorii datorate în condiţiile Codului de procedură fiscală;

- inculpaţii A., B. şi inculpatul G., în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 236.717 RON reprez. prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului, compus din TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă sumele reprezentând obligaţii fiscale accesorii datorate în condiţiile Codului de procedură fiscală;

- inculpaţii A., B. şi inculpata J., în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 21.350 RON reprez. prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului, compus din TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă sumele reprezentând obligaţii fiscale accesorii datorate în condiţiile Codului de procedură fiscală.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. c) din C. proc. pen. s-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin Ordonanţele nr. x/2011 în datele de 10.04.2013, 19.01.2018 şi 30.10.2018 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş.

În temeiul art. 13 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, copia dispozitivului acesteia se va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii la plata următoarelor sume cu titlu de cheltuieli de judecată: B. - 500 RON din care 300 RON reprez. cheltuieli efectuate în cursul UP; A. - 500 RON din care 300 RON reprez. cheltuieli efectuate în cursul UP; E. - 1.000 RON din care 300 RON reprez. cheltuieli efectuate în cursul UP; F. - 1.000 RON din care 300 RON reprez. cheltuieli efectuate în cursul UP; G. - 1.000 RON din care 300 RON reprez. cheltuieli efectuate în cursul UP; H. - 500 RON din care 300 RON reprez. cheltuieli efectuate în cursul UP; I. - 500 RON din care 300 RON reprez. cheltuieli efectuate în cursul UP; J. - 1.000 RON din care 300 RON reprez. cheltuieli efectuate în cursul UP.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 5 alin. (1), lit. a) din Protocolul din 14.02.2019, onorariile apărătorilor din oficiu, av. K. în cuantum de 868 RON - împuternicirea avocaţială nr. x/03.09.2020 şi av. L. în cuantum de 555 RON, suma de 313 RON fiind acordată prin încheierea de la termenul din data de 07.10.2020, - împuternicirea avocaţială nr. x/29.09.2020; onorariile parţiale ale apărătorilor din oficiu, av. M. în cuantum de 600 RON - împuternicirea avocaţială nr. x/03.09.2020 şi N. în cuantum de 600 RON împuternicirea avocaţială nr. x/03.09.2020 s-a dispus a se suporta din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin Rechizitoriul nr. x din 12.06.2019 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş s-a dispus, în temeiul art. 327 alin. (1), lit. a) şi b) din C. proc. pen., art. 63 alin. (1) din C. proc. pen. rap. la art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. comb. cu art. 46 alin. (1) din C. proc. pen., art. 41 alin. (1) şi (2), lit. a) şi c) din C. proc. pen. şi art. 43 alin. (2), lit. a) şi c) din C. proc. pen., văzând şi disp. art. 274 alin. (1) C. proc. pen. comb. cu art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., printre altele,

Trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor:

1. - A., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată şi agravată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

2. - B., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

3. - C., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

4. - D., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 37 alin. (1), lit. b) din C. pen. 1968, în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

5. - E., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

6. - F., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

7. - G., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

8. - I., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

9. - H., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

10. - J., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Clasarea cauzei faţă de suspecţii şi inculpaţii:

1. - O., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. proc. pen.

2. - P., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. proc. pen.

3. - Q., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. proc. pen.

4. - R., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. proc. pen.

5. - S., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. proc. pen.

6. - T., pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., respectiv de spălare a banilor în formă continuată, prev. de art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. b) şi h) din C. proc. pen. rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. proc. pen.

7. - SC U. SRL, cu sediul social în Piteşti, str. x, jud. Argeş, înregistrată la ORC Argeş sub nr. x/2000, CUI x, societate sub incidenţa Legii nr. 85/2006, pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., respectiv de spălare a banilor în formă continuată, prev. de art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen.

8. - V., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. proc. pen.

9. - E., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) comb. cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) şi h) din C. proc. pen. rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. proc. pen.

10. - W., pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., respectiv de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. b) şi h) din C. proc. pen. rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. proc. pen.

11. - SC X. SRL, cu sediul social în Piteşti, str. x, jud. Argeş, înregistrată la ORC Argeş sub nr. x/2008, CUI x, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen.

12. - Y., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. proc. pen.

13. - SC Z. SRL, cu sediul social în Piteşti, str. x, jud. Argeş, înregistrată la ORC Argeş sub nr. x/2003, CUI x, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen.

14. - AA., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 comb. cu art.

19 din Legea nr. 255/2013 şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. proc. pen.

15. - SC BB. SRL, cu sediul social în jud. Argeş, înregistrată la ORC Argeş sub nr. x/2002, CUI x, societate cu întrerupere temporară de activitate, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen.

16. - A., pentru săvârşirea infracţiunilor de spălarea banilor în formă continuată, prev. de art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., respectiv complicitate la infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. b) din C. proc. pen.

17. - B., pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, faptă prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. b) din C. proc. pen.

18. - C., pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, faptă prev. de art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. b) din C. proc. pen.

19. - F., pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată, prev. de art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. b) din C. proc. pen.

20. - SC CC. SRL, cu sediul social în loc. Cătanele, nr. 32B, jud. Argeş, înregistrată la ORC Argeş sub nr. x/1994, CUI x, pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen., respectiv de spălare a banilor, în formă continuată, prev de art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen.

21. - I., pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. b) din C. proc. pen.

22. - H., pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. b) din C. proc. pen.

23. - DD., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. b) din C. proc. pen.

24. - EE., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. b) din C. proc. pen.

25. - SC FF., CUI x (radiată din Registrul Comerţului la 07.12.2017), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen.

26. - SC GG. SRL, cu sediul social în Bucureşti, str. x, camera nr. 1, înregistrată la ORC Bucureşti sub nr. x/2010, CUI x, societate sub incidenţa Legii nr. 85/2014, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată şi agravată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., respectiv infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, prev de art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen.

27. - SC HH. SRL, cu sediul social în loc. Cernetu, jud. Teleorman, înregistrată la ORC Teleorman sub nr. x/2008, CUI x, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen.

28. - SC II. SRL, cu sediul social în Piteşti, str. x, jud. Argeş, înregistrată la ORC Argeş sub nr. x/2006, CUI x, societate sub incidenţa Legii nr. 85/2014, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen.

În actul de sesizare a instanţei se arată următoarele:

I. În fapt:

Din actul de sesizare iniţial se reţine faptul că, în perioada 30.07.2009 - 31.12.2009, contul SC GG. SRL, deschis la JJ. SA,

a fost creditat cu suma de 4.816.579 RON, prin încasări de la diverse societăţi comerciale, cu explicaţia "cval. factură/cval. marfă", după cum urmează:

- SC KK. SRL, CUI x - suma de 913.121 RON;

- SC LL. SRL, CUI x - suma de 662.968 RON;

- SC MM. SRL, CUI x - suma de 625.798 RON;

- SC NN. SRL, CUI x - suma de 622.000 RON;

- SC OO. SRL, CUI x - suma de 304.640 RON;

- SC PP. SRL, CUI x - suma de 291.577 RON;

- SC FF., CUI x - suma de 262.866 RON;

- SC QQ. SRL, CUI x - suma de 261.779 RON;

- SC U. SRL, CUI x - suma de 213.723 RON;

- SC CC. SRL, CUI x - suma de 181.972 RON;

- SC RR. SRL, CUI x - suma de 128.000 RON;

- SC SS. SRL, CUI x - suma de 108.360 RON;

- SC TT. SRL, CUI x - suma de 55.000 RON;

- SC UU. SRL, CUI x - suma de 50.000 RON;

- SC VV. SRL, CUI x - suma de 49.000 RON;

- SC WW. SRL - suma de 44.306 RON.

Debitarea contului, în perioada 30.07.2009 - 31.12.2009, s-a făcut cu suma de 4.816.579 RON, în principal prin retrageri de numerar (suma de 3.529.547 RON) şi plăţi către SC HH. SRL (suma de 240.330 RON).

Similar, în perioada 06.01.2010 - 30.09.2010, contul SC GG. SRL s-a creditat cu suma de 7.235.344 RON, după cum urmează:

- SC VV. SRL, CUI x - suma de 2.189.088 RON;

- SC TT. SRL, CUI x - suma de 1.059.256 RON;

- SC FF., CUI x - suma de 1.050.523 RON;

- XX. SRL, CUI x - suma de 549.686 RON;

- SC UU. SRL, CUI x - suma de 475.560 RON;

- SC X. SRL, CUI x - suma de 396.008 RON;

- SC KK. SRL, CUI x - suma de 243.200 RON;

- SC Z. SRL, CUI x - suma de 200.753 RON;

- SC YY. SRL - suma de 200.000 RON;

- SC ZZ. SRL, CUI x - suma de 200.000 RON;

- SC AAA. SRL, CUI x - suma de 171.431 RON;

- SC WW. SRL - suma de 134.660 RON;

- SC RR. SRL, CUI x - suma de 123.950 RON;

- SC BBB. SRL, CUI x - suma de 100.000 RON;

- SC CCC. SRL, CUI x - suma de 72.590 RON.

În aceeaşi perioadă, contul s-a debitat cu suma de 7.235.344 RON, în principal prin retrageri de numerar (suma de 7.234.899 RON), cu justificarea "achiziţii/achiziţii cereale".

Conform bazei de date a ANAF şi al documentelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, calitatea de asociat şi administrator al SC GG. SRL a fost îndeplinită, în perioada 01.07.2009 - 30.09.2010, de către:

- în perioada 15.07.2009 - 16.02.2010 - numitul A., asociat unic şi administrator cu puteri depline;

- începând cu data de 16.02.2010 - numitul DDD., administrator cu puteri depline şi asociat, coeficient de participare la beneficii şi pierderi de 90%;

- începând cu data de 16.02.2010 - numitul EEE., administrator cu puteri depline şi asociat, coeficient de participare la beneficii şi pierderi de 10%.

Din probele administrate, respectiv declaraţii de martor, declaraţia suspectului A., procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice purtată de inculpatul B. în 29.11.2018, rulajele de cont şi raportul de constatare financiar-contabilă, a rezultat faptul că de activitatea SC GG. SRL s-a ocupat, în drept, doar inculpatul A., acesta fiind ajutat, dirijat şi coordonat, în mod direct, în întreaga sa activitate, de inculpaţii B. şi C., persoane ce-i solicitaseră să înfiinţeze societatea, dar care îi stabileau cu ce societăţi urma să deruleze operaţiuni comerciale şi ce sume de bani să fie achitate, respectiv retrase din conturile societăţii, aceştia acţionând ca veritabili administratori în fapt.

Prin încheierea din 26.112018, Tribunalul Argeş a admis solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi a autorizat interceptarea comunicaţiilor şi a oricărui tip de comunicare efectuate şi primite de către inc. B., în Dosarul nr. x/2018 al acestei unităţi de parchet, emiţând M.S.T. nr. x/UP/26.11.2018.

Din conţinutul procesului-verbal de redare întocmit la 04.02.2019, a rezultat că una dintre convorbirile telefonice interceptate are legătură directă cu prezenta cauză, în sensul că, în ziua de 29.11.2018, orele 10:27:55, inculpatul B. discută cu o persoană necunoscută (posibil inculpatul C.) despre faptele comise în prezenta cauză, în contextul audierii recente a unor martori în Dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, care cunoşteau şi au declarat despre implicarea directă a inculpatului B. şi a celui cu care discuta la telefon în activitatea SC GG. SRL.

Semnificativ, sub acest aspect, este următorul fragment:

"Persoană necunoscută: A zis că eu cu tine mă ocupam!

B.: Păi, cum ?! De unde ştia el ?

Persoană necunoscută: Păi, p...a mea, şi-a adus aminte !

B.: Bă, dar prost mai e, mă !!! El avea treabă cu GG. ? N-avea DD, ăă ?! ".

Prin urmare, rolul activ al inculpaţilor B. şi C. în derularea activităţii infracţionale a inculpatului A. şi a SC GG. SRL este pe deplin probat, inclusiv prin acest mijloc de probă, chiar dacă a fost administrat în altă cauză.

Sigurul rol al numiţilor DDD. şi EEE., ca administratori subsecvenţi, a fost acela de a prelua doar scriptic părţile sociale ale SC GG. SRL şi documentele contabile de la cei 3 inculpaţi, scopul principal al cesionării fiind acela de a îngreuna sau zădărnici, în perspectivă, activitatea de control a organelor de inspecţie fiscală şi a organelor de urmărire penală. Acest aspect a reieşit şi din declaraţia de martor a numitului EEE., din data de 03.10.2012, care a declarat că nu are cunoştinţă de SC GG. SRL, că nu ştie că a fost asociat şi administrator al acestei societăţi şi că nu a intrat în posesia ştampilei sau documentelor contabile ale societăţii. De asemenea, acesta a declarat că nu a desfăşurat personal nici-o relaţie comercială în numele societăţii GG. SRL.

Astfel, prin contractul de cesiune autentificat, numiţii EEE. şi DDD. au preluat părţile sociale ale SC GG. SRL de la inculpatul A. De asemenea, din procesul-verbal din data de 15.02.2009, numiţii EEE. şi DDD. au preluat toate actele şi evidenţa contabilă aparţinând SC GG., activitate ce s-a desfăşurat doar scriptic, deoarece, aşa cum a reieşit din declaraţia de martor a numitului EEE., din data de 03.10.2012, în sensul că nu a preluat niciun document al societăţii, aspect ce se coroborează cu faptul că inculpatul A. a rămas în continuare titular al contului bancar al SC GG. SRL şi a efectuat, în continuare, operaţiuni pe conturile bancare ale societăţii.

Prin încheierea din 07.07.2015 a Tribunalului Argeş s-a încuviinţat comunicarea datelor financiare ale persoanelor fizice şi juridice implicate în cauză, de către 13 unităţi bancare, acestea comunicând rulajul conturilor şi toate celelalte date financiare interesând cauza.

În baza tuturor acestor documente financiar-contabile şi a celorlalte mijloace de probă subsecvente administrate în cauză, prin ordonanţa din data de 18.08.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice financiar-contabile de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă, detaşaţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, iar raportul de constatare financiar-contabilă concluzionează următoarele:

I. Cu privire la achiziţiile efectuate de SC GG. SRL, în perioada 22.07.2009 - 31.09.2010

1. - Referitor la relaţia identificată între SC HH. SRL (furnizor) şi SC GG. SRL (beneficiar):

Conform declaraţiilor cod 394, SC GG. SRL a declarat, în sem. II - 2009, achiziţii pe teritoriul naţional de la SC HH. SRL în valoare totală de 4.159.251 RON, din care 3.495.169 RON baza impozabilă şi 664.082 RON TVA, în timp ce societatea furnizoare declară livrări către SC GG. SRL, în aceeaşi perioadă, în valoare totală de 2.141.785 RON, din care 1.799.819 RON baza impozabilă şi 341.966 RON TVA, rezultând astfel o diferenţă în sumă totală de 2.017.466 RON (1.695.350 RON baza impozabilă şi 322.116 RON TVA) declarată în plus ca achiziţie de către SC GG. SRL.

2. - Referitor la relaţia identificată între SC FFF. SRL (furnizor) şi SC GG. SRL (beneficiar):

Conform declaraţiilor cod 394, SC GG. SRL a declarat, în sem. II - 2009, achiziţii pe teritoriul naţional de la SC FFF. SRL în valoare totală de 3.863.770 RON, din care 3.246.864 RON baza impozabilă şi 616.906 RON TVA, în timp ce societatea furnizoare nu declară livrări către SC GG. SRL, rezultând astfel o diferenţă în sumă totală de 3.863.770 RON (3.246.864 RON baza impozabilă şi 616.906 RON TVA), declarată ca achiziţie de către SC GG. SRL şi nedeclarată ca livrare de către SC FFF. SRL.

3. - Referitor la relaţia identificată între SC GGG. SRL (furnizor) şi SC GG. SRL (beneficiar):

Conform declaraţiilor cod 394, SC GG. SRL a declarat, în sem. II - 2009, achiziţii pe teritoriul naţional de la SC GGG. SRL în valoare totală de 2.439.462 RON, din care 2.049.968 RON baza impozabilă şi 389.494 RON TVA, în timp ce societatea furnizoare nu declară livrări către SC GG. SRL, rezultând astfel o diferenţă în sumă totală de 2.439.462 RON (2.049.968 RON baza impozabilă şi 389.494 RON TVA), declarată ca achiziţie de către SC GG. SRL şi nedeclarată ca livrare de către SC GGG. SRL.

De menţionat că, în semestrul II - 2009, SC GG. SRL nu mai figurează cu alte achiziţii pe teritoriul naţional, în afara celor menţionate anterior în relaţiile cu SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL De asemenea, din verificările efectuate în baza de date a ANAF se constată faptul că SC GG. SRL nu figurează cu achiziţii pe teritoriul naţional în sem. I şi sem. II 2010 (nedepunând în acest sens la organele fiscale teritoriale declaraţiile informative 394) şi nici alte societăţi comerciale partenere nu declară, în aceeaşi perioadă, livrări pe teritoriul naţional către aceasta.

Conform vectorului fiscal al SC GG. SRL, societatea figurează în baza de date a ANAF ca plătitoare de impozit pe profit, trimestrial, începând din data de 22.07.2009, şi ca plătitoare de TVA, trimestrial, în perioada 22.07.2009 - 11.05.2012, depunând la organele fiscale teritoriale, în perioada verificată (01.07.2009 - 30.09.2010), următoarele:

- pentru anul fiscal 2009:

- o singură declaraţie cod 100 privind obligaţiile de plată la bugetul de stat, aferentă trim. III - 2009;

- declaraţia anuală cod 101 privind impozitul pe profit;

- declaraţii cod 300 reprezentând deconturi de TVA, aferente trim. III şi trim. IV - 2009;

- o singură declaraţie informativă cod 394, aferentă sem. II - 2009;

- pentru anul fiscal 2010:

- nu au putut fi identificate niciun fel de declaraţii fiscale depuse la organele fiscale teritoriale de către reprezentanţii legali ai SC GG. SRL.

Din studierea declaraţiei informative cod 394, a declaraţiei cod 101 şi a declaraţiilor cod 300, aferente perioadei de raportare sem. II - 2009 şi depuse de reprezentanţii legali ai SC GG. SRL la organele fiscale teritoriale, se constată următoarele:

- prin declaraţia 394 aferentă sem. II 2009, SC GG. SRL a declarat achiziţii în valoare totală de 10.462.483 RON, din care 8.792.001 RON baza impozabilă şi 1.670.482 RON TVA, de la SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL, aceştia fiind singurii furnizori identificaţi în perioada menţionată;

- prin declaraţia cod 101, aferentă anului 2009, SC GG. SRL a declarat cheltuieli de exploatare în valoare totală de 8.799.292 RON;

- prin declaraţiile cod 300, aferente trim. III şi trim. IV 2009, SC GG. SRL a declarat o TVA deductibilă în valoare totală de 1.672.573 RON (căreia îi corespunde o bază impozabilă în valoare de 8.803.016 RON), cu precizarea că societatea nu a plătit către bugetul de stat niciodată sume reprezentând TVA, singurele deconturi de TVA depuse pentru întreaga perioadă de activitate fiind cele două menţionate anterior.

În baza celor menţionate, se apreciază faptul că reprezentanţii legali ai SC GG. SRL au declarat la organele fiscale teritoriale, prin depunerea declaraţiilor cod 101, cod 394 şi cod 300, achiziţiile efectuate în relaţiile cu SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL.

4. - Referitor la înregistrările în evidenţa contabilă a SC GG. SRL:

Art. 1 din Legea nr. 82/1991 a contabilităţii prevede că societăţile comerciale au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, iar în baza art. 5 din aceeaşi lege, societăţile comerciale au obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale şi să le depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În conformitate cu prevederile art. 27, art. 28 şi art. 36 din Legea nr. 82/1991, exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile, are o durată de 12 luni şi de regulă coincide cu anul calendaristic.

Societăţile comerciale au obligaţia să depună un exemplar al situaţiilor financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 82/1991. Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderilor entităţii.

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.

Conform pct. 36 şi pct. 20 din Ordinul nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.

Din studierea bazei de date a ANAF s-a constatat faptul că reprezentanţii legali ai SC GG. SRL nu au depus niciodată la organele fiscale teritoriale situaţii financiare semestriale sau anuale (bilanţ contabil).

Din studierea extraselor/rulajelor bancare aparţinând SC GG. SRL au fost constatate următoarele aspecte:

- în perioada 2009 - 2010, nu au fost identificate plăţi efectuate de societate către SC FFF. SRL CUI x.

- în perioada 2009 - 2010, nu au fost identificate plăţi efectuate de societate către SC GGG. SRL CUI x.

- în perioada iulie- septembrie 2009, au fost identificate 7 operaţiuni bancare, reprezentând plăţi efectuate de societate către SC HH. SRL CUI x, în valoare totală de 286.330 RON, cu menţiunea că plata către SC HH. SRL se efectua în aceeaşi zi şi cu aceeaşi sumă ce era încasată de SC GG. SRL de la SC MM. SRL CUI x.

La dosarul cauzei nu au fost identificate chitanţe sau alte documente care să justifice decontările efectuate între SC GG. SRL, în calitate de beneficiar şi SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL, în calitate de furnizori.

Conform D394 aferentă sem. II - 2009, SC GG. SRL a declarat achiziţii pe teritoriul naţional de la SC HH. SRL în valoare totală (inclusiv TVA) de 4.159.251 RON, iar din studierea extraselor bancare a rezultat faptul că SC GG. SRL a efectuat plăţi către SC HH. SRL în sumă totală de doar 286.330 RON, rezultând astfel o diferenţă neachitată în valoare totală de 3.872.921 RON, între achiziţiile declarate de societate prin D394 şi plăţile efectuate către SC HH.

În concluzie, s-a constatat că SC GG. SRL a achitat către SC HH. SRL numai suma de 286.330 RON, din totalul achiziţiilor declarate prin intermediul D394 (în valoare totală de 4.159.251 RON), iar în relaţiile cu SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL, nu au fost identificate plăţi efectuate de SC GG. SRL către aceste societăţi comerciale furnizoare.

La dosarul cauzei a fost identificat şi depus extrasul de cont bancar aparţinând SC GG. SRL, deschis la JJ. SA., având IBAN x, iar din studierea rulajului a rezultat că, în perioada 01.07.2009 - 30.09.2010, au fost efectuate 96 retrageri de numerar, având menţiunea "cash piteşti achiziţii", în valoare totală de 11.706.031 RON.

În vederea disimulării originii ilicite a sumelor de bani provenite din infracţiunea de evaziune fiscală, cât şi pentru a crea aparenţa de legalitate a operaţiunilor comerciale derulate, inculpatul A. a retras întreaga sumă de bani, prezentând la unitatea bancară documente neconforme cu realitatea şi care nu au o susţinere legală şi financiară, în sensul că SC GG. SRL nu figurează cu plăţi efectuate către furnizori, aceştia din urmă fiind societăţi cu comportament de tip "fantomă" şi, astfel, toate retragerile efectuate de acesta, pe baza unor documente nereale, au fost făcute doar pentru a disimula adevărata natura a provenienţei acestor sume, scopul fiind acela de a returna sumele ridicate beneficiarilor finali ai relaţiilor comerciale cu SC GG. SRL.

5. - Cu privire la comportamentul fiscal al SC HH. SRL, s-a stabilit că societatea figurează ca fiind înmatriculată la Registrul Comerţului din data de 03.06.2008, domiciliul fiscal şi sediul social declarat fiind în jud. Teleorman, aceasta fiind declarată inactivă din data de 11.06.2009, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor declarative. Obiectul de activitate declarat al SC HH. SRL este "Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat", conform cod CAEN 4621, şi nu figurează cu puncte de lucru declarate.

SC HH. SRL a depus la organele fiscale teritoriale declaraţiile informative cod 394 aferente sem. I şi II - 2009, constatându-se faptul că societatea nu figurează, în perioada ianuarie - decembrie 2009, cu achiziţii de bunuri/servicii pe teritoriul naţional, însă, în sem. I - 2009, declară livrări către 9 societăţi beneficiare, în valoare totală de 4.817.807 RON, fără TVA, iar în sem. II - 2009, declară livrări către 10 societăţi beneficiare în valoare totală fără TVA de 14.649.220 RON, fără TVA, doar un număr de 6 societăţi beneficiare declarând achiziţii de la SC HH. SRL, în valoare totală fără TVA de 1.555.552 RON, fără TVA, în timp ce SC HH. SRL nu declară aceste livrări.

Din interogarea bazei de date a ANAF a rezultat faptul că SC HH. SRL nu figurează cu puncte de lucru declarate. De asemenea, SC HH. SRL nu figurează în baza de date a ANAF cu situaţii financiare semestriale sau anuale (bilanţ contabil), depuse la organele fiscale teritoriale, pentru întreaga perioadă de activitate.

Prin intermediul bazei de date a ANAF a fost verificată şi înregistrarea SC HH. SRL CUI x în Registrul Operatorilor Intracomunitari, fiind listat în acest sens Raportul VIES, constatându-se faptul că societatea nu figurează, în perioada ianuarie - decembrie 2009, cu achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare, nici-un partener din spaţiul intracomunitar nedeclarând livrări către SC HH. SRL, în perioada verificată. De asemenea, SC HH. SRL nu figurează cu importuri şi TVA declarată în vamă.

Pentru întreaga perioadă de activitate au fost depuse, totuşi, la organele fiscale teritoriale, declaraţii cod 300, reprezentând deconturi de TVA, în perioada septembrie- decembrie 2008 (valoare TVA declarată 0 RON) şi în perioada ianuarie - decembrie 2009, prin care a fost declarată TVA colectată în sumă totală de 3.878.649 RON şi TVA deductibilă în sumă totală de 3.877.785 RON. Se precizează faptul că, deşi societatea a declarat TVA deductibilă prin intermediul deconturilor de TVA depuse la organele fiscale teritoriale, aceasta nu a fost identificată în baza de date a ANAF cu achiziţii de bunuri/servicii în anul 2009. SC HH. SRL a plătit către bugetul de stat TVA în sumă totală de doar 944 RON, pentru întreaga perioadă de activitate.

Deşi nu au fost identificate achiziţii efectuate de SC HH. SRL în perioada ianuarie- decembrie 2009, reprezentanţii legali ai societăţii au depus la organele fiscale teritoriale declaraţia cod 101 privind impozitul pe profit, declarând prin aceasta venituri din exploatare, în valoare totală de 20.418.666 RON şi cheltuieli de exploatare, în valoare totală de 20.411.358 RON.

Astfel, SC HH. SRL, deşi nu are declarate achiziţii în perioada iulie 2009 - decembrie 2009, aceasta declară totuşi livrări către SC GG. SRL, tocmai pentru ca aceasta din urmă să justifice livrările efectuate în perioada iulie 2009 - decembrie 2009 către partenerii săi.

Din consultarea bazei de date a ANAF, s-a constatat faptul că reprezentanţii legali ai SC HH. SRL au încetat să mai depună declaraţii fiscale la organele fiscale teritoriale începând cu anul 2010, ultimele declaraţii fiscale fiind depuse în decembrie 2009.

Prin Procesul-verbal nr. x/10.10.2013, întocmit de AJFP Teleorman, organele fiscale menţionează că, potrivit adresei nr. x/26.05.2010 a ITM Teleorman, SC HH. SRL nu figurează în evidenţele instituţiei, rezultând astfel că nu are personal angajat.

Din declaraţia olografă din 13.03.2012 (ca şi din cele subsecvente, ca suspect şi inculpat, date în Dosar nr. x/2011 al Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman) ale numitului D., în calitate de asociat şi administrator al SC HH. SRL, rezultă următoarele: "Arăt faptul că am preluat această societate la îndemnul lui C. şi B. din Piteşti, care mi-au spus că vom face afaceri împreună, din care vom câştiga bani, iar după preluarea firmei, la sfârşitul lunii mai 2009, am deschis cont curent la JJ. Piteşti. După aceea, C. şi B. mă contactau telefonic şi îmi spuneau să mă întâlnesc cu ei pentru a merge la bancă, să scoatem banii în numerar. Mă întâlneam cu aceştia şi mergeam la bancă, de unde scoteam în numerar sumele de bani indicate de aceştia, le dădeam banii, iar ei îmi dădeau un comision de 0,5% din suma încasată. Pentru a scoate banii din bancă completam borderou de achiziţii cereale, în care menţionam nume fictive de producători agricoli, borderou pe care îl depuneam la ghişeul băncii, întrucât destinaţia sumelor retrase era pentru plata cerealelor. Mai arăt că am completat, semnat şi ştampilat facturi fiscale în numele SC HH. SRL reprezentând livrări de cereale, materiale de construcţii, lucrări de construcţii către diverse societăţi a căror denumire nu mi-o amintesc şi nu m-a interesat, întrucât erau fictive şi erau emise pentru a justifica încasările în conturi bancare. Au fost situaţii în care am semnat şi ştampilat documente în alb, constând în facturi, avize de însoţire a mărfii, devize de lucrări etc., pe care le-am dat celor doi. Am desfăşurat activităţile menţionate mai sus până în luna noiembrie 2009, când am cesionat societatea numiţilor HHH. şi EE. Aşa cum am mai precizat, nu am desfăşurat nicio activitate reală în numele SC HH. SRL, toate documentele emise sunt fictive şi nu am organizat o evidenţă contabilă din aceste considerente.".

Totodată, în acelaşi dosar, inculpatul D. a recunoscut că relaţiile comerciale desfăşurate de SC HH. SRL cu partenerii comerciali nu au existat în realitate, fiind fictive, acesta recunoscându-şi faptele de evaziune fiscală reţinute în sarcina sa. De asemenea, acesta a declarat că de întreaga activitate a societăţii s-au ocupat numiţii B. şi C., aceştia indicându-i societăţile cu care urma să colaboreze, sumele de bani care urmau să fie achitate sau retrase şi motivele ce erau menţionate pe actele bancare depuse la bancă, cu ocazia retragerilor de numerar din contul societăţii.

În baza celor sus-menţionate, se constată că, în perioada verificată, SC HH. SRL nu prezintă un comportament fiscal adecvat.

6. - Cu privire la comportamentul fiscal al SC FFF. SRL, s-a stabilit că societatea figurează ca fiind înmatriculată la Registrul Comerţului începând cu data de 22.09.2009, aceasta fiind declarată inactivă din data de 14.06.2012, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor declarative. Obiectul de activitate declarat al SC FFF. SRL este "Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor", conform cod CAEN 4211. Societatea figurează în baza de date a ANAF ca fiind în insolvenţă din data de 10.03.2016 şi în dizolvare cu lichidare (radiere) din data de 12.04.2017.

SC FFF. SRL a depus la organele fiscale teritoriale declaraţia 394 aferentă sem. II - 2009, iar din studierea acesteia, se constată faptul că societatea figurează cu achiziţii de bunuri/servicii pe teritoriul naţional, în valoare totală de 16.493.820 RON, din care 13.860.353 RON baza impozabilă şi 2.633.467 RON TVA, astfel:

- declară achiziţii de la SC GGG. SRL, în valoare totală de 16.377.200 RON, din care 13.762.353 RON baza impozabilă şi 2.614.847 RON TVA, în timp ce societatea furnizoare SC GGG. SRL nu declară aceste livrări către SC FFF. SRL;

- declară achiziţii de la SC III. SRL, în valoare totală de 116.620 RON, din care 98.000 RON baza impozabilă şi 18.620 RON TVA, în timp ce societatea furnizoare SC III. SRL nu declară aceste livrări către SC FFF. SRL.

Din interogarea bazei de date a ANAF a rezultat faptul că SC FFF. SRL nu figurează cu puncte de lucru declarate. De asemenea, SC FFF. SRL nu figurează în baza de date a ANAF cu situaţii financiare semestriale sau anuale (bilanţ contabil) depuse la organele fiscale teritoriale pentru întreaga perioadă de activitate.

Prin intermediul bazei de date a ANAF a fost verificată înregistrarea SC FFF. SRL CUI x în Registrul Operatorilor Intracomunitari, fiind listat în acest sens Raportul VIES, iar din consultarea acestuia se constată faptul că societatea nu figurează, în perioada ianuarie- decembrie 2009, cu achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare, nici-un partener din spaţiul intracomunitar nedeclarând livrări în perioada verificată către SC FFF. SRL De asemenea, SC FFF. SRL nu figurează cu importuri şi TVA declarată în vamă.

Pentru întreaga perioadă de activitate, au fost depuse de către reprezentanţii legali ai SC FFF. SRL declaraţii cod 300, reprezentând deconturi de TVA, doar în perioada trim. III - trim. IV 2009, prin care a fost declarată TVA colectată în sumă totală de 2.625.326 RON şi TVA deductibilă în sumă totală de 2.625.406 RON. Corelativ, se precizează faptul că SC FFF. SRL nu a plătit către bugetul de stat sume, reprezentând TVA, pentru întreaga perioadă de activitate.

Reprezentanţii legali ai SC FFF. SRL au depus la organele fiscale teritoriale declaraţia cod 101 privind impozitul pe profit, aferentă anului 2009, declarând prin aceasta venituri din exploatare, în valoare totală de 13.817.504 RON şi cheltuieli de exploatare, în valoare totală de 13.814.684 RON.

Reprezentanţii legali ai SC FFF. SRL au încetat să mai depună declaraţii fiscale la organele fiscale teritoriale din anul 2010, ultimele declaraţii fiscale fiind depuse în decembrie 2009.

Conform adresei nr. x/25.11.2013 a AJFP Teleorman, în legătură cu SC FFF. SRL, în calitate de furnizor, a rezultat faptul că aceasta a făcut obiectul unui control al Gărzii Financiare, secţia Teleorman, conform Procesului-verbal nr. x/23.03.2010, organul fiscal neputând intra în posesia documentelor contabile, procedându-se la înaintarea sesizării penale nr. x/29.06.2013.

Conform R.I.F. nr. x/25.06.2010, la sediul social al SC FFF. SRL organele de inspecţie fiscală au discutat cu JJJ., proprietarul imobilului, care a cedat o cameră din locuinţa sa, prin contractul de comodat încheiat la data de 21.09.200,9 pentru o perioadă de un an, către SC FFF. SRL, pentru a înfiinţa societatea şi pentru a-şi desfăşura activitatea. Din declaraţia sus-numitului rezultă că administratorul societăţii nu a desfăşurat nicio activitate la adresa acestuia şi nu l-a mai văzut, între timp fiind plecat în Spania.

La dosarul cauzei a fost identificată şi declaraţia dată de numitul KKK., în calitate de administrator şi asociat unic al SC FFF. SRL CUI x, începând din data de 13.01.2010, prin care acesta afirmă că nu a desfăşurat nicio activitate în cadrul SC FFF.

Construct SRL De asemenea, la dosarul cauzei a fost identificată declaraţia dată de numitul DD., în calitate de administrator şi asociat unic al SC FFF. SRL CUI x, în perioada 22.09.2009 - 13.01.2010, în care acesta arată următoarele: "... ştiu că de societatea GG. SRL se ocupa A., însă tot sub coordonarea lui B. şi C., aceştia fiind cei care se ocupau de întreaga activitate a firmei. De toate achiziţiile, respectiv livrările ce se efectuau pe aceste societăţi se ocupau B. şi C.

Eu am înfiinţat SC FFF. SRL, la solicitarea lui B., care mi-a propus să desfăşurăm activitate comercială în acest sens. Am acceptat acest lucru şi astfel am înfiinţat societatea în judeţul Teleorman. Tot B. mi-a spus că este mai bine sa înfiinţăm societatea în judeţul Teleorman, pentru că acolo urma să îşi desfăşoare activitatea firma. De asemenea, după înfiinţarea firmei, eu eram singura persoană care se ocupa de activitatea societăţii. Am deschis în acest sens cont bancar la banca JJ., unde eram singura persoană autorizată să desfăşor activitate pe conturile băncii.

Cât am fost eu administrator al societăţii, nu am văzut niciodată ce marfă s-a tranzacţionat prin aceasta firmă, nu ştiu în ce au constat aceste relaţii comerciale desfăşurate cu SC GG. SRL Societatea mea, cât a funcţionat, nu a avut nici-un angajat, nu a avut mijloace de transport necesare desfăşurării activităţii, eu practic intermediam tranzacţii intre firme.

În calitate de administrator al societăţii, eu am completat personal şi am semnat facturi fiscale pentru ce relaţii comerciale îmi spunea B., semnam contracte cu diferite societăţi. De asemenea, de întocmirea facturilor pe firma mea se ocupa şi o persoană de sex feminin, o apropiată a lui B., respectiv o angajată a acestuia din cadrul societăţii TT. SRL.

La solicitarea lui B., mergeam de 2, 3 ori pe săptămână, poate şi zilnic, la bancă, de unde retrăgeam diverse sume de bani sau făceam diverse plăţi către diferite societăţi, care îmi erau indicate de B. Pentru a ridica sumele de bani din bancă, întocmeam pe loc diverse acte justificative, care nu conţineau date reale, pentru a justifica retragerea de bani din bancă. Sumele de bani retrase din banca erau date lui B., care motiva faptul că trebuie achitate diverse achiziţii de mărfuri.

Cu privire la achiziţiile făcute de SC FFF. SRL de la SC GGG. SRL Iaşi, declar că nu am cunoştinţă de ce achiziţii este vorba, nu cunosc firma respectivă, nu am făcut nici-o plată către această societate. Aceste achiziţii au fost declarate la organele fiscale competente doar pentru a justifica scriptic livrările făcute de SC FFF. SRL către SC GG. SRL şi celelalte societăţi beneficiare, fără a avea vreun conţinut economic în sine.

SC FFF. SRL nu a încasat nicio sumă de bani de la SC GG. SRL pentru mărfurile livrate, nu cunosc motivul pentru care nu s-au achitat aceste mărfuri.

Prin intermediul lui B. şi C. l-am cunoscut şi pe A. Ştiam că acesta este administratorul SC GG. SRL, societate cu care urma să colaborăm. De activitatea SC GG. SRL s-au ocupat în fapt tot B. şi C., care îi spuneau lui A. firmele cu care urma să colaboreze.

Cu privire la C., declar că acesta avea aceeaşi implicare în coordonarea şi administrarea în fapt a SC FFF. SRL şi SC GG. SRL, ca şi B., de fapt, cei doi erau cei care coordonau întreaga activitate a celor doua societăţi, precum şi a altor societăţi, respectiv SC RR. SRL, SC TT. SRL, SC VV. SRL, SC ZZ. SRL, SC FFF. SRL, SC LLL. SRL, SC MMM. SRL, SC OOO. SRL, SC NNN. SRL.

Cu privire la numitul D., administrator al SC HH. SRL, declar că îl cunosc pe acesta tot prin intermediul numiţilor C. şi B. Numitul D., prin intermediul societăţii sale, a desfăşurat aceeaşi activitate pe care eu o făceam prin intermediul firmei mele. Întreaga activitate a mea, cât şi a societăţii a fost de a livra documente fiscale, facturi către societăţile indicate de B. şi C., fără a avea în spate şi conţinut economic, astfel că eu nu am văzut niciodată ce marfă a fost achiziţionată şi livrată către societăţile partenere.

Pentru sumele de bani ridicate din bancă, în funcţie de volumul acestora dintr-o lună, primeam de la B. sau C. diverse sume, care îmi asigurau traiul în perioada respectivă, ajungând la aproximativ 2.000 RON."

În baza celor sus-menţionate, se constată că SC FFF. SRL nu prezintă un comportament fiscal adecvat, societatea fiind folosită doar pentru emiterea de documente fiscale pentru partenerii comerciali, în vederea înregistrării de cheltuieli fictive/nereale, pentru justificarea deducerii TVA-ului de către beneficiarii finali ai relaţiilor comerciale.

Concluzionând, SC FFF. SRL şi SC HH. SRL au fost înfiinţate în perioade de timp apropiate, cu acelaşi scop, de a furniza documente fiscale pentru clienţii lor şi de a crea o aparenţă de legalitate a acestor operaţiuni, respectiv de a emite documente fiscale sau de a le depune doar scriptic, la organele fiscale competente, declaraţii din care să reiasă activitatea comercială desfăşurată, fără a avea în spate documente cu susţinere fiscală (mărfurile să fi existat în materialitatea lor, documente de transport, documente de plată), fără a exista personal angajat (care să fi desfăşurat activitate în cadrul societăţii), fără a funcţiona vreodată la sediul declarat, precum şi fără a exista mijloace fixe sau mobile care să justifice activitatea.

Totodată, societăţile respective, după declararea iniţială a relaţiilor comerciale la organele fiscale, la începutul anului 2010, simultan, au renunţat să mai declare la organele fiscale competente activitatea desfăşurată, corelativ cu cesionarea părţilor sociale către diferite persoane, cu grad de instruire şi posibilităţi materiale foarte reduse, precum şi cu statut social precar, care nu aveau nici-o legătură cu domeniul comercial, aceştia constituindu-se în simple elemente de decor şi paravane involuntare ale activităţii infracţionale a inculpaţilor.

7. - Cu privire la comportamentul fiscal al SC GGG. SRL, s-a stabilit că societatea figurează în baza de date a ANAF cu domiciliul fiscal şi sediul social jud. Iaşi, aceasta fiind declarată de ONRC ca inactivă din data de 15.06.2016, pentru "spaţiu sediu social expirat". Obiectul de activitate declarat al SC GGG. SRL este "Comerţ cu ridicata nespecializat", conform cod CAEN 4690.

SC GGG. SRL a depus la organele fiscale teritoriale declaraţia 394, aferentă sem. I şi sem. II - 2009, iar din studierea acesteia se constată că societatea figurează cu achiziţii de bunuri/servicii, declarate pe teritoriul naţional, în valoare totală de 1.272.074 RON, fără TVA, de la un număr total de 117 societăţi comerciale furnizoare, respectiv livrări de bunuri/servicii, declarate pe teritoriul naţional, în valoare totală de 1.379.856 RON, fără TVA, către 30 societăţi comerciale beneficiare. Conform declaraţiei 394, aferentă sem. II - 2009, se constată că SC FFF. SRL şi SC GG. SRL au declarat achiziţii de la SC GGG. SRL în valoare totală de 18.816.662 RON, din care 15.812.321 RON baza impozabilă şi 3.004.341 RON TVA, relaţii nerecunoscute de SC GGG. SRL, astfel:

- SC FFF. SRL a declarat achiziţii de la SC GGG. SRL, în valoare totală de 16.377.200 RON, din care 13.762.353 RON baza impozabilă şi 2.614.847 RON TVA, în timp ce SC GGG. SRL nu a declarat livrări către SC FFF. SRL;

- SC GG. SRL a declarat achiziţii de la SC GGG. SRL, în valoare totală de 2.439.462 RON, din care 2.049.968 RON baza impozabilă şi 389.494 RON TVA, în timp ce SC GGG. SRL nu a declarat livrări către SC GG. SRL.

Din interogarea bazei de date a ANAF a rezultat că SC GGG. SRL figurează cu 2 puncte de lucru declarate, la adresele: str. x, bl. Lotul x, loc. Iaşi, jud. Iaşi, respectiv loc. Tomeşti, jud. Iaşi. De asemenea, SC GGG. SRL figurează cu situaţii financiare anuale (bilanţ contabil) depuse la organele fiscale teritoriale pentru anul fiscal 2009, prin care au fost declarate venituri din exploatare, în sumă totală de 1.298.597 RON, şi cheltuieli de exploatare, în sumă totală de 1.279.794 RON.

Prin intermediul bazei de date a ANAF a fost verificată înregistrarea SC GGG. SRL CUI x în Registrul Operatorilor Intracomunitari, fiind listat în acest sens Raportul VIES, iar din consultarea acestuia s-a constatat că societatea nu figurează în perioada ianuarie- decembrie 2009 cu achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare, niciun partener din spaţiul intracomunitar nedeclarând livrări în perioada verificată către SC GGG. SRL.

Au fost identificate declaraţii cod 300, reprezentând deconturi de TVA depuse lunar de către reprezentanţii legali ai SC GGG. SRL la organele fiscale teritoriale, în perioada ianuarie- decembrie 2009, prin care a fost declarată TVA colectată, în sumă totală de 263.308 RON, şi TVA deductibilă, în sumă totală de 245.031 RON. În acest sens, s-a constatat că reprezentanţii legali ai SC GGG. SRL au procedat la colectarea taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor efectuate şi declarate în sem. II - 2009, excluzând relaţiile nedeclarate şi nerecunoscute cu SC FFF. SRL şi SC GG. SRL.

Reprezentanţii legali ai SC GGG. SRL au depus, în perioada ianuarie- decembrie 2009, declaraţii fiscale, inclusiv declaraţia cod 101 privind impozitul pe profit, aferentă anului 2009, declarând prin aceasta venituri din exploatare, în valoare totală de 1.298.597 RON şi cheltuieli de exploatare, în valoare totală de 1.284.293 RON, valori ce nu cuprind şi relaţiile comerciale cu SC FFF. SRL şi SC GG. SRL.

Conform documentelor existente la dosar, din adresa nr. x/20.11.2013, transmisă de către administratorul SC GGG. SRL şi înregistrată la AJFP Argeş sub nr. x/20.11.2013, a rezultat că această societate nu a avut niciodată relaţii comerciale cu SC GG. SRL, aceasta nefigurând înregistrată în evidenţa contabilă a SC GGG. SRL.

În baza celor sus-menţionate, în perioada ianuarie - decembrie 2009, SC GGG. SRL a prezentat un comportament fiscal adecvat, depunând în acest sens declaraţii fiscale şi situaţii financiare la organele fiscale teritoriale şi, de asemenea, declarând către organele fiscale teritoriale veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în activitatea economică desfăşurată.

Totodată, din probatoriul administrat, inclusiv declaraţiile martorilor, a rezultat faptul că de activitatea societăţii s-a ocupat inculpatul A., administrator de drept al societăţii până la data de 16.02.2010, în timp ce numiţii DDD. şi EEE. (persoanele care au preluat administrarea societăţii, ulterior datei de 16.02.2010) nu au desfăşurat niciun act de administrare, în drept sau în fapt, în cadrul societăţii, inculpatul A. fiind singura persoana care era, în continuare, împuternicit pe conturile societăţii.

De asemenea, întreaga activitate a societăţii - în ciuda faptului că inculpatul A. efectua acte de administrare -, era dirijată, coordonată şi supervizată direct de inculpaţii B. şi C., aşa cum reiese şi din declaraţiile de martor ale numiţilor DD., PPP., precum şi din declaraţia de suspect a lui A. Aceştia îi stabileau partenerii comerciali şi ce relaţii comerciale urmează să desfăşoare, fiind şi persoanele cărora inculpatul A. le remitea ulterior sumele de bani ridicate din conturile societăţii.

Întreaga activitate comercială a SC GG. SRL cu cei trei furnizori ai săi, din perioada iulie 2009 - decembrie 2009, s-a efectuat doar pentru a justifica, ulterior, livrările efectuate de SC GG. către ceilalţi parteneri ai săi din perioada de referinţă.

Pentru justificarea livrărilor efectuate în perioada iulie 2009 - decembrie 2009, SC GG. SRL a declarat, prin intermediul declaraţiilor informative D394, D300 şi D101, relaţiile comerciale presupuse a fi fost efectuate, pentru a da o aparenţă de legalitate acestora, deşi, în realitate, societatea nu a efectuat nicio plată în conturile furnizorilor ei (SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL), mai puţin plata de 286.330 RON efectuată către SC HH. SRL.

Cu atât mai mult, societatea nu deţinea mijloacele auto necesare pentru îndeplinirea obiectului de activitate, nu figurează cu angajaţi în perioada iulie 2009 - decembrie 2009, nu funcţionează la sediul social declarat şi nici nu deţine puncte de lucru necesare realizării obiectului de activitate.

Prin declararea la organele fiscale competente a relaţiilor comerciale efectuate, prin intermediul declaraţiilor informative D394, D 300 şi D 101, societatea avea, în aparenţă, un comportament fiscal adecvat unei societăţi cu activitate comercială normală, însă, în esenţă, comportamentul fiscal al SC GG. este un comportament specific firmelor "fantomă", cu toate atributele specifice acestora (nefuncţionând la sediul social declarat, neavând angajaţi, mijloace auto sau puncte de lucru unde să îşi desfăşoare activitatea).

II. Cu privire la livrările efectuate de SC GG. SRL, în perioada 22.07.2009 - 31.09.2010.

Conform vectorului fiscal al societăţii, SC GG. SRL figurează în baza de date a ANAF ca plătitoare de TVA trimestrială, în perioada 22.07.2009 - 11.05.2012.

Prin adresa nr. x/25.09.2017 a ITM Argeş, se comunică faptul că SC GG. SRL CUI x nu a înregistrat în evidenţele ITM Argeş şi nici nu a transmis registrul general de evidenţă a salariaţilor, conform H.G. nr. 161/2006, de la înfiinţare (20.07.2009) şi până la data mutării sediului social în Bucureşti (22.02.2010). Din studierea bazei de date a ANAF, s-a constatat că SC GG. SRL nu figurează cu angajaţi declaraţi, în perioada de activitate sus-menţionată.

Conform procesului-verbal de verificare din data de 03.10.2017, SC GG. SRL CUI x nu a fost identificată cu mijloace auto care să fi fost deţinute în perioada de activitate.

Societăţile comerciale identificate au realizat achiziţii de la SC GG. SRL în valoare totală de 11.433.106 RON, din care 9.598.910 RON baza impozabilă şi 1.834.196 RON TVA, aşa cum rezultă şi din documentele existente la dosarul cauzei (facturi fiscale şi documente de evidenţă contabilă), dar şi din verificările efectuate în baza de date a ANAF, cu privire la declaraţiile cod 394 depuse. În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 3512/2008, documentele justificative trebuie să cuprindă elementele prevăzute în acest ordin, dar din verificarea facturilor existente la dosarul cauzei, emise de SC GG. SRL, s-a constatat că doar facturile nr. x/25.08.2009 şi nr. y/03.11.2009, emise către SC KK. SRL, poartă date privind mijlocul de transport, iar pe o mare parte din facturile fiscale emise de SC GG. SRL către societăţile partenere, la rubrica "Delegat" figurează inculpatul A. Din verificările efectuate în cauză, CNP-ul x, înscris în facturile fiscale prezentate, nu figurează alocat vreunei persoane, de unde a rezultat că inculpatul s-a folosit şi de asemenea manopere dolosive în săvârşirea faptelor, cu scopul imediat de a nu putea fi identificat după datele personale.

Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare.

Din probele administrate, şi ţinând cont de concluziile raportului de constatare întocmit în cauză, în ipoteza în care achiziţiile declarate de către societăţile beneficiare de la SC GG. SRL ar fi fictive, coroborat cu cele menţionate cu privire la comportamentul fiscal al SC HH. SRL, SC FFF. SRL, SC GGG. SRL şi SC GG. SRL, inspectorii antifraudă au apreciat, în baza prevederilor art. 11 şi art. 21 alin. (4) lit. f) din Codul fiscal, că societăţile beneficiare nu beneficiază de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL, astfel că facturile nu pot constitui documente justificative legale care să dovedească provenienţa bunurilor.

1.- Cu privire la relaţia identificată între SC GG. SRL (furnizor) - SC FF. (beneficiar):

În perioada declarării achiziţiilor pe teritoriul naţional în relaţia cu SC GG. SRL, conform vectorului fiscal al societăţii, SC FF. figurează ca fiind înregistrată în sfera de aplicare a TVA cu depunerea trimestrială, până la data de 30.09.2009, şi lunară, începând cu 01.10.2009, a deconturilor de TVA la organele fiscale teritoriale, conform art. 1562 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Din studierea declaraţiilor 394, s-a constatat că SC GG. SRL a declarat livrări,în sem. II 2009, către SC FF., în valoare totală de 1.313.390 RON, din care 1.103.689 RON bază impozabilă şi 209.701 RON TVA, acestea fiind declarate şi de societatea beneficiară ca achiziţii. La dosarul cauzei au fost identificate 9 facturi fiscale, emise de SC GG. SRL către SC FF., în perioada septembrie- decembrie 2009, purtând menţiunile "transport auto, bazin plastic şi metanol", în valoare totală de 1.313.389 RON, din care 1.103.688 RON bază impozabilă şi 209.701 RON TVA. De asemenea, pe toate cele 9 facturi fiscale, la rubrica "Delegat", figurează inculpatul A., iar din verificările efectuate în bazele de date, CNP-ul x, înscris în facturile fiscale prezentate, nu figurează ca fiind alocat vreunei persoane.

Decontarea facturilor anterior menţionate s-a realizat prin intermediul unui număr de 7 ordine de plată, în sumă totală de 1.313.389 RON, în acest sens constatându-se că SC FF. a efectuat plăţi în conturile bancare aparţinând SC GG. SRL, deschise la JJ., în valoare totală de 1.313.389 RON, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale menţionate.

La dosarul cauzei au fost identificate documente contabile aparţinând SC FF., iar din studierea acestora s-a constatat înregistrarea în evidenţa contabilă a facturilor fiscale emise de SC GG. SRL, în valoare totală, inclusiv TVA, de 1.313.389 RON.

În perioada relaţiilor comerciale cu SC GG., administratorul societăţii a fost suspectul E., acesta îndeplinind calitatea de administrator în perioada 16.12.2008 - 12.03.2014 (asociat începând din data de 14.05.2007).

În condiţiile în care, în privinţa realităţii relaţiilor comerciale dintre SC GG. SRL şi furnizorii acesteia, acestea au existat doar la nivel declarativ, fiind lipsite de conţinut economic, în baza prevederilor legale ale art. 11 şi art. 21 alin. (4), lit. f) din Codul fiscal, SC FF. nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 209.701 RON, reprezentând TVA, şi nici de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL, în valoare totală fără TVA de 1.103.688 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 176.590 RON, reprezentând impozit pe profit, rezultând un prejudiciu total de 386.291 RON.

Fiind audiat ca suspect, E. a declarat că nu îşi mai aduce aminte nimic cu privire la această relaţie comercială şi nu l-a cunoscut vreodată pe inculpatul A., afirmaţii greu de primit şi lipsite de veridicitate, în condiţiile în care valoarea relaţiilor comerciale a fost în sumă de peste 1.000.000 RON, luându-şi totuşi angajamentul de achitare a prejudiciului; ulterior, după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul a refuzat să mai dea vreo declaraţie şi nici nu a achitat prejudiciul.

2. - Cu privire la relaţia identificată între SC GG. SRL (furnizor) - SC CC. SRL (beneficiar):

În perioada declarării achiziţiilor pe teritoriul naţional în relaţia cu SC GG. SRL, conform vectorului fiscal al societăţii, SC CC. SRL figurează ca fiind înregistrată în sfera de aplicare a TVA, cu depunerea lunară a deconturilor de TVA la organele fiscale teritoriale. Administratorul societăţii, în perioada derulării relaţiilor comerciale cu SC GG., a fost inculpatul F., acesta fiind asociat (începând din data de 03.04.2000) şi îndeplinind calitatea de administrator, începând din 22.01.1999.

Din studierea declaraţiilor 394, s-a constatat că, în sem. II 2009, SC GG. SRL a declarat livrări către SC CC. SRL în valoare totală de 181.972 RON, din care 152.918 RON bază impozabilă şi 29.054 RON TVA, acestea fiind declarate şi de societatea beneficiară, ca achiziţii.

La dosarul cauzei au fost identificate 4 facturi fiscale, emise de SC GG. SRL către SC CC. SRL, purtând menţiunile "mărfuri şi anvelope", în valoare totală de 181.972 RON, din care 152.918 RON bază impozabilă şi 29.054 RON TVA. De asemenea, pe toate facturile fiscale, la rubrica "Delegat", figurează inculpatul A., pentru care nu se specifică CNP-ul.

Decontarea facturilor s-a realizat prin intermediul unui număr de 3 ordine de plată, în sumă totală de 181.972 RON, în acest sens constatându-se că SC CC.

CC. SRL a efectuat plăţi în conturile bancare aparţinând SC GG. SRL, deschise la JJ., în valoare totală de 181.972 RON, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale menţionate.

La dosarul cauzei au fost identificate şi documente contabile aparţinând SC CC. SRL, iar din studierea acestora s-a constatat înregistrarea în evidenţa contabilă a facturilor fiscale emise de SC GG. SRL, în valoare totală, inclusiv TVA, de 181.972 RON.

Cu privire la circuitul banilor a fost stabilită următoarea situaţie de fapt:

Conform extraselor de cont bancar identificate la dosarul cauzei, s-a constatat faptul că SC CC. SRL a efectuat plăţi în conturile deschise la JJ., aparţinând SC GG. SRL, în baza unui număr de 3 ordine de plată, având ca explicaţii "contravaloare facturi", astfel: la data de 28.10.2009 - suma de 50.000 RON, la data de 29.10.2009 - suma de 70.000 RON şi la data de 03.11.2009 - suma de 61.972 RON.

La aceleaşi date, respectiv 28.10.2009, 29.10.2009, 03.11.2009, inculpatul A. a retras din conturile bancare ale SC GG. SRL suma de 206.050 RON, cu diferite menţiuni, respectiv "cash Piteşti" sau "achiziţii A.".

Din studierea extraselor bancare existente la dosarul cauzei au fost identificate următoarele depuneri de numerar, efectuate în conturile SC CC. SRL, atât în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG. SRL, cât şi în perioada imediat următoare, astfel:

- în contul bancar IBAN x, deschis la QQQ., aparţinând SC CC. SRL, au fost identificate, în sem. II 2009, 2 depuneri de numerar, efectuate de inculpatul F., în valoare totală de 40.000 RON, la data de 29.10.2009 - suma de 10.000 RON, cu explicaţia "majorare capital social", respectiv la 06.11.2009 - suma de 30.000 RON, cu explicaţia "încasări din vânzări"

- în contul bancar IBAN x, deschis la JJ., aparţinând SC CC. SRL, au fost identificate, în sem. II 2009, 4 depuneri de numerar efectuate de inculpatul F. şi numita RRR. (soţia acestuia), în valoare totală de 53.500 RON, având menţiunea "majorare capital social".

De menţionat că, următoarele sume, depuse în numerar în conturile societăţii comerciale, au fost virate în aceeaşi zi, după cum urmează:

- în 28.10.2009, a fost depusă în numerar de către numita RRR., cu justificarea "majorare capital social", suma de 10.000 RON, în contul bancar IBAN x, deschis la JJ. şi aparţinând SC CC. SRL, sumă ce a fost achitată ulterior în contul bancar al SC GG. SRL;

- în 28.10.2009, a fost depusă în numerar de către inculpatul F., cu justificarea "majorare capital social", suma de 10.000 RON, în contul bancar având IBAN x, deschis la JJ. şi aparţinând SC CC. SRL, sumă ce a fost achitată ulterior în contul bancar al SC GG. SRL;

- în 29.10.2009, a fost depusă în numerar de către inculpatul F. suma de 27.000 RON, în contul bancar IBAN x, deschis la JJ. şi aparţinând SC CC. SRL, sumă ce a fost achitată ulterior în contul bancar al SC GG. SRL;

- în 03.11.2009, a fost depusă în numerar de către inculpatul F. suma de 6.500 RON, în contul bancar IBAN x, deschis la JJ. şi aparţinând SC CC. SRL, sumă ce a fost achitată ulterior în contul bancar al SC GG. SRL.

Astfel, în vederea disimulării originii ilicite a sumelor de bani provenite din infracţiunea de evaziune fiscală, cât şi pentru a crea aparenţa de legalitate a operaţiunilor comerciale derulate, societatea beneficiară a virat, la datele de 28.10.2009, 29.10.2009 şi 03.11.2009, suma totală de 181.972 RON, în conturile SC GG. SRL, după care, la aceleaşi date, inculpatul A. a retras suma de 206.050 RON. Ulterior, prin diverse mecanisme financiare, suma de 93.500 RON a fost reintrodusă în circuitul economic, prin depunerea de numerar în conturile societăţii, sub diferite menţiuni fără acoperire legală, fiind astfel supusă procesului de reciclare/spălare a banilor suma de 93.500 RON.

Din administrarea probatoriului, nu s-a putut stabili în mod concret provenienţa sumelor de bani depuse în conturile bancare ale SC CC. SRL, în cauză existând doar nişte suspiciuni cu privire la suprapunerea plăţilor efectuate de SC CC. SRL către societatea furnizoare, SC GG.

Construct SRL, şi diferite sume depuse, la diferite interval de timp, în conturile SC CC. SRL.

Potrivit art. 4 din C. proc. pen., orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă şi orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului. Ţinând cont şi de principiul probei "dincolo de orice îndoială rezonabilă", subliniat adeseori în jurisprudenţa sa de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, s-a constatat că prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpaţii nu s-a înlăturat, răsturnarea acestei prezumţii putând fi făcută numai prin probe certe de vinovăţie. Cum îndoiala se interpretează în favoarea acestora, devine incident principiul in dubio pro reo, ca cerinţă a principiului prezumţiei de nevinovăţie, potrivit căruia îndoiala este echivalentă cu lipsa de probe privind vinovăţia persoanei cercetate penal şi trebuie să ducă la absolvirea acesteia de acuzaţia adusă.

În consecinţă, cu privire la infracţiunea de spălare a banilor pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţii F. şi SC CC. SRL, urmează a se da o soluţie de clasare.

În condiţiile în care, în privinţa realităţii relaţiilor comerciale dintre SC GG. SRL şi furnizorii acesteia, acestea au existat doar la nivel declarativ, fiind lipsite de conţinut economic, în baza prevederilor art. 11 şi art. 21 alin. (4), lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, SC CC.

SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 29.054 RON, reprezentând TVA şi nici de dreptul de deducere al cheltuielilor în valoare totală, fără TVA, de 152.918 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 24.467 RON, reprezentând impozit pe profit.

Referitor la poziţia procesuală a inculpatului F., acesta s-a eschivat de la audiere, atât cu ocazia aducerii la cunoştinţă a învinuirii reţinută în sarcina lui, cât şi după punerea în mişcare a acţiunii penale, invocând de fiecare dată studierea prealabilă a dosarului, atitudine ambiguă ce poate fi echivalată cu nerecunoaşterea faptelor.

3. - Cu privire la relaţia identificată între SC GG. SRL (furnizor) - SC MM. SRL (beneficiar):

În perioada declarării achiziţiilor în relaţia cu SC GG. SRL, conform vectorului fiscal al societăţii, SC MM. SRL figurează în baza de date a ANAF ca fiind înregistrată în sfera de aplicare a TVA, cu depunerea trimestrială a deconturilor de TVA la organele fiscale teritoriale.

Administratorul societăţii, în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG., a fost inculpatul G. CNP, acesta îndeplinind calitatea de administrator în perioada 16.12.2008 - 01.10.2014 (asociat începând din 16.12.2008).

Din analizarea declaraţiilor 394, s-a constatat că SC GG. SRL a declarat livrări pe teritoriul naţional, în sem. II 2009, către SC MM. SRL, în valoare totală de 1.091.169 RON, din care 916.949 RON baza impozabilă şi 174.220 RON TVA, acestea fiind declarate şi de societatea beneficiară, ca achiziţie. La dosarul cauzei nu au fost identificate facturi fiscale emise de SC GG. SRL către SC MM. SRL.

Prin intermediul conturilor bancare, în perioada iulie- decembrie 2009, SC MM. SRL a efectuat plăţi în conturile bancare aparţinând SC GG. SRL, deschise la JJ., în valoare totală de 666.212 RON. Întrucât ambele societăţi au declarat prin intermediul declaraţiilor 394 achiziţii, respectiv livrări în valoare totală de 1.091.169 RON, s-a constatat o diferenţă în sumă totală de 424.957 RON, neachitată de SC MM. SRL în contul SC GG. SRL.

La dosarul cauzei nu s-au putut identifica documente contabile, aparţinând SC MM. SRL, iar din consultarea bazei de date a ANAF a rezultat că, în sem. II 2009, SC MM. SRL declară achiziţii de la SC GG. SRL, în valoare de 916.949 RON, cu TVA aferentă în sumă de 174.220 RON. Tot în sem. II 2009, SC MM. SRL declară achiziţii de la diverse societăţi comerciale, inclusiv SC GG. SRL, în valoare totală de 1.183.830 RON, cu TVA aferentă în sumă de 224.928 RON, iar din studierea deconturilor de TVA depuse de SC MM. SRL, rezultă că societatea a declarat, în sem. II 2009, TVA deductibilă în valoare totală de 224.928 RON. De precizat că, SC MM. SRL nu figurează cu achiziţii intracomunitare de bunuri/servicii în perioada verificată, conform deconturilor de TVA depuse.

În baza celor menţionate anterior, s-a constatat că, în sem. II 2009, sumele reprezentând TVA deductibilă declarate de SC MM. SRL, prin deconturile de TVA, conţin valori similare cu valorile reprezentând TVA aferentă achiziţiilor pe teritoriul naţional declarate prin declaraţiile 394, ce cuprind şi achiziţiile declarate de la SC GG. SRL.

În condiţiile în care, în privinţa realităţii relaţiilor comerciale dintre SC GG. SRL şi furnizorii acesteia, acestea au existat doar la nivel declarativ, fiind lipsite de conţinut economic, în baza art. 11 şi art. 21 alin. (4), lit. f) din Codul fiscal, SC MM. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 174.220 RON, reprezentând TVA, şi nici de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL, în valoare totală fără TVA de 916.949 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 146.712 RON, reprezentând impozit pe profit.

Inculpatul G. nu a putut fi găsit, fiind plecat din ţară, nefiind astfel audiat şi necunoscându-i-se poziţia procesuală, însă aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect, respectiv drepturile şi obligaţiile acestuia au fost comunicate apărătorului ales, avocat SSS. - Baroul Argeş.

4. - Cu privire la relaţia identificată între SC GG. SRL (furnizor) - SC WW. SRL (beneficiar):

În perioada declarării achiziţiilor l în relaţia cu SC GG. SRL, conform vectorului fiscal al societăţii, SC WW. SRL figurează în baza de date a ANAF ca fiind înregistrată în sfera de aplicare a TVA cu depunerea trimestrială - până la data de 31.12.2009 - şi lunară, începând din data de 01.01.2010, a deconturilor de TVA la organele fiscale teritoriale.

Administratorii societăţii, în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG., au fost inculpaţii I., acesta fiind administrator în perioada 02.04.2009 - 25.10.2013 (asociat începând din data de 02.04.2009) şi H., acesta îndeplinind calitatea de administrator în perioada 02.04.2009 - 25.10.2013 (asociat începând din data de 02.04.2009).

Din studierea declaraţiilor 394, s-a constatat că SC GG. SRL nu a declarat livrări pe teritoriul naţional, în sem. II 2009 şi sem. I 2010, către SC WW. SRL, în valoare totală de 178.966 RON, din care 150.392 RON baza impozabilă şi 28.574 RON TVA, astfel:

- în sem. II 2009, livrări în valoare totală de 44.306 RON, din care 37.232 RON baza impozabilă şi 7.074 RON TVA;

- în sem. I 2010, livrări în valoare totală de 134.660 RON, din care 113.160 RON baza impozabilă şi 21.500 RON TVA.

De precizat că, relaţia este declarată doar de către societatea comercială beneficiară, ca achiziţie, la dosarul cauzei nefiind identificate facturi fiscale emise de SC GG. SRL către SC WW. SRL.

Din studierea extraselor bancare aparţinând SC GG. SRL rezultă că SC WW. SRL a efectuat plăţi către aceasta, prin intermediul unui număr de 2 ordine de plată, în valoare totală de 178.966 RON, reprezentând contravaloarea operaţiunilor identificate prin intermediul declaraţiilor informative 394.

La dosarul cauzei nu au fost identificate documente contabile aparţinând SC WW. SRL, iar din consultarea bazei de date a ANAF a rezultat că, în sem. II 2009, SC WW. SRL declară achiziţii de la SC GG. SRL în valoare de 37.232 RON, cu TVA aferentă în sumă de 7.074 RON. Totodată, SC WW. SRL declară achiziţii de la diverse societăţi comerciale, inclusiv SC GG. SRL, în valoare totală de 1.653.705 RON, cu TVA aferentă în sumă de 314.204 RON, iar din studierea deconturilor de TVA depuse, rezultă că societatea a declarat, în sem. II 2009, TVA deductibilă în valoare totală de 314.205 RON; SC WW. SRL nu figurează cu achiziţii intracomunitare de bunuri/servicii în perioada verificată, conform deconturilor de TVA depuse.

În sem. I 2010, SC WW. SRL declară achiziţii de la SC GG. SRL, în valoare totală de 113.160 RON, cu TVA aferentă în sumă de 21.500 RON. Tot în sem. I 2010, declară achiziţii de la diverse societăţi comerciale, inclusiv SC GG. SRL, în valoare totală de 136.936 RON, cu TVA aferentă în sumă de 26.016 RON, iar din studierea deconturilor de TVA depuse, rezultă că societatea a declarat, în sem. I 2010, TVA deductibilă conform achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional, în valoare totală de 26.018 RON.

În baza celor menţionate, s-a constatat că, în sem. II 2009 şi sem. I 2010, sumele reprezentând TVA deductibilă declarate de SC WW. SRL, prin deconturile de TVA, conţin valori similare cu valorile, reprezentând TVA aferentă achiziţiilor pe teritoriul naţional declarate prin declaraţiile 394, ce cuprind şi achiziţiile declarate de SC WW. SRL de la SC GG. SRL.

Conform extraselor de cont bancar identificate la dosarul cauzei, s-a constatat că SC WW. SRL a efectuat plăţi în conturile deschise la JJ., aparţinând SC GG. SRL, în sumă totală de 178.966 RON, în baza unui număr de 2 ordine de plată, având ca explicaţii "contravaloare facturi", operaţiuni efectuate în datele de 30.11.2009 şi 28.04.2010.

Inculpatul A. a ridicat, la data de 30.11.2009, suma de 44.050 RON, cu menţiunea "cash Piteşti achiziţii", respectiv la data de 28.04.2010, suma de 134.000 RON, cu menţiunea "cash Piteşti, achiziţii A.".

După studierea extraselor bancare existente la dosarul cauzei, au fost identificate următoarele depuneri de numerar, efectuate, atât în perioada relaţiilor comerciale, cât şi imediat următoare cu SC GG. SRL, astfel:

- în contul bancar IBAN x, deschis la JJ. şi aparţinând SC WW. SRL, au fost identificate, în sem. II 2009, 3 depuneri de numerar efectuate de inculpaţii I. şi H., în valoare totală de 27.000 RON, iar în sem. I 2010, au fost identificate alte 3 depuneri de numerar, în valoare totală de 70.000 RON, efectuate tot de către aceştia. De exemplu, inculpatul I. a depus în contul societăţii, în data de 30.11.2009, suma de 15.000 RON cu menţiunea "împrumut firmă contract 12", iar în data de 28.04.2010, a depus suma de 70.000 RON, cu menţiunea "împrumut firmă ctr 23".

Astfel, în vederea disimulării originii ilicite a sumelor de bani provenite din infracţiunea de evaziune fiscală, cât şi pentru a crea aparenţa de legalitate a operaţiunilor comerciale derulate, societatea beneficiară a virat, la data 30.11.2009, suma de 44.306 RON, respectiv suma de 134.660 RON, la data de 28.04.2010, în conturile SC GG. SRL, după care inculpatul A., la aceleaşi date, a retras suma de 178.050 RON. Ulterior, prin diverse mecanisme financiare, suma de 97.000 RON a fost reintrodusă în circuitul economic, prin depunerea de numerar în conturile societăţii, fără acoperire legală, fiind astfel supusă procesului de reciclare/spălare a banilor suma de 97.000 RON.

Din administrarea probatoriului, nu s-a putut stabili în mod concret provenienţa sumelor de bani depuse în contul bancar al SC WW. SRL, în cauză existând doar nişte suspiciuni cu privire la suprapunerea plăţilor efectuate de SC CC. SRL către societatea furnizoare, SC GG. SRL, şi diferite sume depuse, la diferite interval de timp, în contul SC WW. SRL.

Potrivit art. 4 din C. proc. pen., ţinând cont şi de principiul probei "dincolo de orice îndoială rezonabilă", subliniat adeseori în jurisprudenţa sa de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, s-a constatat că prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpaţii nu s-a înlăturat, răsturnarea acestei prezumţii putând fi făcută numai prin probe certe de vinovăţie. Cum îndoiala se interpretează în favoarea acestora, devine incident principiul in dubio pro reo, ca cerinţă a principiului prezumţiei de nevinovăţie, potrivit căruia îndoiala este echivalentă cu lipsa de probe privind vinovăţia persoanei cercetate penal şi trebuie să ducă la absolvirea acesteia de acuzaţia adusă.

În consecinţă, cu privire la infracţiunea de spălare a banilor pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţii H., I. şi SC WW. SRL, urmează a se da o soluţie de clasare.

În condiţiile în care, în privinţa realităţii relaţiilor comerciale dintre SC GG. SRL şi furnizorii acesteia, acestea au existat doar la nivel declarativ, fiind lipsite de conţinut economic, în baza art. 11 şi art. 21 alin. (4) lit. f) din Codul fiscal, SC WW. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 28.574 RON, reprezentând TVA şi nici de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL, în valoare totală fără TVA de 150.392 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 24.063 RON, reprezentând impozit pe profit.

Aducându-li-se la cunoştinţă învinuirea reţinută în sarcina lor şi punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpaţii H. şi I. au refuzat să dea declaraţii în cauză.

5. - Cu privire la relaţia identificată între SC GG. SRL (furnizor) - SC II. SRL (beneficiar):

În perioada declarării achiziţiilor în relaţia cu SC GG. SRL, conform vectorului fiscal al societăţii, SC II. SRL figurează în baza de date a ANAF ca fiind înregistrată în sfera de aplicare a TVA, cu depunerea lunară a deconturilor de TVA la organele fiscale teritoriale. Administratorul societăţii, în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG., a fost inculpata J., aceasta îndeplinind calitatea de administrator şi asociat unic, începând din data de 19.07.2006.

Din verificarea declaraţiilor informative 394, se constată că SC GG. SRL nu a declarat livrări, în sem. I 2010, către SC II. SRL, în valoare totală de 184.450 RON, din care 155.000 RON bază impozabilă şi 29.450 RON TVA, în timp ce acestea sunt declarate de societatea beneficiară, ca achiziţii.

La dosarul cauzei au fost identificate facturile fiscale nr. x/22.01.2010 şi nr. y/15.01.2010, emise de SC GG. SRL către SC II. SRL, purtând menţiunea "sare 0 - 4 mm vrac", în valoare totală de 184.450 RON, din care 155.000 RON bază impozabilă şi 29.450 RON TVA.

De asemenea, pe facturile fiscale menţionate figurează ca delegat inculpatul A., fără CNP, nefiind identificate documente din care să rezulte decontarea facturilor sus-menţionate.

Din studierea documentelor existente la dosarul cauzei, a rezultat că, pentru factura fiscală nr. x/22.01.2010 au fost întocmite 18 avize de însoţire a mărfii, în perioada 04 - 22.01.2010, iar pentru factura fiscală nr. x/15.01.2010 au fost întocmite 40 avize de însoţire a mărfii, în perioada 04 - 30.12.2009. Avizele identificate conţin menţiuni cu privire la următoarele mijloace de transport: x, x, x, x şi x.

Conform procesului-verbal de verificare, întocmit la data de 09.10.2017, numerele de înmatriculare figurează, în perioada întocmirii avizelor de însoţire marfă (04.12.2009 - 22.01.2010), ca aparţinând următoarelor mijloace de transport:

- x - autoutilitară basculantă, având ca proprietar TTT. SA. şi utilizator SC UUU. SRL, SC II. SRL devenind utilizator din data de 25.10.2010, adică ulterior întocmirii avizelor în relaţia cu SC GG. SRL;

- x - autoutilitară basculantă, având ca proprietar TTT. SA. şi utilizator SC UUU. SRL, SC II. SRL devenind utilizator din data de 25.10.2010, adică ulterior întocmirii avizelor în relaţia cu SC GG. SRL;

- x - autoturism, având ca proprietar unic pe numita VVV., data înmatriculării fiind 16.11.2009 (!!!);

- x - autoutilitară basculantă, având ca proprietar WWW. SA. şi utilizator SC II. SRL;

- x - autoturism, având ca proprietar XXX. SA. şi utilizator SC YYY. SRL (!!!);

De asemenea, conform aceluiaşi proces-verbal, SC II. SRL figurează ca având în proprietate doar o semiremorcă, înmatriculată din data de 30.08.2007, sub nr. x

La dosarul cauzei nu au fost identificate documente contabile, aparţinând SC II. SRL, iar din consultarea bazei de date a ANAF a rezultat că, în sem. I 2010, SC II. SRL declară achiziţii de la SC GG. SRL în valoare totală de 155.000 RON, cu TVA aferentă în sumă de 29.450 RON. De asemenea, în sem. I 2010, SC II. SRL declară achiziţii de la diverse societăţi comerciale, inclusiv SC GG. SRL, în valoare totală de 2.215.507 RON, cu TVA aferentă în sumă de 371.168 RON, iar din studierea deconturilor de TVA, depuse de SC II. SRL, rezultă că societatea a declarat TVA deductibilă, conform achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional, în valoare totală de 436.825 RON; SC II. SRL nu figurează cu achiziţii intracomunitare de bunuri/servicii în perioada verificată, conform deconturilor de TVA depuse.

În baza celor sus-menţionate, s-a constatat că, în sem. I 2010, sumele reprezentând TVA deductibilă declarate de SC II. SRL, prin deconturile de TVA, excedează valorilor, reprezentând TVA aferentă achiziţiilor pe teritoriul naţional declarate prin declaraţiile 394, ce cuprind şi achiziţiile declarate de SC II. SRL de la SC GG. SRL.

În condiţiile în care, în privinţa realităţii relaţiilor comerciale dintre SC GG. SRL şi furnizorii acesteia, acestea au existat doar la nivel declarativ, fiind lipsite de conţinut economic, în baza art. 11 şi art. 21 alin. (4), lit. f) din Codul fiscal, SC II. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 29.450 RON, reprezentând TVA şi nici de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL, în valoare totală fără TVA de 155.000 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 24.800 RON, reprezentând impozit pe profit.

Inculpata a refuzat să dea vreo declaraţie pe parcursul urmăririi penale şi nici nu a predat documente contabile solicitate, cu excepţia a două facturi fiscale şi avizele aferente, având o atitudine necooperantă.

6. - Cu privire la relaţia identificată între SC GG. SRL (furnizor) - SC U. SRL (beneficiar):

În perioada declarării achiziţiilor în relaţia cu SC GG. SRL, conform vectorului fiscal al societăţii, SC U. SRL figurează în baza de date a ANAF ca fiind înregistrată în sfera de aplicare a TVA, cu depunerea lunară a deconturilor de TVA la organele fiscale teritoriale, conform art. 1562 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Administratorul societăţii, în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG., a fost numitul T., acesta îndeplinind calitatea de administrator şi asociat, începând din data de 14.08.2009. Din studierea declaraţiilor 394, s-a constatat că, în sem. II 2009, SC GG. SRL a declarat livrări către SC U. SRL, în valoare totală de 213.723 RON, din care 179.599 RON bază impozabilă şi 34.124 RON TVA. De remarcat că, relaţia nu este declarată ca achiziţie de către societatea comercială beneficiară. Au fost identificate 2 facturi fiscale, emise de SC GG. SRL către SC U. SRL, purtând menţiunile "contravaloare transport auto intern conform contract x/01.09.2009", în valoare totală de 213.723 RON, din care 179.599 RON bază impozabilă şi 34.124 RON TVA. De asemenea, pe facturile fiscale emise de SC GG. SRL către SC U. SRL figurează ca delegat inculpatul A., acelaşi CNP fictiv folosit şi în alte cazuri (din verificările efectuate în bazele de date, înscris în facturile fiscale prezentate, nu figurează alocat vreunei persoane !) Decontarea facturilor sus-menţionate s-a realizat prin intermediul a 2 ordine de plată, în sumă totală de 213.723 RON, SC U. SRL efectuând plăţile în conturile bancare aparţinând SC GG. SRL deschise la JJ.

La dosarul cauzei au fost identificate documente contabile aparţinând SC U. SRL, iar din studierea acestora s-a constatat înregistrarea în evidenţa contabilă a facturilor fiscale emise de SC GG. SRL, în valoare totală, inclusiv TVA, de 213.723 RON. În baza prevederilor art. 11 şi art. 21 alin. (4), lit. f) din Codul fiscal, SC U. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 34.124 RON, reprezentând TVA, şi nici de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL, în valoare totală fără TVA de 179.599 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 28.736 RON, reprezentând impozit pe profit.

Fiind audiat, inculpatul T. a recunoscut că relaţiile comerciale sunt fictive, nu au existat în realitate, dar a declarat că nu cunoaşte nimic în legătura cu acestea, acceptându-le ca atare şi obligându-se să achite în totalitate prejudiciul creat, împreună cu accesoriile aferente. Conform documentelor de plată depuse de suspect la dosar, respectiv ordinele de plată şi fişa sintetică totală, s-a constatat că a fost achitat în totalitate prejudiciul creat bugetului de stat. În prezent societatea se află sub incidenţa Legii nr. 85/2006, fiind în faliment. Cu privire la circuitul banilor, conform extraselor de cont bancar identificate la dosarul cauzei, s-a constatat că, după ce SC U. SRL a efectuat plăţi în conturile aparţinând SC GG. SRL, în sumă totală de 213.723 RON, în baza a 2 ordine de plată, având ca explicaţii "contravaloare facturi", la data de 13.10.2009, inculpatul A. a retras din conturile bancare ale SC GG. SRL suma de 212.700 RON, cu menţiunea "cash Piteşti achiziţii bord".

Din studierea extraselor bancare existente la dosarul cauzei, au fost identificate depuneri de numerar, efectuate în conturile SC U. SRL, atât în perioada relaţiilor comerciale, cât şi în perioada imediat următoare relaţiilor cu SC GG. SRL; astfel în contul IBAN x, deschis la JJ. şi aparţinând SC U. SRL, au fost identificate, în perioada imediat următoare a plăţilor efectuate către SC GG. SRL, un număr de 13 depuneri de numerar, în sumă totală de 185.778 RON.

De exemplu, ZZZ. a depus, la 16.10.2009, suma de 5.000 RON, la 22.10.2009 - suma de 12.500 RON, iar la 27.10.2009, suma de 3.000 RON, toate depunerile având menţiunea "depunere numerar". Astfel, în vederea disimulării originii ilicite a sumelor de bani provenite din infracţiunea de evaziune fiscală, cât şi pentru a crea aparenţa de legalitate a operaţiunilor comerciale derulate, societatea beneficiară a virat, la data 13.10.2009, suma de 75.173 RON, şi suma de 138.550 RON în conturile SC GG. SRL, după care inculpatul A., la aceeaşi dată, a retras suma de 212.700 RON. Ulterior, prin diverse mecanisme financiare, suma de 185.778 a fost reintrodusă în circuitul economic, prin depunerea de numerar în conturile societăţii, fără acoperire legală, fiind astfel supusă procesului de reciclare/spălare a banilor suma de 185.778 RON.

Din administrarea probatoriului, nu s-a putut stabili, în mod concret, provenienţa sumelor de bani depuse în contul SC U. SRL, în cauză existând doar nişte suspiciuni cu privire la suprapunerea plăţilor efectuate de SC U. SRL către societatea furnizoare SC GG. SRL şi sumele depuse, la diferite interval de timp, în contul societăţii U. SRL (sumele depuse în conturile societăţii reprezintă depuneri de numerar, obţinute din diverse încasări).

Potrivit art. 4 din C. proc. pen. ţinând cont şi de principiul probei "dincolo de orice îndoială rezonabilă", s-a constatat că prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpaţii nu s-a înlăturat, răsturnarea acestei prezumţii putând fi făcută numai prin probe certe de vinovăţie. Cum îndoiala se interpretează în favoarea suspectului, devine incident principiul in dubio pro reo, ca cerinţă a principiului prezumţiei de nevinovăţie, potrivit căruia îndoiala este echivalentă cu lipsa de probe privind vinovăţia persoanei cercetate penal şi trebuie să ducă la absolvirea acesteia de acuzaţia adusă. În consecinţă, cu privire la infracţiunea de spălare a banilor pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţii T. şi SC U. SRL, urmează a se da o soluţie de clasare.

Având în vedere disp. art. 10 din Legea nr. 241/2005, în vigoare la data săvârşirii faptelor (respectiv anul 2009), care prevedea faptul că "în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecaţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar", coroborată cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi art. 5 alin. (1) din C. proc. pen. în cauză urmează a se dispune soluţia de clasare cu privire la infracţiunile de evaziune fiscală pentru a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţii T. şi SC U. SRL.

7. - Cu privire la relaţia identificată între SC GG. SRL (furnizor) - SC AAAA. SRL (fostă SC QQ. SRL) (beneficiar):

În perioada declarării achiziţiilor în relaţia cu SC GG. SRL, conform vectorului fiscal al societăţii, SC AAAA. SRL (SC QQ. SRL) figurează în baza de date a ANAF ca fiind înregistrată în sfera de aplicare a TVA, cu depunerea lunară a deconturilor de TVA la organele fiscale teritoriale, conform art. 1562 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Administratorii societăţii, în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG., au fost suspecţii O. (administrator, în perioada 12.07.2004 - 14.07.2010, şi asociat începând din data de 12.07.2004) şi P. (administrator şi asociat în perioada 12.07.2004 - 30.10.2009).

Din declaraţiile 394, rezultă că SC GG. SRL a declarat livrări pe teritoriul naţional, în sem. II 2009, către SC AAAA. SRL, în valoare totală de 261.779 RON, din care 219.982 RON bază impozabilă şi 41.797 RON TVA, relaţia fiind declarată şi de societatea beneficiară, ca achiziţie. La dosarul cauzei a fost identificată factura fiscală nr. x/30.09.2009, emisă de SC GG. SRL în relaţia cu SC AAAA. SRL, purtând menţiunea "motorină", în valoare totală de 261.779 RON, din care 219.982 RON bază impozabilă şi 41.797 RON TVA, ca delegat figurând inculpatul A., pentru care nu se specifică CNP - ul. Decontarea facturii anterior menţionate s-a realizat prin intermediul unui ordin de plată, în sumă totală de 261.779 RON, SC AAAA. SRL efectuând plata în conturile bancare, aparţinând SC GG. SRL, deschise la JJ.

Din studierea documentelor contabile aparţinând SC AAAA. SRL, s-a constatat înregistrarea în evidenţa contabilă a facturii fiscale nr. x/30.09.2009, emisă de SC GG. SRL Astfel, în baza art. 11 şi art. 21 alin. (4), lit. f) din Codul fiscal, SC AAAA. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 41.797 RON, reprezentând TVA, şi nici de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL, în valoare totală, fără TVA, de 219.982 RON, în acest sens, datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 35.197 RON, reprezentând impozit pe profit.

Fiind audiat în calitate de suspect, numitul O. a declarant că personal s-a ocupat de activitatea firmei şi că nu îşi aduce aminte nimic cu privire la relaţia comercială dintre cele două societăţi, însă va achita prejudiciul stabilit.

Conform fişei sintetice totale, emisă la data de 05.01.2015, s-a constatat faptul că debitele stabilite, împreună cu accesoriile aferente, au fost achitate în totalitate de SC AAAA. SRL Ţinând cont de prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005, în vigoare la data săvârşirii faptelor, respectiv anul 2009, coroborate cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi art. 5 alin. (1) din C. proc. pen. în cauză urmează a se dispune clasarea faţă de suspecţii O. şi P.

8. - Cu privire la relaţia identificată între SC GG. SRL (furnizor) - SC X. SRL (beneficiar):

În perioada declarării achiziţiilor în relaţia cu SC GG. SRL, conform vectorului fiscal al societăţii, SC X. SRL figurează în baza de date a ANAF ca fiind înregistrată în sfera de aplicare a TVA, cu depunerea lunară a deconturilor de TVA la organele fiscale teritoriale. Administratorul societăţii, în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG., a fost numitul W., acesta îndeplinind calitatea de administrator şi asociat unic începând din 22.04.2008. Din declaraţiile 394, s-a constatat că SC GG. SRL a declarat livrări, în sem. II 2009, către SC X. SRL, în valoare totală de 396.008 RON, din care 332.780 RON bază impozabilă şi 63.228 RON TVA, relaţia fiind declarată, ca achiziţie şi de societatea beneficiară.

La dosarul cauzei au fost identificate 3 facturi fiscale, emise de SC GG. SRL către SC X. SRL, purtând menţiunile "faianţă, adeziv, închiriat utilaje şi servicii", în valoare totală de 396.008 RON, din care 332.780 RON bază impozabilă şi 63.228 RON TVA, iar la rubrica "delegat" figurează inculpatul A. (din verificările efectuate în baza de date, nu figurează alocat vreunei persoane). Decontarea facturilor anterior menţionate s-a realizat prin intermediul unui ordin de plată, emis la data de 13.01.2010, în sumă totală de 396.008 RON, în conturile bancare aparţinând SC GG. SRL, deschise la JJ. La dosarul cauzei au fost identificate documente contabile aparţinând SC X. SRL, iar din studierea acestora s-a constatat înregistrarea în evidenţa contabilă a facturilor fiscale emise de SC GG. SRL, în valoare totală, inclusiv TVA, de 396.008 RON.

În baza art. 11 şi art. 21 alin. (4), lit. f) din Codul fiscal, SC X. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 63.228 RON, reprezentând TVA, şi nici de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL, în valoare totală fără TVA de 332.780 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 53.245 RON, reprezentând impozit pe profit. Cu privire la circuitul banilor, conform extraselor de cont bancar, s-a constatat că SC X. SRL a efectuat, la data de 13.01.2010, în baza unui ordin de plată, decontări către SC GG. SRL în sumă totală de 396.008 RON, având ca explicaţii "contravaloare facturi", iar la aceeaşi dată, inculpatul A. a retras suma de 394.000 RON, cu explicaţia "cash Piteşti achiziţii".

Din studierea extraselor de cont existente la dosarul cauzei, au fost identificate sume de bani depuse în conturile bancare aparţinând inculpatului W., în perioada imediat următoare relaţiei comerciale cu SC GG. SRL Astfel, în contul bancar IBAN x, deschis la BBBB., a fost identificată, în data de 09.04.2010, o depunere de numerar, în valoare de 196.563 RON, efectuată chiar de inculpatul W.

Astfel, în vederea disimulării originii ilicite a sumelor de bani provenite din infracţiunea de evaziune fiscală, cât şi pentru a crea aparenţa de legalitate a operaţiunilor comerciale derulate, societatea beneficiară a virat, la data 13.01.2010, suma de 396.008 RON în conturile SC GG. SRL, apoi inculpatul A., la aceeaşi dată, a retras suma de 394.000 RON. Ulterior, prin diverse mecanisme financiare, suma de 196.563 a fost reintrodusă în circuitul economic, prin depunerea de numerar în conturile personale ale suspectului, fără acoperire legală, fiind astfel supusă procesului de spălare a banilor suma de 196.563 RON. Fiind audiat ca suspect, W. a recunoscut că "... nu ştiu dacă aceste operaţiuni au fost efectuate de SC GG. SRL sau altă societate, ştiu doar că am aceste trei facturi de la firma respectivă...", obligându-se să achite prejudiciul creat.

În declaraţia de inculpat, din data de 06.12.2018, acesta a declarat că "aceasta sumă provine din contul personal, deschis la CCCC., unde am deschis un depozit cu dobândă avantajoasă, cu 6 (şase) luni înainte. Motivul pentru care am lichidat depozitul şi am transferat banii este acela că CCCC. m-a anunţat că îşi închide toate agenţiile şi sucursalele din România, notificându-mi faptul că trebuie să retrag sau să transfer banii. Banii depuşi în contul CCCC. sunt obţinuţi din veniturile salariale, obţinute de mine de la societatea unde eram angajat, precum şi din sume de bani pe care le-am primit de la părinţii mei, care, în acea perioadă, au vândut mai multe proprietăţi."

Potrivit art. 4 din C. proc. pen., ţinând cont şi de principiul probei "dincolo de orice îndoială rezonabilă", s-a constatat că prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpatul nu s-a înlăturat, răsturnarea acestei prezumţii putând fi făcută numai prin probe certe de vinovăţie. Cum îndoiala se interpretează în favoarea suspectului, devine incident principiul in dubio pro reo, ca cerinţă a principiului prezumţiei de nevinovăţie, potrivit căruia îndoiala este echivalentă cu lipsa de probe privind vinovăţia persoanei cercetate penal şi trebuie să ducă la absolvirea acesteia de acuzaţia adusă.

La data de 13.03.2018, inculpatul W. a achitat suma de 116.473 RON, reprezentând prejudiciul cauzat.

Ţinând cont de prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005, în vigoare la data săvârşirii faptelor, respectiv anul 2009, coroborate cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi art. 5 alin. (1) din C. proc. pen., urmează a se dispune clasarea, cu privire la infracţiunile pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţii W. şi SC X. SRL.

9. - Cu privire la relaţia identificată între SC GG. SRL (furnizor) - SC Z. SRL (beneficiar):

În perioada declarării achiziţiilor în relaţia cu SC GG. SRL, conform vectorului fiscal al societăţii, SC Z. SRL figurează în baza de date a ANAF ca fiind înregistrată în sfera de aplicare a TVA, cu depunerea lunară a deconturilor de TVA la organele fiscale teritoriale. Administratorul societăţii, în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG., a fost numitul Y., administrator în perioada 08.07.2009 - 07.12.2012 (asociat din data de 08.07.2009).

Conform declaraţiilor 394, SC GG. SRL a declarat livrări, în sem. II 2009, către SC Z. SRL, în valoare totală de 200.753 RON, din care 168.700 RON bază impozabilă şi 32.053 RON TVA, relaţia fiind declarată şi de societatea beneficiară, ca achiziţie. La dosarul cauzei a fost identificată factura fiscală nr. x/10.12.2009, emisă de SC GG. SRL către SC Z. SRL, purtând menţiunea "cv transport auto conform contract", în valoare totală de 200.753 RON, din care 168.700 RON bază impozabilă şi 32.053 RON TVA, iar la rubrica "delegat" figurează inculpatul A. (din verificările efectuate în baza de date, nu figurează alocat vreunei persoane). Decontarea facturii s-a realizat prin intermediul unui ordin de plată, emis la data de 14.01.2010, în sumă totală de 200.753 RON, în conturile bancare, aparţinând SC GG. SRL, deschise la JJ. La dosarul cauzei au fost identificate documente contabile, aparţinând SC Z. SRL, iar din studierea acestora s-a constatat înregistrarea în evidenţa contabilă a facturii fiscale emise de SC GG. SRL, în valoare totală, inclusiv TVA, de 200.753 RON.

În baza art. 11 şi art. 21 alin. (4), lit. f) din Codul fiscal, SC Z. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 32.053 RON, reprezentând TVA şi nici de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL, în valoare totală fără TVA de 168.700 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 26.992 RON, reprezentând impozit pe profit.

Fiind audiat în calitate de suspect, Y. a recunoscut că aceste operaţiuni comerciale nu au existat în realitate, factura nefiind însoţită de alte documente, care să susţină realitatea operaţiunilor derulate (comandă transport, CMR - uri, contracte etc.), obligându-se să recupereze prejudiciul. Prin ordinul de plata nr. x din data de 28.02.2018, suspectul a achitat suma de 32.053 RON, reprezentând prejudiciul cauzat, iar din fişa sintetică totală din 23.05.2018, reiese că a fost achitat întregul debit reţinut în sarcina societăţii. Ţinând cont de prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005, în vigoare la data săvârşirii faptelor, respectiv anul 2009, coroborate cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi art. 5 alin. (1) din C. proc. pen. urmează a se dispune clasarea, cu privire la infracţiunile pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţii Y. şi SC Z. SRL.

10. - Cu privire la relaţia identificată între SC GG. SRL (furnizor) - SC BB. (beneficiar):

În perioada declarării achiziţiilor în relaţia cu SC GG. SRL, conform vectorului fiscal al societăţii, SC BB. figurează în baza de date a ANAF ca fiind înregistrată în sfera de aplicare a TVA, cu depunerea lunară a deconturilor de TVA la organele fiscale teritoriale. Administratorul societăţii, în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG., a fost numita AA., aceasta îndeplinind calitatea de administrator şi asociat, în perioada 09.02.2007 - 25.07.2014. Din studierea declaraţiilor 394, s-a constatat că SC GG. SRL nu a declarat livrări, în sem. I 2010, către SC BB., în valoare totală de 52.953 RON, din care 44.498 RON bază impozabilă şi 8.455 RON TVA. Însă, relaţia este declarată de societatea beneficiară, ca achiziţie.

La dosarul cauzei a fost identificat un număr de 7 facturi fiscale, emise de SC GG. SRL către SC BB., purtând menţiunea "prestări servicii şi b250", în valoare totală de 52.953 RON, din care 44.498 RON bază impozabilă şi 8.455 RON TVA, figurând ca delegat numitul DDD. La dosarul cauzei au fost identificate 6 chitanţe, emise de SC GG. SRL, iar din studierea acestora s-a constatat faptul că SC BB. a efectuat plăţi către SC GG. SRL, în valoare totală de 28.058 RON, rezultând o diferenţă între facturile identificate şi plăţile efectuate prin intermediul chitanţelor, în valoare de 24.895 RON, diferenţă ce provine din lipsa documentelor cu privire la decontarea facturii nr. x/28.04.2010, în valoare totală de 24.895 RON.

La dosarul cauzei au fost identificate documente contabile aparţinând SC BB., iar din studierea acestora s-a constatat înregistrarea în evidenţa contabilă a facturilor fiscale, ca fiind emise de SC GG. SRL, în valoare totală inclusiv TVA de 52.953 RON. În baza art. 11 şi art. 21 alin. (4), lit. f) din Codul fiscal, SC BB. nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 8.455 RON, reprezentând TVA şi nici de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL, în valoare totală fără TVA de 44.498 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 7.120 RON, reprezentând impozit pe profit. Fiind audiată, AA. a refuzat să dea declaraţii, însă a acceptat să achite prejudiciul reţinut în sarcina sa.

Din chitanţele depuse la dosar, reiese faptul că suspecta a achitat prejudiciul. Având în vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005, în vigoare la data săvârşirii faptelor, respectiv anul 2010, coroborate cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi art. 5 alin. (1) din C. proc. pen., urmează a se dispune clasarea, cu privire la infracţiunile pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţii AA. şi SC BB.

11. - Cu privire la relaţia identificată între SC GG. SRL (furnizor) - SC DDDD. (beneficiar):

În perioada declarării achiziţiilor în relaţia cu SC GG. SRL, conform vectorului fiscal al societăţii, SC DDDD. figurează în baza de date a ANAF ca fiind înregistrată în sfera de aplicare a TVA, cu depunerea trimestrială a deconturilor de TVA la organele fiscale teritoriale. Administratorii societăţii, în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG., au fost suspecţii Q., acesta îndeplinind calitatea de administrator şi asociat începând din 12.12.2008, R., administrator şi asociat în perioada 25.08.2009 - 03.05.2011 şi S., acesta îndeplinind calitatea de administrator şi asociat începând din data de 25.08.2009. Din studierea declaraţiilor 394, s-a constatat că SC GG. SRL nu a declarat livrări pe teritoriul naţional, în sem. I 2010, către SC DDDD., în valoare totală de 8.068 RON, din care 6.780 RON bază impozabilă şi 1.288 RON TVA. Însă, relaţia este declarată de societatea beneficiară, ca achiziţie.

La dosarul cauzei au fost identificate facturile fiscale nr. x/30.03.2010 şi nr. y/31.03.2010, emise de SC GG. SRL către SC DDDD., purtând menţiunea "prestări servicii", în valoare totală de 8.068 RON, din care 6.780 RON bază impozabilă şi 1.288 RON TVA, ca delegat figurând numitul DDD. Au fost identificate documente contabile aparţinând SC DDDD., constatându-se înregistrarea în evidenţa contabilă a facturilor fiscale emise de SC GG. SRL, în valoare totală, inclusiv TVA, de 8.068 RON.

În baza prevederilor art. 11 art. 21 alin. (4), lit. f) din Codul fiscal, SC DDDD. nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA şi nici de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 1.288 RON, reprezentând TVA, şi suma de 1.085 RON, reprezentând impozit pe profit. Suspecţii sus - menţionaţi au fost de acord să achite integral prejudiciul cauzat, iar ulterior, conform chitanţelor depuse la dosar, s-a constatat că întregul prejudiciu creat bugetului de stat a fost recuperat. Având în vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005, în vigoare la data săvârşirii faptelor, respectiv anul 2010, coroborate cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi art. 5 alin. (1) din C. proc. pen., urmează a se dispune clasarea faţă de suspecţii Q., R. şi S.

12. - Cu privire la relaţia identificată între SC GG. SRL (furnizor) - SC LL. SRL (beneficiar):

În perioada declarării achiziţiilor în relaţia cu SC GG. SRL, conform vectorului fiscal al societăţii, SC LL. SRL figurează în baza de date a ANAF ca fiind înregistrată în sfera de aplicare a TVA, cu depunerea lunară a deconturilor de TVA la organele fiscale teritoriale. Administratorii societăţii, în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG., au fost inculpaţii V., acesta îndeplinind calitatea de administrator în perioada 11.05.2006 - 12.03.2014 (asociat începând din 11.05.2006) şi E., administrator în perioada 11.05.2006 - 12.03.2014 (asociat începând din 11.05.2006).

Din declaraţiile 394, se constată că SC GG. SRL a declarat livrări pe teritoriul naţional, în sem. II 2009, către SC LL. SRL în valoare totală de 662.968 RON, din care 557.116 RON bază impozabilă şi 105.852 RON TVA. Relaţia este declarată şi de societatea beneficiară, ca achiziţie. Au fost identificate 2 facturi fiscale (nr. x/15.09.2009, în valoare totală inclusiv TVA de 368.579 RON, respectiv nr. x/08.10.2009, în valoare totală inclusiv TVA de 294.389 RON), emise de SC GG. SRL către SC LL. SRL, purtând menţiunile "anvelope şi motorină", în valoare totală de 662.968 RON, din care 557.116 RON bază impozabilă şi 105.852 RON TVA, iar la rubrica "delegat" figurează inculpatul A. (din verificările efectuate în baza de date, nu figurează alocat vreunei persoane).

Decontarea între cele 2 societăţi comerciale s-a realizat prin intermediul conturilor bancare, SC LL. SRL efectuând plăţi în valoare totală de 662.968 RON, în luna octombrie 2009, în conturile bancare, aparţinând SC GG. SRL, deschise la JJ.

Totodată, în sem. II 2009, SC LL. SRL declară achiziţii pe teritoriul naţional de la SC GG. SRL, în valoare de 557.116 RON, cu TVA aferentă în sumă de 105.852 RON. Tot în sem. II 2009, SC LL. SRL declară achiziţii de la diverse societăţi comerciale, inclusiv SC GG. SRL, în valoare totală de 8.170.142 RON, cu TVA aferentă în sumă de 1.564.573 RON. Din studierea deconturilor de TVA depuse de SC LL. SRL, a rezultat că societatea a declarat, în sem. II 2009, TVA deductibilă în valoare totală de 1.642.112 RON. S-a mai precizat faptul că SC LL. SRL nu figurează cu achiziţii intracomunitare de bunuri/servicii în perioada verificată.

La dosarul cauzei nu au fost identificate documente contabile aparţinând SC LL. SRL, însă din compararea declaraţiilor fiscale depuse a rezultat că valorile reprezentând TVA deductibilă, conform deconturilor de TVA depuse de SC LL. SRL, excedează valorilor declarate ca achiziţii pe teritoriul naţional, prin declaraţiile 394, aferente sem. II 2009, ce conţin şi relaţiile declarate cu SC GG. SRL.

În baza art. 11 şi art. 21 alin. (4), lit. f) din Codul fiscal, SC LL. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA şi nici de dreptul de deducere al cheltuielilor, în valoare totală fără TVA de 557.116 RON, în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 105.852 RON, reprezentând TVA şi suma de 89.139 RON, reprezentând impozit pe profit, prejudiciul total fiind de 194.991 RON. Fiind audiat în calitate de suspect, V. a declarat că nu îşi mai aduce aminte nimic cu privire la această relaţie comercială, dar a fost de acord cu recuperarea prejudiciului. Din documentele depuse la dosar, adresa nr. x/30.01.2019 a ANAF-AJFP Argeş, respectiv chitanţa seria x nr. x/11.02.2019, reiese că inculpaţii au achitat prejudiciul creat bugetului de stat. Având în vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005, în vigoare la data săvârşirii faptelor, respectiv anul 2009, coroborate cu art. 19 din Legea nr. 255/2013 şi art. 5 alin. (1) din C. proc. pen. urmează a se dispune clasarea faţă de inculpaţii V. şi E.

Totodată, în privinţa plăţii şi deductibilităţii TVA, precum şi a impozitului pe profit, raportul de constatare întocmit în cauză concluzionează următoarele:

1. - Referitor la TVA:

Sunt operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a TVA livrările de bunuri, reprezentând transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar, aşa cum sunt definite la art. 128 alin. (1) din Codul fiscal şi, de asemenea, sunt operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a TVA prestările de servicii, reprezentând operaţiuni care nu constituie livrări de bunuri, aşa cum sunt definite de art. 129 alin. (1) din Codul fiscal. Art. 1 din Ordinul nr. 702/2007 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prevede că persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România sunt obligate să declare toate livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile de bunuri şi servicii realizate, pe teritoriul României, către/de la alte persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România. În vederea îndeplinirii acestei obligaţii, prin art. 2 din Ordinul anterior menţionat se aprobă modelul şi conţinutul formularului 394.

În speţă, societăţile comerciale beneficiare au realizat achiziţii de la SC GG. SRL în valoare totală de 11.433.106 RON, din care 9.598.910 RON bază impozabilă şi 1.834.196 RON TVA, aşa cum rezultă şi din documentele existente la dosarul cauzei (facturi fiscale şi documente de evidenţă contabilă), dar şi din verificările efectuate în baza de date a ANAF, cu privire la declaraţiile cod 394, dar acestea nu au corespondent în realitate.

Conform vectorului fiscal al societăţii, SC GG. SRL figurează în baza de date a ANAF ca plătitoare de TVA trimestrială, în perioada 22.07.2009 - 11.05.2012.

Aşa cum a fost prezentat în cuprinsul raportului de constatare, pentru SC GG. SRL nu au fost identificaţi alţi furnizori în afară de SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL.

SC HH. SRL este o societate de tip "fantomă", care nu a funcţionat la sediul social declarat, nu a avut angajaţi şi nici mijloace fixe sau mobile necesare desfăşurării activităţii.

Se precizează faptul că SC FFF. SRL nu a plătit către bugetul de stat sume, reprezentând TVA, pentru întreaga perioadă de activitate.

Conform art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei, astfel că, organul de constatare apreciază că SC GG. SRL, SC HH. SRL (societate declarată inactivă în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG. SRL) şi SC FFF. nu prezintă un comportament fiscal adecvat, iar SC GGG. SRL nu recunoaşte şi nu declară relaţiile comerciale (livrări) cu SC GG. SRL.

2. - Referitor la impozitul pe profit:

În conformitate cu prevederile legale ale art. 13 lit. a) din Codul fiscal, sunt obligate la plata impozitului pe profit persoanele juridice române. Art. 17 din Codul fiscal prevede cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil, respectiv 16%. Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 15 aprilie inclusiv a anului următor, în conformitate cu prevederile legale ale art. 35 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Din materialul probator administrat, rezultă că SC HH. SRL este o societate de tip "fantomă", care nu a funcţionat la sediul social declarat, nu a avut angajaţi şi nici mijloace fixe sau mobile necesare desfăşurării activităţii, iar SC FFF. SRL nu figurează în baza de date a ANAF cu situaţii financiare semestriale sau anuale (bilanţ contabil) depuse la organele fiscale teritoriale, pentru întreaga perioadă de activitate.

În baza constatărilor făcute de inspectorii antifraudă, s-a apreciat că, aşa cum a rezultat şi din documentele existente la dosarul cauzei (facturi fiscale şi documente de evidenţă contabilă), dar şi din verificările efectuate în baza de date a ANAF cu privire la declaraţiile cod 394 depuse, SC GG. SRL, SC HH. SRL şi SC FFF. nu prezintă un comportament fiscal adecvat, iar SC GGG. SRL nu recunoaşte şi nu declară relaţiile comerciale (livrări) cu SC GG. SRL.

Prin adresa nr. x/25.09.2017 a ITM Argeş, se comunică faptul că SC GG. SRL CUI x nu a înregistrat în evidenţele ITM Argeş şi nici nu a transmis registrul general de evidenţă a salariaţilor, conform H.G. nr. 161/2006, de la înfiinţare (20.07.2009) şi până la data schimbării sediului social în Bucureşti (22.02.2010).

Deopotrivă, din studierea bazei de date a ANAF, s-a constatat faptul că SC GG. SRL nu figurează cu angajaţi declaraţi în perioada de activitate. Conform procesului-verbal încheiat la data de 03.10.2017, SC GG. SRL CUI x nu a fost identificată cu mijloace auto deţinute în perioada de activitate. Conform materialului probator administrat în cauză, de activitatea SC GG. SRL, SC HH. SRL şi SC FFF. SRL s-au ocupat efectiv inculpaţii B. şi C., persoane care le-au propus numiţilor A., D. şi DD. să înfiinţeze societăţi pe numele lor şi să desfăşoare activităţi comerciale conform indicaţiilor acestora. Astfel, SC GG. SRL a fost înfiinţată la solicitarea lui B. şi C., aşa cum reiese şi din declaraţia inculpatului A. din data de 10.09.2012. De asemenea, tot inculpaţii i-au propus acestuia să cesioneze societatea, la un moment dat, pentru a nu avea probleme ulterior, fiind găsite totodată şi persoanele cărora să le fie cesionate părţile sociale, respectiv numiţii DDD. şi EEE. În acelaşi mod s-a procedat şi în cazul SC HH. SRL şi SC FFF. SRL, aspecte confirmate şi de declaraţiile numiţilor D. şi DD.

S-a stabilit faptul că SC HH. SRL este o societate de tip "fantomă", care nu a funcţionat la sediul social declarat, nu a avut angajaţi şi nici mijloace fixe sau mobile necesare desfăşurării activităţii, aspecte ce au fost recunoscute de inculpatul D., cu ocazia audierii acestuia.

SC FFF. SRL este, de asemenea, o societate de tip "fantomă", întrucât nu a funcţionat la sediul social declarat, nu a avut angajaţi şi nici mijloace fixe sau mobile necesare desfăşurării activităţii, nu figurează în baza de date a ANAF cu situaţii financiare semestriale sau anuale (bilanţ contabil) depuse la organele fiscale teritoriale şi nu a plătit pentru întreaga perioadă de activitate către bugetul de stat sume, reprezentând TVA (reprezentanţii legali ai SC FFF. SRL au încetat să mai depună declaraţii fiscale la organele fiscale teritoriale din anul 2010, ultimele declaraţii fiscale fiind depuse în decembrie 2009).

Aceste aspecte au fost confirmate de martorul DD., administrator al societăţii în perioada relaţiilor comerciale cu SC GG. SRL, care a declarat că "întreaga activitate a mea, cât şi a societăţii a fost de a livra documente fiscale, facturi către societăţile indicate de B. şi C., fără a avea în spate şi conţinut economic, astfel, eu nu am văzut niciodată ce marfă a fost achiziţionată şi livrată către societăţile partenere".

Singurul rol al SC HH. SRL şi SC FFF. SRL a fost acela de a asigura, la nivel declarativ, livrări pentru SC GG. SRL, care să justifice la rândul său livrările către societăţile beneficiare finale.

Obligaţiile şi răspunderea administratorilor societăţilor comerciale ce au avut relaţii cu SC GG. SRL sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat şi de cele speciale prevăzute în Legea nr. 31/1990, fiind răspunzători faţă de societate pentru stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun, precum şi pentru existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere, în conformitate cu prevederile legale ale art. 73 alin. (1), lit. c) şi e) din Legea nr. 31/1990.

Potrivit art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005, operaţiunea fictivă reprezintă disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care, în fapt, nu există. În cazul infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, elementul material al acesteia constă în evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive. În acest context, sintagma "care nu au la bază operaţiuni reale" se referă la acele operaţiuni care nu corespund realităţii faptice sau juridice, iar "operaţiunile fictive" se referă la acele operaţiuni imaginare, care în fapt nu există.

În ceea ce priveşte sintagma "în actele contabile ori în alte documente legale", prin Decizia nr. 189 din 10 februarie 2011 şi Decizia nr. 259 din 5 mai 2016, analizând dispoziţiile art. 9 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 241/2005, Curtea a reţinut că formulările speciale ce se regăsesc în materia contabilităţii şi fiscalităţii impun contribuabililor obligaţii punctuale, în ceea ce priveşte înregistrarea operaţiunilor comerciale şi a veniturilor obţinute. Curtea a reţinut că, de principiu, contribuabilul este obligat să îşi înregistreze toate aceste operaţiuni în evidenţele sale contabile, iar unele dintre acestea şi în alte documente legale. De exemplu, vânzările, ca de altfel şi cumpărările, se înregistrează, atât în contabilitatea societăţii, în ordine cronologică, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, cât şi în decontul de T.V.A., document special pentru stabilirea, calcularea şi virarea sumelor datorate de contribuabil bugetului de stat şi invers.

Astfel, sintagma "alte documente legale", potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 241/2005, se referă la "documentele prevăzute de Codul fiscal, Codul de procedura fiscală, Codul vamal, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi de reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora".

Având în vedere cele de mai sus, se poate statua faptul că, declaraţia fiscală 300 - privind decontul de TVA constituie un document legal în accepţiunea Legii 241/2005, aceasta neavând un rol informativ, ci unul fiscal, în cuprinsul acestei declaraţii regăsindu-se operaţiunile comerciale (achiziţii/livrări) derulate de către o societate comercială şi, totodată, în baza acesteia stabilindu-se obligaţiile fiscale aferente acestor operaţiuni comerciale.

De asemenea, în imposibilitatea obiectivă a identificării tuturor documentelor financiar-contabile, în cauză devin incidente disp. art. 14 din Legea nr. 241/2005, conform cărora "în cazul în care, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, nu se pot stabili, pe baza evidenţelor contabile ale contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat, acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii, prin estimare, în condiţiile codului de procedură fiscală."

Întreaga activitate comercială a SC GG. SRL cu cei trei furnizori ai săi, din perioada iulie 2009 - decembrie 2009, s-a efectuat doar pentru a justifica, ulterior, livrările efectuate de SC GG. către ceilalţi parteneri ai săi din perioada de referinţă. Pentru justificarea livrărilor efectuate în perioada iulie 2009 - decembrie 2009, SC GG. SRL a declarat, prin intermediul declaraţiilor informative D394, D300 şi D101, relaţiile comerciale presupuse a fi fost efectuate, pentru a da o aparenţă de legalitate acestora, deşi, în realitate, societatea nu a efectuat nicio plată în conturile furnizorilor ei (SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL), mai puţin plata de 286.330 RON efectuată către SC HH. SRL.

Cu atât mai mult, societatea nu deţinea mijloacele auto necesare pentru îndeplinirea obiectului de activitate, nu figurează cu angajaţi în perioada iulie 2009 - decembrie 2009, nu funcţionează la sediul social declarat şi nici nu deţine puncte de lucru necesare realizării obiectului de activitate. Prin declararea la organele fiscale competente a relaţiilor comerciale efectuate, prin intermediul declaraţiilor informative D394, D 300 şi D 101, societatea avea, în aparenţă, un comportament fiscal adecvat unei societăţi cu activitate comercială normală, însă, în esenţă, comportamentul fiscal al SC GG. este un comportament specific firmelor "fantomă", cu toate atributele specifice acestora (nefuncţionând la sediul social declarat, neavând angajaţi, mijloace auto sau puncte de lucru unde să îşi desfăşoare activitatea).

De asemenea, întreaga activitate a societăţii - în ciuda faptului că inculpatul A. efectua acte de administrare -, era dirijată, coordonată şi supervizată direct de inculpaţii B. şi C., aşa cum reiese şi din declaraţiile de martor ale numiţilor DD., PPP., precum şi din declaraţia de suspect a lui A. Aceştia îi stabileau partenerii comerciali şi ce relaţii comerciale urmează să desfăşoare, fiind şi persoanele cărora inculpatul A. le remitea ulterior sumele de bani ridicate din conturile societăţii.

Astfel, operaţiunile comerciale desfăşurate de societăţile beneficiare nu au fost derulate în realitate şi înregistrarea în evidenţa contabilă a societăţilor comerciale beneficiare a operaţiunilor comerciale derulate în relaţiile cu SC GG. SRL, s-a efectuat doar pentru a disimula realitatea, prin crearea aparenţei existenţei unor operaţiuni care, în fapt, nu au existat, administratorii acestora urmând să răspundă pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în modalitatea de comitere prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, deopotrivă cu cei 3 administratori, în drept şi în fapt, ai SC GG. SRL, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, în modalitatea sus - menţionată.

Inculpatul A. a recunoscut, în declaraţia de învinuit din 10.09.2012, că inculpatul C. i-a propus înfiinţarea societăţii, pe numele său, "... urmând ca restul afacerii să fie coordonat de către el şi o altă persoană, pe care ulterior am cunoscut-o, acesta fiind B. ...",iar "la foarte puţin timp după înfiinţarea societăţii, C. m-a sunat şi m-a chemat la o agenţie JJ., din apropierea sediului AFP Argeş, de unde am scos o sumă mare de bani, nu-mi mai amintesc cu exactitate cât anume. Am primit de la C. 2% din această sumă pe care i-am înmânat-o lui, iar el mi-a spus că şi la alte tranzacţii, de acelaşi gen, voi primi un comision de 2%...", procedura aceasta repetându-se de mai multe ori, pentru ca, în cursul anului 2010, tot cei doi co-inculpaţi să-i ceară să cesioneze societatea, de teama controalelor, găsindu-i şi persoana care urma s-o preia.

Inculpatul B. a refuzat constant să dea vreo declaraţie în legătură cu faptele săvârşite, atât în calitate de suspect, cât şi de inculpat, adoptând o atitudine pasivă şi de nerecunoaştere indirectă a faptelor reţinute în sarcina sa, după ce acceptase iniţial să fie audiat, în prezenţa apărătorului ales.

Inculpatul C. a adoptat aceeaşi atitudine de refuz de a da declaraţii, ca suspect şi inculpat, cu toate că, în declaraţia olografă din 21.01.2014, recunoaşte că, împreună cu inculpatul B., "... ne-am hotărât să achiziţionăm astfel de mărfuri de la SC EEEE. a lui A. ...".

Concluzionând, din întreg materialul probator administrat, rezultă neîndoielnic caracterul nereal al tranzacţiilor comerciale înregistrate de către inculpaţi în evidenţele contabile, nemaiavând vreo importanţă scopul imediat, din moment ce aceste malversaţiuni sau manopere dolosive au condus la crearea unui prejudiciu semnificativ bugetului consolidat al statului, inculpaţii neputând opune nici necunoaşterea legii, nici proba vreo altă intenţie directă decât cea privind fraudarea statului.

De altfel, în cazuri similare, chiar dacă era vorba de fictivitatea tranzacţiilor, practica judiciară recentă a fost constantă în a respinge apărările formulate de inculpaţi, în sensul invocării unor erori de calcul în contabilitate sau a unor erori prin necunoaşterea legii ori a procedurilor fiscale aplicabile (în referire la calitatea de administrator, în fapt sau de drept), dispunând condamnări în toate cazurile în care faptele erau dovedite prin probe testimoniale, documente financiar - fiscale şi expertiză contabilă (Deciziile nr. 124/15.01.2014, respectiv nr. 1006/20.03.2014 ale Î.C.C.J., secţia penală).

În privinţa infracţiunii de spălare a banilor, simpla concordanţă sau suprapunere a datelor tranzacţiilor financiare (retragerea banilor, respectiv depunerea aceloraşi sume şi în aceeaşi zi, în conturile unora dintre inculpaţi), necoroborată cu alte mijloace suplimentare de probă, concomitent cu justificările parţiale ale inculpaţilor privind provenienţa sumelor, conduc la concluzia că nu subzistă probe certe şi concludente privind reciclarea sau reintroducerea în circuitul economic a sumelor provenite din evaziunea fiscală (fiind vorba, mai degrabă, de însuşirea acestora în interes propriu), neîntrunindu-se astfel elementele constitutive ale infracţiunii.

Situaţia de fapt expusă mai sus reiese din coroborarea următoarelor mijloace de probă: - sesizarea ONPCSB din 04.07.2011 privind operaţiunile efectuate de inculpatul A. prin intermediul SC GG. SRL şi SC NNN. SRL; - sesizarea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti - AJFP Argeş cu nr. x/29.11.2013, înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş la data de 08.01.2014; - proces-verbal de control nr. x/29.11.2016 şi raport de inspecţie fiscală nr. x/29.11.2013, încheiate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş - Activitatea de Inspecţie Fiscală, cu privire la SC GG.

SRL; - acte de control încheiate de AJFP Teleorman, respectiv RIF nr. x/10.10.2013, PV nr. x/23.09.2013, PV nr. x/30.09.2013, PV nr. x/15.02.2011, sesizarea penală nr. 748/23.09.2013, cu privire la SC HH. SRL; - acte de control încheiate de AJFP Teleorman, respectiv rapoarte de inspecţie fiscală nr. x/10.06.2016 şi x/25.06.2010, proces-verbal nr. x/24.06.2010, proces-verbal nr. x/10.06.2016, cu privire la SC FFF. SRL;- raportul de constatare şi anexele la acesta, întocmit de inspectorii antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş la data de 13.10.2017;- proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtată de inculpatul B.

în 29.11.2018, 2 copii suporturi optice - CD, precum şi documentele privind solicitarea şi autorizarea interceptării de către instanţă, conform adresei nr. x/2019 din 11.02.2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti; - documente bancare privind tranzacţiile financiare/rulajul conturilor persoanelor fizice şi juridice ce au făcut obiectul cercetărilor penale, obţinute în baza mandatelor de supraveghere tehnică nr. x/06.05.2015 şi nr. x/19.01.2018, emise de Tribunalul Argeş, secţia penală; - adresa ITM Argeş privind situaţia persoanelor angajate la SC GG.

SRL; - adresa DRPCIV Argeş privind situaţia mijloacelor auto deţinute de SC GG. SRL; - procese-verbale de verificare a autovehiculelor deţinute de persoanele fizice şi juridice cercetate; - procese-verbale de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect şi inculpat, precum şi a drepturilor şi obligaţiilor procesuale ale suspecţilor/inculpaţilor; - declaraţiile suspecţilor/inculpaţilor; - declaraţiile martorilor;- documente financiar-contabile privind relaţiile comerciale ale SC GG. SRL cu societăţile partenere/beneficiare; - adrese O.N.R.C. privind furnizarea de informaţii extinse; - adresele nr. x/24.11.2017 şi y/23.01.2018 ale Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Argeş de constituire ca parte civilă.

În drept:

1. Fapta inculpatului A., care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în calitate de administrator de drept al SC GG. SRL, în perioada iulie 2009 - septembrie 2010, a evidenţiat şi declarat la organele fiscale competente livrări fictive sau nereale de mărfuri şi prestări de servicii, în valoare totală de 4.746.199 RON, către un număr de 12 societăţi comerciale beneficiare, în acest mod ajutând, în mod direct, beneficiare finale să prejudicieze bugetul de stat, prin deducerea TVA-ului şi impozit pe profit, cu suma totală de 1.363.042 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată şi agravată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) rap. la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Faptele inculpaţilor B. şi C., care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi acţionând ca administratori în fapt ai SC GG. SRL, în perioada iulie 2009 - septembrie 2010, au dirijat şi coordonat întreaga activitate comercială a administratorului de drept, inculpatul A., prin indicarea sau găsirea partenerilor comerciali şi intermedierea relaţiilor comerciale cu aceştia, urmate de evidenţierea şi declararea la organele fiscale competente de livrări fictive sau nereale de mărfuri şi prestări de servicii, în valoare totală de 4.746.199 RON, către un număr de 12 societăţi comerciale beneficiare, în acest mod ajutând, în mod direct, societăţile beneficiare finale să prejudicieze bugetul de stat, prin deducerea TVA-ului şi impozitului pe profit, cu suma totală de 1.363.042 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată şi agravată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) rap. la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului D., care, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale şi în calitate de administrator al SC HH. SRL, în perioada iulie - decembrie 2009, a evidenţiat şi declarat la organele fiscale competente livrări nereale sau fictive către SC GG. SRL, în valoare totală de 2.141.785 RON, ajutând astfel, în mod direct, la înregistrarea în evidenţa contabilă a celor 12 beneficiari finali ai SC GG. SRL, de operaţiuni financiare nereale sau fictive, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

Fapta inculpatului E., care, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale şi în calitate de administrator al SC FF. a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii în perioada septembrie 2009 - decembrie 2009 achiziţii fictive sau nereale de la SC GG. SRL, prejudiciind bugetul de stat prin deducerea TVA-ului şi impozit pe profit cu suma totală 386.291 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

Fapta inculpatului F., care, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC CC. SRL, a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii în luna septembrie 2009 patru facturi fiscale ce reprezintă achiziţii fictive sau nereale de la SC GG. SRL, prejudiciind bugetul de stat prin deducerea TVA-ului şi impozit pe profit cu suma totală de 53.521 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

Fapta inculpatului G., care, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC MM. SRL, a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii în sem. II 2009 achiziţii fictive sau nereale de la SC GG. SRL, prejudiciind bugetul de stat prin deducerea TVA-ului şi impozit pe profit cu suma totală de 320.932 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

Faptele inculpaţilor H. şi I., care, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administratori ai SC WW. SRL, au înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii, în sem. II 2009 - sem I 2010, şi au declarat la organele fiscale competente achiziţii fictive sau nereale de la SC GG. SRL, în sumă totală de 178.966 RON, prejudiciind bugetul de stat prin deducerea TVA-ului şi impozit pe profit cu suma totală de 52.637 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

Fapta inculpatei J., care, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator al SC II. SRL, în sem. I - 2010, a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii şi a declarat la organele fiscale competente achiziţii fictive sau nereale de la SC GG. SRL, în sumă totală de 184.450 RON, prejudiciind bugetul de stat prin deducerea TVA-ului şi impozit pe profit cu suma totală de 21.350 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Inculpatul D. are multiple antecedente penale, suferind condamnări definitive atât înainte, cât şi după comiterea faptelor din prezenta cauză, fiind condamnat, printre altele, la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare, prin Sentinţa penală nr. 839/13.12.2005 a Judecătoriei Alexandria, definitivă prin Decizia penală nr. 219/29.10.2005 a Curţii de Apel Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 208 - 209 alin. (1), lit. i) şi g) din C. pen. 1968, cu aplic. art. 37 lit. b) din C. pen. 1968, contopită cu o altă pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare, dispusă prin Sentinţa penală nr. 178/16.02.2006 a Judecătoriei Alexandria, definitivă prin neapelare la 03.03.2006, liberat condiţionat la 09.06.2007, cu un rest rămas de executat de 360 zile; s-a observat că această condamnare definitivă atrage starea de recidivă postexecutorie pentru infracţiunea reţinută în prezenta cauză, săvârşită în perioada iulie - decembrie 2009, deci, după ce pedeapsa se consideră a fi fost executată, fiind aplicabile disp. art. 37 alin. (1), lit. b) din C. pen. 1968, în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen.

Faţă de condamnările ulterioare ale inculpatului D., precum şi de calitatea de inculpat în alte dosare penale mai recente (pentru acelaşi gen de fapte, dar în forma autoratului), instanţa a avut în vedere disp. art. 74 alin. (1) lit. e) din C. pen. la individualizarea pedepsei aplicabile.

Inculpatul C. are antecedente penale, fiind condamnat pentru acelaşi gen de fapte, dar în forma autoratului, la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare cu executare, prin Sentinţa penală nr. 151/30.01.2014 a Tribunalului Argeş, definitivă prin Decizia penală nr. 57/A/02.02.2015 a Curţii de Apel Piteşti, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 9 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 241/2005 rap. la art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 241/2005 şi art. 9 alin. (1), lit. e) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen. 1968, liberat condiţionat la 10.01.2017, cu un rest rămas de executat de 358 zile.

Inculpatul B. este cercetat pentru acelaşi gen de fapte, dar în forma autoratului (art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.), într-un dosar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind arestat preventiv la 03.02.2015 şi pus în libertate la 30.06.2015, trimis în judecată la 29.10.2018.

Faţă de antecedentele penale ale inculpaţilor C. şi B., instanţa a avut în vedere disp. art. 74 alin. (1), lit. e) din C. pen. la individualizarea pedepselor aplicabile.

2. - În legătură cu aplicarea principiului mitior lex, în condiţiile în care faptele sunt săvârşite în perioada 2009 - 2010, atât ca moment al consumării, cât şi al epuizării, legea penală mai favorabilă este Legea nr. 241/2005 de până la modificarea introdusă prin Legea nr. 50/2013, astfel că devin aplicabile disp. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 19 din Legea nr. 255/2013, în condiţiile în care unii inculpaţi au recuperat integral prejudiciul.

Totodată, prin aplicarea aceluiaşi principiu mitior lex, în temeiul art. 122 alin. (11) lit. b) din C. pen. 1968 rap. la art. 5 alin. (1) din noul C. pen., răspunderea penală a persoanelor juridice cercetate în cauză s-a constatat a fi prescrisă, împlinindu-se termenul de 5 ani de la săvârşirea faptelor, urmând a se dispune clasarea.

Latura civilă:

Prejudiciul cauzat a fost recuperat parţial, în sensul că unii inculpaţi au achitat sumele respective, conform chitanţelor/documentelor de plată depuse la dosar. Următorii inculpaţi nu au recuperat, pe parcursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat prin săvârşirea infracţiunilor, astfel că, prin adresele nr. x/24.11.2017 şi y/23.01.2018, A.N.A.F. - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş se constituie parte civilă împotriva acestora, astfel:- SC GG. SRL şi a reprezentantului său, A., cu suma de 8.840.298 RON, reprezentând TVA, în valoare de 2.887.582 RON, impozit pe profit, în valoare de 2.251.051 RON, majorări de întârziere TVA - 1.631.828 RON, majorări de întârziere impozit pe profit - 1.299.042 RON, penalităţi TVA - 433.137 RON şi penalităţi de întârziere impozit pe profit - 337.658 RON;-SC FF. şi a reprezentantului său, E., cu suma de 386.291 RON, reprezentând TVA, în valoare de 209.701 RON, şi impozit pe profit, în valoare de 176.590 RON, la care se adaugă accesoriile aferente debitului până la data stingerii sumei datorate;-SC MM. SRL şi a reprezentantului său, G., cu suma de 320.932 RON, reprezentând TVA, în valoare de 174.220 RON, şi impozit pe profit, în valoare de 146.712 RON, la care se adaugă accesoriile aferente debitului până la data stingerii sumei datorate; - SC II. SRL şi a reprezentantului său, J. cu suma de 54.250 RON, reprezentând TVA, în valoare de 29.450 RON, şi impozit pe profit, în valoare de 24.800 RON, la care se adaugă accesoriile aferente debitului până la data stingerii sumei datorate; - SC CC. SRL şi a reprezentantului său, F., cu suma de 53.521 RON, reprezentând TVA, în valoare de 29.054 RON, şi impozit pe profit, în valoare de 24.467 RON, la care se adaugă accesoriile aferente debitului până la data stingerii sumei datorate; - SC WW. SRL şi a reprezentanţilor săi, H. şi I., cu suma de 52.637 RON, reprezentând TVA, în valoare de 28.574 RON, şi impozit pe profit, în valoare de 24.063 RON, la care se adaugă accesoriile aferente debitului până la data stingerii sumei datorate.

Măsuri asigurătorii:

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii, în sensul că, prin ordonanţele Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş din datele de 10.04.2013, 19.01.2018 şi 30.10.2018, s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor: - A., până la concurenţa sumei de 3.329.511 RON, precum şi a sumei de 74.429 euro; - B., până la concurenţa sumei de 5.438.821 RON; - C., până la concurenţa sumei de 5.438.821 RON; - G., până la concurenţa sumei de 320.932 RON; - F., până la concurenţa sumei de 62.860 RON; - I., până la concurenţa sumei de 52.637 RON; - SC II. SRL, până la concurenţa sumei de 21.350 RON.

Măsura sechestrului asigurător a fost pusă în aplicare de către organele de cercetare penală, după cum urmează:

1. Conform procesului-verbal din 05.02.2018, au fost sechestrate următoarele bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpatului F.:

- imobilul (apartament) situat în Piteşti, Calea x, jud. Argeş, în suprafaţă de 53,86 mp, înscris în cartea funciară nr. x Piteşti (bun dobândit împreună cu soţia, RRR., prin contract de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. x/11.05.2005);

- imobilul (teren intravilan) situat în jud. Argeş, în suprafaţă de 1.529 mp, înscris în cartea funciară nr. x Mărăcineni, compus din curţi - construcţii, în suprafaţă de 1.093 mp, livadă - în suprafaţă de 436 mp şi construcţii de locuinţe, în suprafaţă de 166 mp (bun dobândit împreună cu soţia, RRR., prin contract de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. x/27.04.2005);

2. Conform procesului-verbal din 23.02.2018, au fost sechestrate următoarele bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpatului C.:

- imobilul (teren intravilan arabil) situat în loc. Valea Mare - Podgoria, jud. Argeş, în suprafaţă de 1.000 mp, înscris în cartea funciară nr. x Ştefăneşti (bun dobândit împreună cu soţia, FFFF., prin contract de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. x/22.10.2008);

- pentru cota de 2/5 din suprafaţa de 483 mp, teren cu destinaţie "drum", situat în Ştefăneşti, sat Valea Mare - Podgoria, jud. Argeş, înscris în cartea funciară nr. x Ştefăneşti (bun dobândit împreună cu soţia, FFFF., prin contract de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. x/22.10.2008);

3. Conform procesului-verbal din 01.02.2018, au fost sechestrate următoarele bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpatului I.:

- imobilul (teren intravilan - pădure) situat în Piteşti, str. x, jud. Argeş, în suprafaţă de 700 mp, înscris în cartea funciară nr. x Piteşti (bun dobândit prin contract de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. x/05.07.2007).

4. Conform procesului-verbal din 12.02.2018, au fost sechestrate următoarele bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpatei SC II. SRL:

- imobilul (teren intravilan) situat în Piteşti, Calea x, jud. Argeş, în suprafaţă de 504 mp, înscris în cartea funciară nr. x Piteşti, compus din teren + curţi - construcţii, în suprafaţă de 504 mp, bun dobândit prin contract de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. x/29.08.2008.

5. Conform procesului-verbal din 29.11.2018, a fost instituit sechestru asigurator asupra bunurilor prezente şi viitoare deţinute de inculpatul B., până la concurenţa sumei de 5.348.821 RON.

6. Conform proceselor-verbale din data de 15.04.2013, au fost declarate ca sechestrate următoarele bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpatului A.:

- imobil (apartament) situat în jud. Argeş, în suprafaţă totală de 67,22 mp, compus din 3 camere, înscris în cartea funciară nr. x a loc. Piteşti, identificat cu nr. cadastral x;

- autoturism.

7. Conform procesului-verbal din data de 13.02.2018, nu s-a putut aplica sechestrul asupra bunului mobil aparţinând inculpatului G., întrucât bunul a fost distrus în totalitate, ca urmare a unui accident rutier, produs în data de 26.04.2016, autoturismul nefiind însă radiat din evidenţa Serviciului de Înmatriculări Argeş.

II. Prin încheierea pronunţată la data de 18 octombrie 2019 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalul Argeş în Dosar nr. x/2019, în temeiul art. 345 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., au fost respinse, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate/invocate de inculpaţii B., E., F., I., H., J. şi de partea civilă Statul Român prin ANAF - DGRFP Ploieşti - AJFP Argeş; în temeiul art. 345 alin. (3) din C. proc. pen. rap. la art. 282 din C. proc. pen.:

- au fost admise în parte cererile şi excepţiile formulate/invocate de inculpatul G., în ceea ce priveşte nelegala citare a acestuia de către organele de urmărire penală în vederea comunicării punerii în mişcare a acţiunii penale şi a disp. art. 108 din C. proc. pen. şi în vederea audierii în calitate de inculpat;

- s-a dispus anularea proceselor-verbale încheiate la datele de 03.12.2018 şi 06.12.2018;

- s-a constatat neregularitatea rechizitoriului nr. x întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş la data 12.06.2019 decurgând din trimiterea în judecată a inculpatului G. fără ca acesta să fie legal citat în vederea comunicării punerii în mişcare a acţiunii penale şi a disp. art. 108 din C. proc. pen. şi în vederea audierii în calitate de inculpat, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Argeş dacă remediază neregularităţile actului de sesizare şi dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

Prin încheierea pronunţată la data de 27 noiembrie 2019 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalul Argeş în Dosar nr. x/2019, în temeiul art. 346 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus restituirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş a cauzei.

Prin încheierea nr. 71/C/CC/CP/15 iulie 2020 de completul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Piteşti în Dosar nr. x/2019, a fost admisă contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, împotriva încheierilor din data de 18 octombrie 2019 şi 27 noiembrie 2019 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Argeş în Dosarul nr. x/2019, a fost desfiinţată în parte încheierea din data de 18.10.2019 şi încheierea din data de 27.11.2019 pronunţate de Tribunalul Argeş şi rejudecând a dispus următoarele: respingerea cererilor şi excepţiilor invocate de inculpatul G. În baza art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2011 din data de 12.06.2019 întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, s-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii E., F., G., A., B., C., D., I., H. şi J. Au fost menţinute în rest dispoziţiile încheierilor din data de 18.10.2019 şi 27.11.2019. Au fost respinse, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii E., F. şi G. împotriva aceloraşi încheieri.

III. La termenul din data de 09.09.2020, inculpaţii H. şi I. au depus la dosar chitanţa seria x/29.07.2020 care atestă achitarea de către inculpatul I. a sumei de 26.319 RON către MFP, solicitând totodată, în scris, ca instanţa să constate că au achitat prejudiciul stabilit prin Rechizitoriu şi Raportul de constatare în cuantum de 52.638 RON şi să aplice disp. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, forma în vigoare în anul 2008. La termenul din data de 07.10.2020, a fost depusă la dosar chitanţa seria x nr. x/24.08.2020, care atestă achitarea de către inculpatul H. a sumei de 26.320 RON către MFP.

La termenul din data de 07 octombrie 2020, instanţa a admis cererile inculpaţilor A., H. şi I. de judecare a cauzei în procedură simplificată. La termenul din data de 04 noiembrie 2020, s-a admis cererea inculpatului B. de soluţionare a cauzei în procedură simplificată.

La termenul din data de 14 aprilie 2021, în temeiul art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. s-a admis cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş şi a schimbat încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare a instanţei, astfel:

- inculpatul A. - din infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată şi agravată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen. în complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

- inculpatul B. - din infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen., în complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

- inculpatul C. - decedat, - din infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen., în complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

- inculpatul D. - din infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 37 alin. (1), lit. b) din C. pen. 1968, în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen. în complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi art. 37 alin. (1), lit. b) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

- inculpatul E. - din infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

- inculpatul F. - din infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

- inculpatul G. - din infracţiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

- inculpatul I. - din infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

- inculpatul H. - din infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

- inculpata J. - din infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

La termenul din data de 04.11.2020, inculpatul E. a solicitat instanţei să dispună încetarea procesului penal, în temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1), lit. (f) din C. proc. pen., având în vedere faptul că, în ceea ce priveşte fapta de care este acuzat, a intervenit prescripţia răspunderii penale. Prin rechizitoriul nr. x/2011 din data de 12 iunie 2019, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş a dispus trimiterea în judecată, printre alţii, a inculpatului E., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen. Conform actului de sesizare a instanţei, "Fapta inculpatului E., care în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în calitate de administrator al SC FF. a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii în perioada septembrie 2009 - decembrie 2009 (subl. n) achiziţii fictive sau nereale de la SC GG. SRL, prejudiciind bugetul de stat prin deducerea TVA-ului şi impozit pe profit cu suma totală 386.291 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen."

Fapta de evaziune fiscală, conform art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 constă în "constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani (subl. n) şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive."Potrivit art. 154 alin. (1), lit. c) din C. pen. "termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;".

Conform art. 154 alin. (2) din C. pen. "termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor de obicei, de la data săvârşirii ultimului act".

Având în vedere faptul că presupusa activitate infracţională reţinută în sarcina inculpatului s-a desfăşurat în perioada septembrie 2009 - decembrie 2009, termenul prescripţiei a început să curgă din decembrie 2009. În aceste condiţii, termenul de prescripţie generală pentru fapta de evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, reglementat de 154 alin. (1), lit. c) din C. pen. este 8 ani.

Prin raportare la decizia CCR nr. 297/2018 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 518 din 25 iunie 2018, s-a făcut precizarea că inculpatului E. i-a fost adusă la cunoştinţă calitatea de suspect la data de 05.02.2018, orele 10:12, conform procesului-verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect existent la dosarul de urmărire penală. Fată de toate cele prezentate anterior, fapta reţinută în sarcina inculpatului E. s-a prescris la data de 01.01.2018.

IV. Din examinarea probelor administrate în cauză, instanţa de fond a reţinut următoarele:

S-a constatat că starea de fapt a fost corect reţinută prin actul de sesizare, cu excepţia situaţiei inculpatului D. şi, parţial, a inculpaţilor B. şi A., aspect care rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale şi în faza de judecată care se coroborează cu poziţia de recunoaştere a inculpaţilor A., B., H. şi I.

IV.1.a. În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii D., B. şi A., instanţa constată că, prin Ordonanţa de clasare nr. x/2011 din 25.11.2015 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, s-a dispus, în temeiul art. 327 lit. b) şi art. 315 alin. (1), lit. b) din C. proc. pen., rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în temeiul art. 315 alin. (1), lit. b) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în temeiul art. 315 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., printre altele:

1. Clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1), lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., cu referire la art. 5 din noul C. pen., privind pe inculpatul D., arestat în altă cauză (Penitenciarul Târgu Jiu).

2. Clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală prev. de art. 4, art. 7 şi art. 9 alin. (1), lit. f) din Legea nr. 241/2005, privind pe inculpatul D., arestat în altă cauză (Penitenciarul Târgu Jiu).

3. Clasarea cauzei privind pe suspecţii:

(...)

7. - B. (administrator al SC VV. SRL Piteşti, jud. Argeş), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic, art. 41 alin. (2) din C. pen. (1969),

8. - H., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. (1969),

9. - I., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005,

10.- A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. (1969),

11.- E. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. (1969),

(...)

14.- C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. (1969),

15.- B. (administrator al SC TT. SRL Piteşti, jud. Argeş), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. (1969),

(...)

În motivare, s-a arătat următoarele:

Prin ordonanţa nr. x/2010 din 10.01.2011, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei ce face obiectul dosarului penal nr. x/2010 în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, unde dosarul penal a fost înregistrat sub numărul unic x/2011 din 11.01.2011. La data de 12.03.2013, sub numărul unic x/2013 (x/19.03.2013), la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria a fost înregistrat dosarul penal nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, în care, prin rezoluţia nr. x/2012 din 05.03.2013, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numitul GGGG. (fost administrator al SC "HHHH." SRL Slatina, judeţ Olt) cu privire la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., deoarece fapta nu există, respectiv disjungerea şi declinarea competentei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, competent teritorial şi material, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 241/2005. Dosarul penal nr. x/2012 a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt la data de 20.12.2012, ca urmare a emiterii ordonanţei nr. 946/P/2011 din 13.12.2012 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş.

Este de precizat faptul că dosarul de urmărire penală nr. x/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş a fost înfiinţat ca urmare a sesizării penale nr. x/27.06.2010 formulată de Garda Financiară, secţia Argeş, care a avut la bază procesul-verbal de control nr. x/24.06.2011 ce a vizat relaţiile comerciale dintre SC HH. SRL comuna Mârzăneşti, sat

Cernetu, judeţul Teleorman, şi SC "HHHH." SRL Slatina, judeţ Teleorman, derulate în perioada iunie- iulie 2009, aceeaşi relaţie comercială care face obiectul sesizării penale formulată de Garda Financiară, secţia Teleorman.

Prin rezoluţia nr. x/2013 din 30.04.2013, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman a dispus preluarea dosarului penal nr. x/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, unde a fost înregistrat sub numărul unic x/2013 din 30.04.2013.

Prin ordonanţa nr. x/2011 din 14.05.2013, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a dispus conexarea dosarului penal nr. x/2013 la dosarul penal nr. x/2011, întrucât este vorba de acelaşi gen de fapte, aceleaşi fapte şi acelaşi autor.

La data de 02.10.2013, tot sub numărul unic x/2011, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a fost înregistrată sesizarea penală 748/23.09.2013 formulată de A.N.A.F.-D.G.R.F.P. Ploieşti - A.J.F.P. Teleorman împotriva numitului D., administratorul SC "HH." SRL comuna Mârzăneşti, sat Cernetu, judeţul Teleorman, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005. Această sesizare penală a fost formulată de către A.N.A.F.- D.G.R.F.P. Ploieşti - A.J.F.P. Teleorman în urma efectuării unei inspecţii fiscale generale, concretizată în procesul-verbal de inspecţie fiscală înregistrat sub numărul x/23.09.2013 şi solicitată de către I.P.J. Teleorman - Serviciul de Investigare a Fraudelor prin adresa din 01.06.2010. În sesizarea penală şi procesul-verbal de inspecţie fiscală, organele de control fiscal au reţinut că, de încălcarea prevederilor art. 9 alin. (1), lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005, se face vinovat numitul D., administratorul SC HH. SRL comuna Mârzăneşti, sat Cernetu, judeţul Teleorman, împreună cu clienţii societăţilor comerciale, întrucât, în perioada 01.01.2008 - 31.03.2010, agentul economic verificat a întocmit facturi fictive către terţe persoane juridice, reprezentând livrări de produse agricole, materiale de construcţii şi lucrări de construcţii montaj, iar prin înregistrarea lor în evidenţa contabilă, societăţile beneficiare au dedus în mod ilegal T.V.A. şi au înregistrat în evidenţa contabilă cheltuieli nejustificate, micşorând în acest fel baza de impozitare la calculul impozitului pe profit, sustrăgându-se de la plata acestor obligaţii fiscale la bugetul general consolidat al statului cu suma totală de 8.555.324 RON, reprezentând impozit pe profit - 3.911.264 RON şi T.V.A. 4.644.060 RON.

Prin ordonanţa din data de 10.02.2014, s-a dispus începerea urmăririi penale "în rem" pentru infracţiunile de evaziune fiscală prev. de art. 4 şi art. 9 alin. (1), lit. c) şi f) din Legea nr. 241/2005, modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., întrucât reprezentanţii legali ai SC HH. SRL Cernetu, judeţul Teleorman, au refuzat să pună la dispoziţia organelor de control documentele contabile ale societăţii, cu scopul sustragerii de la efectuarea verificărilor fiscale şi sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale şi declararea sediului fictiv al societăţii, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 325.195 RON.

Prin ordonanţa din data de 07.03.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale "în rem" pentru infracţiunile de complicitate la săvârşirea infracţiunii complexe de evaziune fiscală prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) şi f) din Legea nr. 241/2005, modificată, cu aplic. art. 35 din C. pen. (art. 41 alin. (2) din C. pen.), fapte constând în aceea că, în perioada mai 2009 - ianuarie 2010, reprezentanţii legali ai SC HH. SRL Cernetu, judeţul Teleorman, au emis în fals facturi fiscale, reprezentând livrări de mărfuri şi prestări lucrări servicii în construcţii, ajutându-i pe beneficiarii acestora să diminueze baza de impunere pentru calculul impozitului pe profit şi TVA, prin înregistrarea în actele contabile a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu suma de 8.555.324 RON.

Prin ordonanţele nr. x/2011 din 17.03.2014 emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, s-a dispus:

1. - efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul D., pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 4, art. 9 alin. (1), lit. f) din Legea nr. 241/2005 şi art. 48 alin. (1) din C. pen. rap la art. 9 alin. (1), lit. c) şi f) din Legea nr. 241/2005, modificată, cu aplic. art. 35 din C. pen. (art. şi art. 38 alin. (1) din noul C. pen.);

2. - efectuarea în continuarea a urmăririi penale faţă de suspecţii: - D., pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) şi f) din Legea nr. 241/2005, modificată, cu aplic. art. 35 din C. pen. (art. 41 alin. (2) din C. pen.), constând în aceea că, în calitate de reprezentant legal al SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman a refuzat să pună la dispoziţia organelor de control documentele contabile ale societăţii, s-a sustras de la efectuarea verificărilor fiscale prin declararea sediului fictiv al societăţii, iar, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada iunie 2009 - ianuarie 2010, a emis în fals un număr de 471 facturi fiscale, reprezentând livrări de mărfuri şi prestări servicii către SC IIII. SRL Bradu, judeţ Argeş, SC KK. SRL Slatina, judeţ Olt, SC HHHH. SRL Slatina, judeţ Olt, SC RR. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC BBB. SRL Potcoava, judeţ Olt, SC JJJJ. SRL Ştefaneştii de Jos, judeţ Ilfov, SC VV. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC KKKK. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC WW. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC GG. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC LL. SRL Ştefaneşti, judeţ Ilfov, SC LLLL. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC MMMM. SRL Slatina, judeţ Olt, SC TT. SC QQ. SRL Piteşti, NNNN. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC OOOO. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC XX. SRL Căţeasca, judeţ Argeş, ajutându-i pe beneficiarii acestora să diminueze baza de impunere pentru calculul impozitului pe profit şi T.V.A., prin înregistrarea în actele contabile a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu suma de 8.555.324 RON.

(...)

- B., pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. (35 alin. (1) din noul C. pen.), constând în aceea că, în calitate de administrator al SC VV. SRL Piteşti, jud. Argeş, în anul 2009, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a înregistrat în actele contabile ale societăţii mai multe facturi fiscale emise, în fals, de către numitul D., administrator al SC HH. SRL Cernetu, jud. Teleorman, în valoare de 6.152.029 RON, fără să aibă la bază operaţiuni reale, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat cu suma de 1.809.420 RON, din care T.V.A. în sumă de 982.257 RON şi impozit pe profit în sumă de 827.163 RON.

- H., pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. (35 alin. (1) din noul C. pen.), constând în aceea că, în calitate ele administrator al SC KKKK. SRL Piteşti, în perioada septembrie - decembrie 2009, a înregistrat în actele contabile ale societăţii mai multe facturi fiscale emise, în fals, de către numitul D., administrator al SC HH. SRL Cernetu, jud. Teleorman, în valoare de 121.083 RON, fără să aibă la bază operaţiuni reale, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat cu suma de 35.613 RON, din care T. V.A. în sumă de 19.333 RON şi impozit pe profit în sumă de 16.280 RON.

- I., pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că, în calitate de administrator al SC WW. SRL Piteşti, în luna septembrie 2009, a înregistrat în actele contabile ale societăţii o factură fiscală emisă în fals de către numitul D., administrator al SC HH. SRL Cernetu, jud. Teleorman, în valoare de 48.790 RON, fără să aibă la bază operaţiuni reale, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat cu suma de 14.350 RON, din care T.V.A. în sumă de 7.790 RON şi impozit pe profit în sumă de 6.560 RON.

- A., pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. (35 alin. (1) din noul C. pen.), constând în aceea că, în calitate de administrator al SC GG. SRL Piteşti, jud. Argeş, în perioada iulie - decembrie 2009, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a înregistrat în actele contabile ale societăţii mai multe facturi fiscale emise, în fals, de către numitul D., administrator al SC HH. SRL Cernetu, jud. Teleorman, în valoare de 4.159.251 RON, fără să aibă la bază operaţiuni reale, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat cu suma de 1.223.309 RON, din care T.V.A. în sumă de 664.082 RON şi impozit pe profit în sumă de 559.227 RON.

- E. şi V., pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. (35 alin. (1) din noul C. pen.), constând în aceea că, în calitate de administrator al SC LL. SRL Ştefăneşti, jud. Argeş, în luna octombrie 2009, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a înregistrat în actele contabile ale societăţii două facturi fiscale emise, în fals, de către numitul D., administrator al SC HH. SRL Cernetu, jud. Teleorman, în valoare de 433.581 RON, fără să aibă la bază operaţiuni reale, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat cu suma de 128.223 RON, din care T.V.A. în sumă de 69.227 RON şi impozit pe profit în sumă de 58.296 RON.

(...)

- C. şi B. pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. (35 alin. (1) din noul C. pen.), constând în aceea că, împreună cu B., în calitate de administratori ai SC TT. SRL Piteşti, jud. Argeş, în anul 2009, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, au înregistrat în actele contabile ale societăţii mai multe facturi fiscale emise, în fals, de către numitul D., administrator al SC HH. SRL Cemetu, jud. Teleorman, în valoare de 6.607.162 RON, fără să aibă la bază operaţiuni reale, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat cu suma de 1.943.283 RON, din care T.V.A. în sumă de 1.054.925 RON şi impozit pe profit în sumă de 888.358 RON.

(...)

Prin ordonanţa nr. x/2011 din 27.05.2015, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care se efectuează urmărirea penală din infracţiunile de evaziune fiscală prev. şi ped. de art. 4, art. 9 alin. (1), lit. f) din Legea nr. 241/2005 şi art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) şi f) din Legea nr. 241/2005, modificată, cu aplic. art. 35 din C. pen. (art. 41 alin. (2) din C. pen.) şi art. 38 alin. (1) din noul C. pen. în infracţiunile de evaziune fiscală prev. şi ped. de art. 4, art. 9 alin. (1), lit. f) din Legea nr. 241/2005, art. 9 alin. (1), lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen., cu referire la art. 5 din noul C. pen., ce priveşte pe suspectul D.

Prin ordonanţa nr. x/2011 din 28.05.2015 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva suspectului D., pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală prev. şi ped. de art. 4, art. 9 alin. (1), lit. f) din Legea nr. 241/2005, art. 9 alin. (1), lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen., cu referire la art. 5 din noul C. pen., fapte constând în aceea că, inculpatul D., în calitate de administrator al SC HH. SRL Cernetu, judeţul Teleorman, înregistrată la O.R.C. Teleorman sub nr. x/2008, atribuit la 03.06.2008, cu sediul social declarat în judeţul Teleorman, a refuzat să pună la dispoziţia organelor de control documentele contabile ale societăţii, s-a sustras de la efectuarea verificărilor fiscale prin declararea sediului fictiv al societăţii, iar, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada 01.01.2008 - 31.03.2010 a emis un număr de 471 (patru sute şaptezeci şi unu) facturi fiscale către 18 societăţi comerciale în valoare totală de 29.075.092 RON, reprezentând livrări de produse agricole, materiale de construcţii şi lucrări de construcţii montaj, fără a fi înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii sau alte documente legale, sustrăgându-se de la plata obligaţiilor fiscale către bugetul de stat cu suma totală de 4.837.704 RON din care 195.463 RON, reprezentând impozit pe profit sustras şi 4.642.242 RON, reprezentând TVA sustrasă.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat următoarea situaţie de fapt:

SC HH. SRL a fost înregistrată la O.R.C. Teleorman la data de 03.06.2008, şi sediul social declarat în judeţ Teleorman.

Potrivit cererii de menţiune nr. x din data de 21.05.2009, înscrisă în Registrul Comerţului la data de 25.05.2009 în baza încheierii nr. 1201/25.05.2009, aşa cum rezultă din adresa nr. x/04.03.2010, reprezentând istoric firmă, emisă de O.R.C. Teleorman, la data de 21.05.2009, inculpatul D. a preluat părţile sociale ale SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman, având calitatea de asociat şi administrator.

SC HH. SRL a avut ca obiect principal de activitate - comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat şi, pentru desfăşurarea activităţii comerciale, inculpatul D. a deschis la JJ. contul bancar x, fiind singurul reprezentat al SC HH. SRL care a reprezentat societatea comercială în relaţiile cu banca.

În anul 2009, fără să întocmească evidenţă contabilă pentru SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman, inculpatul D. a implicat societatea comercială în mai multe relaţii comerciale, fără a înregistra în evidenţa contabilă operaţiunile comerciale derulate şi veniturile realizate.

(...)

În semestrul II 2009, SC GG. SRL, reprezentată de suspectul A., a declarat prin declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul României - cod x, achiziţii de la SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman, respectiv bază impozabilă - 3.495.169 RON şi T.V.A. - 664.082 RON.

(...)

Iniţial, activitatea economică a SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman a fost verificată de Garda Financiară, secţia Teleorman în perioada octombrie- decembrie 2009, obiectivul controlului, concretizat în procesul-verbal nr. x/08.02.2010, constituindu-l modul de înregistrare în evidenţa contabilă a societăţii a documentelor de livrare emise către SC HHHH. SRL Slatina, judeţ Olt, documente puse la dispoziţie în fotocopie de către Garda Financiară, secţia Olt cu adresa nr. x/07.12.2009, precum şi a modului de înregistrare a tranzacţiilor comerciale efectuate de agentul economic controlat. în urma controlului efectuat, care a vizat şi activitatea economică cu SC RR. SRL Piteşti, judeţ Argeş,1 Garda Financiară, secţia Teleorman a formulat sesizarea penală nr. x/08.02.2010 împotriva numitului D., administratorul SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 4 şi art. 9 alin. (1), lit. c) şi f) din Legea nr. j 241/2005, plângere penală care a dus la înfiinţarea dosarului penal nr. x/2010 din 10.01.2011, înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria şi, ulterior, în urma declinării competenţei de soluţionare a cauzei, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman sub numărul unic x/2011 din 11.01.2011.

(...)

Cu ocazia efectuării inspecţiei fiscale generale au fost verificate relaţiile comerciale dintre SC HH. SRL Cemetu, judeţ Teleorman şi un număr de 19 societăţi comerciale, respectiv SC IIII. SRL Bradu, judeţ Argeş, SC KK. SRL Slatina, judeţ Olt, SC HHHH. SRL Slatina, judeţ Olt, SC RR. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC BBB. SRL Potcoava, judeţ Olt, SC JJJJ. SRL Ştefăneştii de Jos, judeţ Ilfov, SC VV. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC KKKK. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC WW. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC GG. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC LL. SRL Ştefăneşti, judeţ Ilfov, SC LLLL. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC MMMM. SRL Slatina, judeţ Olt, SC TT. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC QQ. SRL. Piteşti, judeţ Argeş, SC NNNN. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC OOOO. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC XX. SRL Căteasca, judeţ Argeş şi SC GGG. SRL Iaşi, judeţ Iaşi.

Potrivit procesului-verbal de inspecţie fiscală şi anexelor acestuia, partenerii de afaceri ai SC HH. SRL au declarat prin declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul României - cod 394 (alte documente legale cum prevede Legea nr. 241/2005), achiziţii de la SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman şi au efectuat plăţi prin bancă, sumele de bani din contul bancar al SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman fiind ridicate de inculpatul D.

Dintre toate relaţiile comerciale supuse inspecţiei fiscale generale, organele de control fiscal au constatat şi reţinut că inculpatul D. a înregistrat în evidenţa contabilă sau alte documente legale, respectiv declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul României - cod 394, doar relaţia comercială cu SC GGG. SRL. Iaşi, judeţ Iaşi.

Având în vedere că din probele existente la dosarul cauzei nu se poate reţine că operaţiunile comerciale sunt fictive şi că reprezentanţii SC IIII. SRL Bradu, judeţ Argeş, SC KK. SRL Slatina, judeţ Olt, SC HHHH. SRL. Slatina, judeţ Olt, SC RR. SRL. Piteşti, judeţ Argeş, SC BBB. SRL Potcoava, judeţ Olt, SC JJJJ. SRL Ştefaneştii de Jos, judeţ Ilfov, SC VV. SRL. Piteşti, judeţ Argeş, SC KKKK. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC WW. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC GG. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC LL. SRL Stefăneşti, judeţ Ilfov, SC LLLL. SRL. Piteşti, judeţ Argeş, SC MMMM. SRL Slatina, judeţ Olt, SC TT. SRL Piteşti, judeţ Argeş, SC QQ. SRL. Piteşti, judeţ Argeş, SC NNNN. SRL. Piteşti, judeţ Argeş, SC OOOO. SRL. Piteşti, judeţ Argeş, SC XX. SRL Căţeasca, judeţ Argeş, au înregistrat în evidenţa contabilă a societăţilor comerciale sau alte documente legale cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale ori alte operaţiuni comerciale fictive, prin ordonanţa nr. x/2011 din 27.05.2015 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care se efectuează urmărirea penală din infracţiunile de evaziune fiscală prev. şi ped. de art. 4, art. 9 alin. (1), lit. f) din Legea nr. 241/2005 şi art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) şi f) din Legea nr. 241/2005, modificată, cu aplic. art. 35 din C. pen. (art. 41 alin. (2) din C. pen.) şi art. 38 alin. (1) din noul C. pen., în infracţiunile de evaziune fiscală prev. şi ped. de art. 4, art. 9 alin. (1), lit. f) din Legea nr. 241/2005, art. 9 alin. (1), lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen., cu referire la art. 5 din noul C. pen., ce privesc pe inculpatul D., faţă de care s-a şi pus în mişcare acţiunea penală.

În cauză, prin ordonanţa nr. 26/P/2011 din 10.06.2014 s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare contabile, pentru stabilirea obiectivelor acesteia fiind convocate la sediul organului de cercetare penală toate părţile.

În raportul de expertiză judiciară contabilă, răspunzându-se la obiectivele stabilite de organul de cercetare penală, cât şi la cele stabilite de unele părţi, s-a concluzionat:

1. - SC HH. Cernetu, judeţ Teleorman, administrată de D., nu a evidenţiat în actele contabile sau în alte documente relaţiile comerciale şi veniturile realizate, prejudiciind în acest fel bugetul statului cu suma de 4.837/704 RON, din care T.V.A. - 4.642.242 RON şi impozit pe profit în sumă de 195.463 RON, faţă 3.911.264 RON cât estimase A.NA.F, Diferenţa provine din modul de calcul al A.N.A.F. care a calculat impozit pe venit în loc de impozit pe profit, aplicând în mod eronat cota unică de 16% direct asupra veniturilor, fără să ţină seama de costuri. Ceilalţi agenţi economici, clienţi ai SC HH. Cernetu, judeţ Teleorman au evidenţiat în actele contabile şi în alte documente relaţiile comerciale şi veniturile realizate.

2. - SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman, administrată de D., nu a evidenţiat în actele contabile sau în alte, documente relaţiile comerciale şi veniturile realizate, prejudiciind în acest fel bugetul statului cu suma de 4.837.704 RON, din care T.V.A. - 4.642.242 RON şi impozit pe profit în sumă de 195.463 RON, faţă de 3.911.264 RON cât estimase A.N.A.F. Ceilalţi agenţi economici, clienţi ai SC HH. Cernetu, judeţ Teleorman au evidenţiat în actele contabile şi în alte documente relaţiile comerciale şi veniturile realizate, documentele existente la dosarul cauzei conducând la concluzia că operaţiunile comerciale nu sunt fictive şi nici nu ne aflăm în prezenţa unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale."

5.- în urma expertizării documentelor din dosar s-a concluzionat că SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman a prejudiciat bugetul statului cu suma de 4.837.704 RON, din care T.V.A. 4.642.242 RON şi impozit pe profit în sumă de 195.463 RON, prin neevidenţierea în actele contabile sau în alte documente relaţiile comerciale şi veniturile realizate, partenerii de afaceri ai acesteia (cei 18 agenţi economici) nu au prejudiciat bugetul de stat.

(...)

7. - SC KK. SRL Slatina, ca şi ceilalţi agenţi economici implicaţi, avea dreptul să deducă T.V.A.- ul, conform actelor normative cu aplicabilitate internă cât şi a jurisprudenţei europene.

(...)

16. - Pentru realizarea de venituri în anul 2009 din activitatea de transporturi se puteau înregistra consumuri de materiale de tipul celor achiziţionate de la SC HH. SRL Cernetu.

(...)

Prin adresa nr. x/15.10.2014, A.N.A.F. - D.G.RF.P. Ploieşti - AJ.F.P. Teleorman a solicitat neomologarea raportului de expertiză judiciară contabilă, susţinând că acesta a fost întocmit de către un expert care nu are calitatea de consultant fiscal. De precizat faptul că expertul judiciar contabil PPPP., care a efectuat expertiza judiciară contabilă în cauză, este expert contabil în cadrul C.E.C.C.A.R. Teleorman şi figurează pe site-ul Ministerului Justiţiei ca expert judiciar având şi specialitatea fiscalitate.

Fiind audiaţi în cauză, reprezentanţii partenerilor de afaceri ai SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman au declarat că operaţiunile comerciale derulate cu această societate comercială sunt operaţiuni comerciale reale, marfa şi serviciile prestate au existat, iar contravaloarea acestora a fost achitată prin bancă.

Având în vedere că din probele existente la dosarul cauzei nu se poate reţine că operaţiunile comerciale sunt fictive, declaraţiile suspecţilor care declară că şi-au angajat societăţile comerciale în operaţiuni comerciale reale, recunoaşterea inculpatului referitoare la emiterea facturilor fiscale şi încasarea contravalorii mărfurilor livrate şi a serviciilor prestate, raportul de expertiză judiciară contabilă, în sarcina inculpatului D. se reţine că acesta avea obligaţia de a înregistra în actele contabile sau alte documente legale operaţiunile comerciale efectuate şi veniturile realizate.

La data de 18.11.2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a solicitat D.G.R.F.P. Ploieşti - A.J.F.P. Teleorman - A.I.F. - Biroul de Inspecţie Fiscală nr. 1, să înainteze Raportul de inspecţie fiscală efectuat în perioada 21 -28.03.2013 (inclusiv anexele) care a stat la baza întocmirii procesului-verbal încheiat la 20.09.2013 şi înregistrat sub nr. x din 23.09.2013 şi care a stat la baza efectuării expertizei judiciar - contabile efectuată de expert contabil PPPP. Potrivit Raportului de expertiză contabilă, SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman administrată de D., nu a evidenţiat în actele contabile sau în alte documente relaţiile comerciale şi veniturile realizate, prejudiciind în acest fel bugetul statului cu suma de 4.837.704 RON din care TVA 4.642.242 RON şi impozit pe profit în sumă de 195.463 RON, faţă de 3.911.264 RON cât estimase A.N.A.F. Diferenţa provine din modul de calcul al A.N.A.F., care a calculat impozit pe venit, în loc de impozit pe profit, aplicând în mod eronat cota unică de 16% direct asupra veniturilor, fără a ţine seama de costuri. D.G.R.F.P. Ploieşti - A.J.F.P. Teleorman - Biroul de Inspecţie Fiscală nr. 1, a comunicat prin adresa nr. x din 19.11.2015, Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, raportul de inspecţie fiscală şi anexele întocmite la SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman, cu ocazia inspecţiei fiscale, din care rezultă că SC HH. SRL Cernetu, judeţul Teleorman, în luna 6/2009:

- Declaraţia 300 privind decontul de TVA, la pct. 18 - achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 19% - sunt în valoare de 4.813.084 RON cu un TVA de 914.486 RON, în total 5.727.570 RON. La pct. 7 din Declaraţia 300, SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman, declară livrări de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 4.817.811 RON cu TVA de 915.384 RON, în total 5.733. înregistrare 13.102 din 09.10.2009).

în luna 9/2009:

- Declaraţia 300 privind decontul de TVA, la pct. 18 - achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 19% - sunt în valoare de 15.033.232 Iei cu un TVA de 2.856.314 RON, în total 17.889.546 RON. La pct. 7 din Declaraţia 300, SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman, declară livrări de bunuri şi servicii taxabile cu cota de 19%, în valoare de 15.033.095 RON cu TVA de 2.856.288 RON, în total 17.889.383 RON (număr de înregistrare 14.316 din 26.10.2009).

A rezultat că SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman, în cursul anului 2009 potrivit Declaraţiei 300 (decontul de TVA) a declarat achiziţii în sumă totală de 23.617.116 din care TVA în sumă de 3.770.800 şi livrări în sumă totală de 23.622.578 RON din care TVA 3.771.672 iei.

Expertul contabil, cu ocazia efectuării raportului de expertiză judiciar - contabilă nu a avut la dispoziţie şi situaţiile financiare, respectiv deconturile de TVA pe anul 2009, ci numai procesul-verbal de inspecţie fiscală şi Declaraţia 394 privind livrările şi achiziţiile efectuate de SC HH. SRL Cernetu, judeţ Teleorman, pe teritoriul României, precum şi adresele provenite de la partenerii de afaceri privind verificările încrucişate.

Potrivit disp. art. 9 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 241/2005 modificată pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constituie infracţiune "omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legate, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate".

Din documentele financiare puse la dispoziţie de A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Ploieşti - A.J.F.P. Teleorman, a rezultat că SC HH. SRL Cernetu, judeţul Teleorman, a declarat veniturile, respectiv achiziţiile şi livrările efectuate în cursul anului 2009 (Declaraţia 300 privind deconturile de TVA pe anul 2009).

Având în vedere aceste împrejurări, s-a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen., privind comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1), lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., cu referire la art. 5 din noul C. pen., deoarece fapta reţinută în cauză nu există, urmând a se dispune clasarea.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. privind comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 modificată, faţă de suspecţii (...) B., H., I., A., E., B., întrucât operaţiunile comerciale derulate între cele 20 societăţi comerciale sunt reale.

În sarcina inculpatului D. nu s-a putut reţine săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 4, art. 7 şi art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, întrucât faptele nu există, acesta nu a luat la cunoştinţă de invitaţiile/somaţiile emise de organele de control, nu a pus în circulaţie, fără drept, timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, nu a declarat fictiv sediul social, organele fiscale au efectuat controlul după ce societatea comercială nu a mai desfăşurat activităţi economice, în cauză urmând a se dispune clasarea cauzei.

IV.1.b. Prin Ordonanţa nr. x/2016 din 15.01.2016 a Prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, s-a dispus, în baza art. 339 din C. proc. pen., respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulată de petenta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Teleorman, împotriva rezoluţiei nr. x/2011 din 25.11.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, cu motivarea că în mod corect s-a apreciat de către procuror că în cauză sunt incidente prevederile art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. privind comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1), lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., cu referire la art. 5 din noul C. pen., deoarece fapta reţinută în cauză nu există, dispunându-se clasarea. De asemenea, în mod corect s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. privind comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 modificată, faţă de suspecţii (...) B., H., I., A., E., (...) C., B., întrucât operaţiunile comerciale derulate între cele 20 societăţi comerciale sunt reale. În sarcina inculpatului D. nu s-a putut reţine săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 4, art. 7 şi art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, întrucât faptele nu există, acesta nu a luat la cunoştinţă de invitaţiile/somaţiile emise de organele de control, nu a pus în circulaţie, fără drept, timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, nu a declarat fictiv sediul social, organele fiscale au efectuat controlul după ce societatea comercială nu a mai desfăşurat activităţi economice.

Prin încheierea penală nr. 53/17 mai 2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Teleorman în Dosar nr. x/2016, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul Ministerul Finanţelor Publice - A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Ploieşti - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Teleorman împotriva ordonanţei nr. x/2011 din 25.11.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman şi a ordonanţei nr. 6/II/2/2016 din 15.01.2016 a prim procurorului adjunct al aceluiaşi parchet, cu următoarea motivare:

La data de 5.02.2016, petenta AJ.F.P, Teleorman a formulat plângere împotriva ordonanţei nr. x/2016 din 15.01.2016 prin care s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de AJ.F.P. Teleorman împotriva ordonanţei de clasare nr. x/2011 din 25.11.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman. În motivarea plângerii, în esenţă, se arată că ordonanţa din 15.01.2016 a fost dată cu încălcarea legii pentru că, deşi în urma raportului de expertiză s-a stabilit că nu au fost evidenţiate în actele contabile sau în alte documente relaţiile comerciale şi veniturile realizate, s-a dispus clasarea cauzei, astfel că nu se poate da o soluţie de clasare atâta timp cât A.N.A.F. - AJ.F.P. Teleorman - Activitatea de Inspecţie Fiscală, cât şi expertul contabil au concluzionat că inculpaţii au prejudiciat statul.

Analizând plângerea formulată, în raport, cu criticile formulate, judecătorul de cameră preliminară a constatat următoarele: în speţă, prin ordonanţa nr. x/2011 din 10.06.2014 s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare contabile, ce a fost întocmită de expertul judiciar PPPP. Conform expertizei contabile, sumele calculate ca prejudiciu datorat bugetului de stat de către inspectorii fiscali provin din modul de calcul al A.N.A.F. care a calculat impozitul pe venit, în loc de impozit pe profit, aplicând în mod eronat cota unică de 16% direct asupra veniturilor fără a se ţine seama de costuri.

Potrivit disp.art. 9 alin. (l), lit. b) din Legea nr. 241/2005 constituie infracţiune "omisiunea în tot sau în parte a evidenţierii în actele contabile ori în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Din documentele aflate la dosarul cauzei rezultă că SC HH. SRL Cernetu, judeţul Teleorman a declarat veniturile, respectiv achiziţiile şi livrările efectuate în cursul anului 2009 (Declaraţia 300 privind deconturile de TVA pe anul 2009), astfel că soluţia parchetului, prin care s-a dispus clasarea cauzei în temeiul disp.art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. este temeinică şi legală.

IV.1.c. Prin Rechizitoriul nr. x întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, s-a dispus trimiterea în judecată:

- a inculpatului D. pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., constând în aceea că, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale şi în calitate de administrator al SC HH. SRL, în perioada iulie - decembrie 2009, a evidenţiat şi declarat la organele fiscale competente livrări nereale sau fictive către SC GG. SRL, în valoare totală de 2.141.785 RON, ajutând astfel, în mod direct, la înregistrarea în evidenţa contabilă a celor 12 beneficiari finali ai SC GG. SRL, de operaţiuni financiare nereale sau fictive;

- a inculpatului B. pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată şi agravată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) rap. la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi acţionând ca administrator în fapt al SC GG. SRL, în perioada iulie 2009 - septembrie 2010, a dirijat şi coordonat întreaga activitate comercială a administratorului de drept, inculpatul A., prin indicarea sau găsirea partenerilor comerciali şi intermedierea relaţiilor comerciale cu aceştia, urmate de evidenţierea şi declararea la organele fiscale competente de livrări fictive sau nereale de mărfuri şi prestări de servicii, în valoare totală de 4.746.199 RON, către un număr de 12 societăţi comerciale beneficiare, în acest mod ajutând, în mod direct, societăţile beneficiare finale să prejudicieze bugetul de stat, prin deducerea TVA-ului şi impozitului pe profit, cu suma totală de 1.363.042 RON:

- a inculpatului A., pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată şi agravată, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) rap. la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în calitate de administrator de drept al SC GG. SRL, în perioada iulie 2009 - septembrie 2010, a evidenţiat şi declarat la organele fiscale competente livrări fictive sau nereale de mărfuri şi prestări de servicii, în valoare totală de 4.746.199 RON, către un număr de 12 societăţi comerciale beneficiare, în acest mod ajutând, în mod direct, beneficiare finale să prejudicieze bugetul de stat, prin deducerea TVA-ului şi impozit pe profit, cu suma totală de 1.363.042 RON.

Pe de altă parte, în dosarul de urmărire penală nr. x/2011 al Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman s-a dispus, la data de 17.03.2014, efectuarea în continuarea a urmăririi penale faţă de suspecţii:

- D., pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) (...) din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că, în calitate de reprezentant legal al SC HH. SRL (...), în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada iunie 2009 - ianuarie 2010, a emis în fals un număr de 471 facturi fiscale, reprezentând livrări de mărfuri şi prestări servicii către (...) SC GG. SRL ajutându-i pe beneficiarii acestora să diminueze baza de impunere pentru calculul impozitului pe profit şi T.V.A., prin înregistrarea în actele contabile a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale cu suma de 8.555.324 RON;

- A., pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. (35 alin. (1) din noul C. pen.), constând în aceea că, în calitate de administrator al SC GG. SRL, în perioada iulie - decembrie 2009, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a înregistrat în actele contabile ale societăţii mai multe facturi fiscale emise, în fals, de către numitul D., administrator al SC HH. SRL, în valoare de 4.159.251 RON, fără să aibă la bază operaţiuni reale, sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat cu suma de 1.223.309 RON, din care T. V.A. în sumă de 664.082 RON şi impozit pe profit în sumă de 559.227 RON.

Având în vedere că din probele existente la dosarul cauzei, nu s-a putut reţine că operaţiunile comerciale derulate cu SC HH. SRL sunt fictive şi că reprezentanţii (...) SC GG. SRL au înregistrat în evidenţa contabilă a societăţilor comerciale sau alte documente legale cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale ori alte operaţiuni comerciale fictive, prin ordonanţa nr. x/2011 din 27.05.2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care se efectuează urmărirea penală din infracţiunile de evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 4, art. 9 alin. (1), lit. f) din Legea nr. 241/2005 şi art. 48 alin. (1) din C. pen. rap la art. 9 alin. (1), lit. c) şi f) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 din C. pen. (art. 41 alin. (2) din C. pen.) şi art. 38 alin. (1) din noul C. pen. în infracţiunile de evaziune fiscală prev. şi ped. de art. 4, art. 9 alin. (1), lit. f) din Legea nr. 241/2005, art. 9 alin. (1), lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen., cu referire la art. 5 din noul C. pen., ce privesc pe inculpatul D., faţă de care s-a şi pus în mişcare acţiunea penală.

În raportul de expertiză judiciară contabilă, răspunzându-se la obiectivele stabilite de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, cât şi la cele stabilite de unele părţi, s-a concluzionat: SC HH. SRL, administrată de D., nu a evidenţiat în actele contabile sau în alte, documente relaţiile comerciale şi veniturile realizate, prejudiciind în acest fel bugetul statului cu suma de 4.837.704 RON, din care T.V.A. - 4.642.242 RON şi impozit pe profit în sumă de 195.463 RON, faţă de 3.911.264 RON cât estimase A.N.A.F. Ceilalţi agenţi economici, clienţi ai SC HH., au evidenţiat în actele contabile şi în alte documente relaţiile comerciale şi veniturile realizate, documentele existente la dosarul cauzei conducând la concluzia că operaţiunile comerciale nu sunt fictive şi nici nu se află în prezenţa unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale.

Astfel, în dosarul de urmărire penală, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a concluzionat că, având în vedere că din probele existente la dosarul cauzei nu se poate reţine că operaţiunile comerciale sunt fictive, declaraţiile suspecţilor care declară că şi-au angajat societăţile comerciale în operaţiuni comerciale reale, recunoaşterea inculpatului referitoare la emiterea facturilor fiscale şi încasarea contravalorii mărfurilor livrate şi a serviciilor prestate, raportul de expertiză judiciară contabilă, în sarcina inculpatului D. se reţine că acesta avea obligaţia de a înregistra în actele contabile sau alte documente legale operaţiunile comerciale efectuate şi veniturile realizate.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. privind comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, faţă de suspecţii (...) B., H., I., A., E., B., întrucât operaţiunile comerciale derulate între cele 20 societăţi comerciale sunt reale.

Prin urmare, în dosarul de urmărire penală nr. x/2011, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a constatat că relaţiile comerciale derulate de SC HH. SRL cu SC GG. SRL, în perioada iulie - decembrie 2009, în valoare de 4.159.251 RON, din care T.V.A. în sumă de 664.082 RON, nu sunt fictive.

Soluţia Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a fost confirmată de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea nr. 53/17.05.2016.

În acest context, instanţa de fond a constatat incidente în cauză disp. art. 6 din C. proc. pen. - Ne bis in idem:

"Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică."

Potrivit art. 4 din Protocolul nr. 7 la CEDO, "1. Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicţiile aceluiaşi stat pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă, conform legii şi procedurii penale ale acestui stat. 2. Dispoziţiile paragrafului precedent nu împiedică redeschiderea procesului, conform legii şi procedurii penale a statului respectiv, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunţată. 3. Nicio derogare de la prezentul articol nu este îngăduită în temeiul art. 15 din Convenţie."

Pentru a stabili dacă o anumită hotărâre constituie o "achitare" sau "condamnare", în jurisprudenţa sa - cauza Mihalache împotriva României (Cererea nr. 54012/10, MC, 8 iulie 2019), parag. 97, 98, CEDO s-a axat pe conţinutul propriu-zis al actului în discuţie şi a examinat efectele acestuia asupra situaţiei persoanei în cauză. Pe baza textului art. 4 din Protocolul nr. 7, CEDO a considerat că folosirea cu intenţie a sintagmei "achitat sau condamnat" implică faptul că a avut loc angajarea răspunderii "penale" a persoanei acuzate în urma unei examinări a circumstanţelor cauzei; cu alte cuvinte, că s-a efectuat examinarea fondului cauzei. Pentru a putea efectua o astfel de examinare, este esenţial ca autoritatea responsabilă cu luarea hotărârii să fie învestită în dreptul naţional cu o competenţă decizională care să îi permită să examineze fondul cauzei. Această autoritate trebuie apoi să se axeze pe studierea sau aprecierea probelor depuse la dosar şi să facă o apreciere a participării reclamantului la unul sau la toate evenimentele care au dus la sesizarea organelor de cercetare, pentru a hotărî dacă s-a stabilit răspunderea "penală". Astfel, constatarea existenţei unei aprecieri a circumstanţelor cauzei şi a vinovăţiei sau nevinovăţiei acuzatului poate fi susţinută de evoluţia procedurii într-o anumită cauză. În cazul în care urmărirea penală a fost începută în urma incriminării persoanei în cauză, victima a fost audiată, probele au fost strânse şi administrate de autoritatea competentă şi o hotărâre motivată în baza acestor probe a fost pronunţată, se află în prezenţa unor factori de natură să ducă la constatarea că s-a efectuat examinarea fondului cauzei. În cazul în care autoritatea competentă a aplicat o sancţiune ca urmare a comportamentului imputat persoanei în cauză, este rezonabil să se presupună că autoritatea competentă a examinat în prealabil circumstanţele cauzei şi caracterul, ilegal sau nu, al comportamentului persoanei în cauză.

În speţă, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a efectuat acte de urmărire penală în cadrul DUP nr. x/2011 faţă de inculpaţii D. şi A., cu privire la aceleaşi fapte ca cele care fac obiectul DUP nr. x/2011 instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş - activitatea celor doi în cadrul relaţiilor comerciale dintre SC HH. SRL, reprezentată de D., cu SC GG. SRL, reprezentată de A., în perioada iulie - decembrie 2009, în valoare de 4.159.251 RON, sub altă încadrare juridică, dar care se circumscrie sferei infracţionale a evaziunii fiscale.

În plus, prin Ordonanţa de clasare emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman au fost formulate "aprecieri asupra fondului cauzei", stabilindu-se că relaţiile comerciale dintre cele două societăţi, în perioada menţionată, nu sunt fictive.

Totodată, urmărirea penală obiect al DUP nr. x/2011 este închisă definitiv şi împiedică o nouă urmărire penală pentru aceeaşi faptă, ordonanţa de clasare emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman fiind definitivă şi obligatorie şi conferind astfel celor doi inculpaţi protecţia acordată de principiul ne bis în idem.

Prin urmare, în temeiul art. 16 alin. (1), lit. i) din C. proc. pen. rap. la art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., instanţa de fond a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului D., pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi art. 37 alin. (1), lit. b) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

În ceea ce îl priveşte pe inculpaţii B. şi A., instanţa de fond a ţinut cont de aceste aspecte la momentul stabilirii actelor materiale din conţinutul infracţiunilor obiect al prezentei cauze.

IV.2. Conform raportului de constatare întocmit la data de 13.10.2017 de inspectorii antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş:

A. În perioada 15.07.2009 - 16.02.2010, inculpatul A. a îndeplinit calitatea de asociat unic şi administrator cu puteri depline al SC GG. SRL (înscrisă în Registrul Comerţului la data de 17.07.2009)

Conform declaraţiilor cod 394, SC GG. SRL a declarat în sem. II 2009:

- achiziţii pe teritoriul naţional de la SC HH. SRL în valoare totală de 4.159.251 RON, din care 3.495.169 RON baza impozabilă şi 664.082 RON TVA, în timp ce societatea furnizoare (SC HH. SRL) declară livrări către SC GG. SRL în aceeaşi perioadă în valoare totală de 2.141.785 RON, din care 1.799.819 RON bază impozabilă şi 341.966 RON TVA, rezultând astfel o diferenţă în sumă totală de 2.017.466 RON, din care 1.695.350 RON bază impozabilă şi 322.116 RON TVA declarată în plus ca şi achiziţie de către SC GG. SRL.

- achiziţii pe teritoriul naţional de la SC FFF. SRL în valoare totală de 3.863.770 RON, din care 3.246.864 RON bază impozabilă şi 616.906 RON TVA, în timp ce societatea furnizoare (SC FFF. SRL) nu declară livrări către SC GG. SRL, rezultând, astfel o diferenţă în sumă totală de 3.863.770 RON, din care 3.246.864 RON bază impozabilă şi 616.906 RON TVA declarată ca şi achiziţie de către SC GG. SRL şi nedeclarată ca şi livrare de către SC FFF. SRL.

- achiziţii pe teritoriul naţional de la SC GGG. SRL în valoare totală de 2.439.462 RON, din care 2.049.968 RON bază impozabilă şi 389.494 RON TVA, în timp ce societatea furnizoare (SC GGG. SRL) nu declară livrări către SC GG. SRL, rezultând, astfel o diferenţă în sumă totală de 2.439.462 RON, din care 2.049.968 RON bază impozabilă şi 389.494 RON TVA declarată ca şi achiziţie de către SC GG. SRL şi nedeclarată ca şi livrare de către SC GGG. SRL.

În semestrul II 2009, SC GG. SRL nu figurează cu alte achiziţii pe teritoriul naţional în afara celor menţionate anterior în relaţiile cu SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL De asemenea, din verificările efectuate în baza de date a ANAF s-a constatat faptul că SC GG. SRL nu figurează cu achiziţii pe teritoriul naţional în sem. I şi sem. II 2010 (nedepunând în acest sens la organele fiscale teritoriale declaraţiile informative 394) şi nici alte societăţi comerciale partenere nu declară în aceeaşi perioadă livrări pe teritoriul naţional către aceasta, aşa cum rezultă şi din anexa nr. 3 ataşată Raportului de constatare.

Prin declaraţia 394 aferentă sem. II 2009, SC GG. SRL a declarat achiziţii în valoare totală de 10.462.483 RON, din care 8.792.001 RON bază impozabilă şi 1.670.482 RON TVA de la SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL, aceştia fiind singurii furnizori identificaţi în perioada menţionată (anexa nr. 3).

Prin declaraţia cod 101 privind impozitul pe profit aferentă anului 2009, SC GG. SRL a declarat cheltuieli de exploatare în valoare totală de 8.799.292 RON (anexa nr. 7). Prin declaraţiile cod 300, reprezentând deconturi de TVA aferente trim. III şi trim. IV 2009, SC GG. SRL a declarat o TVA deductibilă în valoare totală de 1.672.573 RON (căreia îi corespunde o baza impozabilă în valoare de 8.803.016 RON), cu precizarea că societatea nu a plătit către bugetul de stat niciodată sume, reprezentând TVA, singurele deconturi de TVA depuse pentru întreaga perioadă de activitate fiind cele două menţionate anterior (anexa nr. 8).

În baza celor menţionate anterior, organul de constatare a apreciat că reprezentanţii legali ai SC GG. SRL au declarat la organele fiscale teritoriale prin depunerea declaraţiei cod 101 privind impozitul pe profit, a declaraţiei informative cod 394 şi a declaraţiilor cod 300 reprezentând deconturi de TVA achiziţiile efectuate în relaţiile cu SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL.

La dosarul cauzei nu au fost identificate documente de evidenţă contabilă aparţinând SC GG. SRL, în acest sens organul de constatare nu s-a putut pronunţa asupra înregistrării în evidenţa contabilă a societăţii a achiziţiilor efectuate de aceasta de la SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL Din studierea bazei de date a ANAF s-a constatat faptul că reprezentanţii legali ai SC GG. SRL au depus declaraţii fiscale doar în perioada desfăşurării relaţiilor comerciale cu SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL, declarând în acest sens către organele fiscale teritoriale aceste operaţiuni. De asemenea la dosarul cauzei nu au fost identificate facturi fiscale emise în relaţiile desfăşurate de SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL în calitate de furnizori şi SC GG. SRL în calitate de beneficiar, în acest sens organul de constatare nu s-a putut pronunţa asupra tipului de marfă comercializată.

B. Conform bazei de date a ANAF (anexele nr. 10, nr. 11 şi nr. 12) calitatea de asociat şi administrator al SC HH. SRL, SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL a fost îndeplinită în perioada 01.07.2009 - 30.09.2010 de către:

a). În perioada 21.09.2009 - 13.01.2010, DD. a îndeplinit calitatea de administrator şi asociat unic al SC FFF. SRL (anexa nr. 10). În perioada 12.01.2010 - 22.04.2016, QQQQ. a îndeplinit calitatea de administrator al SC FFF. SRL.

În faţa de UP, martorul DD. a arătat că B., C. şi A. s-au ocupat de toate societăţile comerciale unde figura martorul ca asociat sau administrator sau alte persoane figurau ca asociaţi şi administratori, respectiv, SC FFF. SRL (...). Cu privire la aceste societăţi, B. şi C. erau cei care coordonau întreaga activitate, relaţiile comerciale erau stabile de aceştia. De asemenea, plăţile ce erau făcute prin conturile acestor societăţi erau ridicate de administratorii acestor firme, care după ce îşi oprea fiecare comisionul stabilit, erau ulterior predaţi lui B. şi C. De Societatea GG. SRL se ocupa A., însă tot sub coordonarea lui B. şi C., aceştia fiind cei care se ocupau de întreaga activitate a firmei. De toate achiziţiile, respectiv livrări ce se efectuau pe aceste societăţi se ocupau B. şi C.

Martorul a înfiinţat SC FFF. SRL la solicitarea lui B. care i-a propus să desfăşoare activitate comercială în acest sens. Martorul a acceptat acest lucru astfel am înfiinţat societatea în judeţul Teleorman. Tot B. i-a spus că este mai bine să înfiinţeze societatea în judeţul Teleorman pentru că acolo urma să desfăşoare activitatea firma. De asemenea, după înfiinţarea firmei, martorul era singura persoană care se ocupa activitatea societăţii. Martorul a deschis în acest sens cont bancar la banca JJ. unde era singura persoană autorizată să desfăşoare activitate pe conturile băncii. Cât martorul a fost administrator al societăţii nu a văzut niciodată ce marfă s-a tranzacţionat prin această firmă, nu ştie în ce au constat aceste relaţii comerciale desfăşurate cu SC GG. SRL Societatea nu a avut niciun angajat, nu a avut mijloace de transport necesare desfăşurării activităţii, practic intermedia tranzacţii între firme. În calitate de administrator al societăţii, martorul a completat personal şi a semnat facturi fiscale pentru ce relaţii comerciale îi spunea B., semna contracte cu diferite societăţi. De asemenea, de întocmirea facturilor pe firma martorului se ocupa şi o persoană de sex feminin, o apropiată a lui B., respectiv o angajată a acestuia din cadrul societăţii TT. SRL.

La solicitarea lui B., martorul mergea de 2, 3 ori pe săptămână, poate şi zilnic la bancă de unde retrăgea diverse sume de bani sau făcea diverse plăţi către diferite societăţi care îi erau indicate de B. Pentru a ridica sumele de bani din bancă, martorul întocmea pe loc diverse acte justificative, care nu conţineau date reale pentru a justifica retragerea de bani din bancă. Sumele de bani retrase din bancă erau date lui B., care motiva faptul că trebuie achitate diverse achiziţii de mărfuri.

Cu privire la achiziţiile făcute de SC FFF. SRL de la SC GGG. SRL Iaşi, martorul a declarat că nu are cunoştinţă de ce achiziţii este vorba, nu cunoaşte firma respectivă, nu a făcut nicio plată către această societate. Aceste achiziţii au fost declarate la organele fiscale competente doar pentru a justifica scriptic livrările făcute de SC FFF. SRL către SC GG. SRL şi celeilalte societăţi beneficiare, fără a avea vreun conţinut economic în sine. SC FFF. SRL nu a încasat nicio sumă de bani de la SC GG. SRL pentru mărfurile livrate, martorul nu cunoaşte motivul pentru care nu s-au achitat aceste mărfuri. Prin intermediul lui B. şi C., martorul l-a cunoscut şi pe A. Martorul ştia că acesta este administratorul SC GG. SRL, societate cu care urma să colaboreze. De activitatea SC GG. SRL s-a ocupat în fapt tot B. şi C. care îi spunea lui A. firmele cu care urma sa colaboreze. Cu privire la C., acesta avea aceeaşi implicare în coordonarea şi administrarea în fapt a SC FFF. SRL şi SC GG. SRL ca şi B., de fapt cei doi erau cei care coordonau întreaga activitate a celor doua societăţi, precum şi a altor societăţi, respectiv, SC RR. SRL, SC TT. SRL, SC VV. SRL, SC ZZ. SRL, SC FFF. SRL, SC LLL. SRL, SC MMM. SRL, SC OOO. SRL, SC NNN. SRL.

Întreaga activitate a martorului cât şi asociaţii a fost de a livra documente fiscale, facturi către societăţile indicate de B. şi C., fără a avea în spate şi conţinut economic, astfel martorul nu a văzut niciodată ce marfa a fost achiziţionată şi livrată către societăţile partenere. Pentru sumele de bani ridicate din bancă, în funcţie de volumul acestora dintr-o lună, martorul primea de la B. sau C. diverse sume care îi asigurau traiul în perioada respectivă, ajungând la aproximativ 2.000 RON.

b). În perioada 07.05.2009 - 05.11.2009, inculpatul D. a îndeplinit calitatea de administrator şi asociat în perioada 21.05.2009 - 05.11.2009 al SC HH. SRL EE. a îndeplinit calitatea de administrator şi asociat al SC HH. SRL începând din data de 05.11.2009.

c). Începând din data de 12.03.2009, RRRR. a îndeplinit calitatea de administrator şi asociat al SC GGG. SRL.

C. Din studierea extraselor bancare aparţinând SC GG. SRL au fost constatate următoarele aspecte: în perioada 2009 - 2010 conform extraselor bancare aparţinând SC GG. SRL nu au fost identificate plăţi efectuate de societate către SC FFF. SRL CUI x; în perioada 2009 - 2010 conform extraselor bancare aparţinând SC GG. SRL nu au fost identificate plăţi efectuate de societate către SC GGG. SRL CUI x; în perioada iulie- septembrie 2009 conform extraselor bancare aparţinând SC GG. SRL au fost identificate 7 operaţiuni bancare, reprezentând plăţi efectuate de societate către SC HH. SRL CUI x în valoare totală de 286.330 RON, cu menţiunea că plata către SC HH. SRL se efectua în aceeaşi zi şi cu aceeaşi sumă ce era încasată de SC GG. SRL de la SC MM. SRL CUI x.

La dosarul cauzei nu au fost identificate chitanţe sau alte documente care să justifice decontările efectuate între SC GG. SRL în calitate de beneficiar şi SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL în calitate de furnizori.

Conform D394 aferentă sem. II 2009 SC GG. SRL a declarat achiziţii pe teritoriul naţional de la SC HH. SRL în valoare totală inclusiv TVA de 4.159.251 RON, iar din studierea extraselor bancare a rezultat faptul că SC GG. SRL a efectuat plăţi către SC HH. SRL în sumă totală de 286.330 RON, rezultând astfel o diferenţă neachitată în valoare totală de 3.872.921 RON între achiziţiile declarate de societate prin D394 şi plăţile efectuate către SC HH. SRL.

În concluzie, SC GG. SRL a achitat către SC HH. SRL suma de 286.330 RON din totalul achiziţiilor declarate prin intermediul D394 în valoare totală inclusiv TVA de 4.159.251 RON, iar în relaţiile cu SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL nu au fost identificate plăţi efectuate de SC GG. SRL către cele 2 societăţi comerciale furnizoare menţionate.

SC FFF. SRL figurează în baza de date a ANAF ca fiind înmatriculată la Registrul Comerţului începând cu data de 22.09.2009. Societatea figurează cu domiciliul fiscal şi sediul social declarat în jud. Teleorman, aceasta fiind declarată inactivă din data de 14.06.2012 ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor declarative. Obiectul de activitate declarat al SC FFF. SRL este "Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor" conform cod CAEN 4211. Societatea figurează în baza de date a ANAF ca fiind în insolvenţă din data de 10.03.2016 şi în dizolvare cu lichidare (radiere) din data de 12.04.2017. (anexa nr. 19). SC FFF. SRL a depus la organele fiscale teritoriale declaraţia informativă cod 394 aferentă sem. II 2009, iar din studierea acesteia se constată faptul că societatea figurează în perioada analizată cu achiziţii de bunuri/servicii pe teritoriul naţional în valoare totală de 16.493.820 RON, din care 13.860.353 RON baza impozabilă şi 2.633.467 RON TVA, astfel: (anexa nr. 20).

- SC FFF. SRL declară achiziţii în sem. II 2009 de la SC GGG. SRL în valoare totală de 16.377.200 RON, din care 13.762.353 RON baza impozabilă şi 2.614.847 RON TVA, în timp ce societatea furnizoare SC GGG. SRL nu declară aceste livrări către SC FFF. SRL.

- SC FFF. SRL declară achiziţii în sem. II 2009 de la SC III. SRL în valoare totală de 116.620 RON, din care 98.000 RON baza impozabilă şi 18.620 RON TVA, în timp ce societatea furnizoare SC III. SRL nu declară aceste livrări către SC FFF. SRL.

Din interogarea bazei de date a ANAF a rezultat faptul că SC FFF. SRL nu figurează cu puncte de lucru declarate (anexa nr. 19). De asemenea SC FFF. SRL nu figurează în baza de date a ANAF cu situaţii financiare semestriale sau anuale (bilanţ contabil) depuse la organele fiscale teritoriale pentru întreaga perioadă de activitate.

Prin intermediul bazei de date a ANAF a fost verificată înregistrarea operatorului economic SC FFF. SRL CUI x în Registrul Operatorilor Intracomunitari, fiind listat în acest sens Raportul VIES (anexa nr. 21), iar din consultarea acestuia se constată faptul că societatea nu figurează în perioada ianuarie- decembrie 2009 cu achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare, niciun partener din spaţiul intracomunitar nedeclarând livrări în perioada verificată către SC FFF. SRL.

De asemenea conform bazei de date a ANAF (anexa nr. 19) SC FFF. SRL nu figurează cu importuri şi TVA declarată în vamă.

Pentru întreaga perioadă de activitate au fost depuse de către reprezentanţii legali ai SC FFF. SRL la organele fiscale teritoriale declaraţii cod 300 reprezentând deconturi de TVA doar în perioada trim. III - trim. IV 2009 prin care a fost declarată TVA colectată în sumă totală de 2.625.326 RON şi TVA deductibilă în sumă totală de 2.625.406 RON. Se precizează faptul că SC FFF. SRL nu a plătit pentru întreaga perioadă de activitate către bugetul de stat sume reprezentând TVA. (anexa nr. 22)

Reprezentanţii legali ai SC FFF. SRL au depus la organele fiscale teritoriale declaraţia cod 101 privind impozitul pe profit aferentă anului 2009 declarând prin aceasta venituri din exploatare în valoare totală de 13.817.504 RON şi cheltuieli de exploatare în valoare totală de 13.814.684 RON. (anexa nr. 23)

Din consultarea bazei de date a ANAF s-a constatat faptul că reprezentanţii legali ai SC FFF. SRL au încetat să mai depună declaraţii fiscale la organele fiscale teritoriale din anul 2010, ultimele declaraţii fiscale fiind depuse în decembrie 2009.

Conform răspunsului nr. x/25.11.2013 primit de la AJFP Teleorman în legătură cu SC FFF. SRL, în calitate de furnizor rezultă faptul că aceasta a făcut obiectul unui control al Gărzii Financiare, secţia Teleorman, prin Procesul- Verbal nr. x/23.03.2010, organul fiscal neputând intra în posesia documentelor contabile şi s-a procedat la înaintarea sesizării penale nr. 4131/29.06.2013.

Conform RIF nr. x/10.06.2016 în data de 02.06.2016, echipa de inspecţie fiscală s-a deplasat la sediul social al SC FFF. SRL unde nu a putut fi identificată nicio persoană care să pună la dispoziţie documentele financiar contabile ale societăţii sau să furnizeze informaţii cu privire la activitatea desfăşurată.

De asemenea, din studierea documentelor existente la dosarul cauzei s-a constatat faptul că DGRFP Ploieşti a înaintat sesizarea penală din 10.06.2016 către Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman cu privire la SC FFF. SRL.

Conform RIF nr. x/25.06.2010, la sediul social al SC FFF. SRL organele de inspecţie fiscală au discutat cu dl. JJJ., proprietarul imobilului care a cedat o cameră din locuinţa sa, prin contractul de comodat încheiat la data de 21.09.2009 pentru o perioadă de un an, către SC FFF. SRL, pentru a înfiinţa societatea şi pentru a desfăşura activitate. Din declaraţia verbală a acestuia, a rezultat faptul că administratorul societăţii nu a desfăşurat nicio activitate la adresa acestuia şi nu l-a mai văzut, între timp fiind plecat în Spania.

KKK., administrator şi asociat unic al SC FFF. SRL începând din data de 13.01.2010 a declarat că nu a desfăşurat nicio activitate în cadrul SC FFF. SRL DD., administrator şi asociat unic al SC FFF. SRL în perioada 22.09.2009 - 13.01.2010, a declarat că de activitatea societăţilor la care figura asociat sau administrator se ocupau numiţii B. şi C.

În baza celor menţionate anterior, organul de constatare a apreciat că în perioada verificată SC FFF. SRL nu prezintă un comportament fiscal adecvat.

D. SC GGG. SRL figurează în baza de date a ANAF cu domiciliul fiscal şi sediul social declarat în jud. Iaşi, aceasta fiind declarată inactivă de ONRC din data de 15.06.2016 pentru spaţiu sediu social expirat. Obiectul de activitate declarat al SC GGG. SRL este "Comerţ cu ridicata nespecializat" conform cod CAEN 4690. (anexa nr. 24) SC GGG. SRL a depus la organele fiscale teritoriale declaraţia informativă cod 394 aferentă sem. I şi sem. II 2009 (anexa nr. 25), iar din studierea acesteia se constată faptul că societatea figurează în perioada analizată cu achiziţii de bunuri/servicii declarate pe teritoriul naţional în valoare totală fără TVA de 1.272.074 iei de la un număr total de 117 societăţi comerciale furnizoare şi livrări de bunuri/servicii declarate pe teritoriul naţional în valoare totală fără TVA de 1.379.856 RON către 30 societăţi comerciale beneficiare. Tot din studierea declaraţiei informative cod 394 aferentă sem. II 2009 s-a constatat că SC FFF. SRL şi SC GG. SRL au declarat achiziţii de la SC GGG. SRL în valoare totală de 18.816.662 RON, din care 15.812.321 RON baza impozabilă şi 3.004.341 RON TVA, relaţii nerecunoscute de SC GGG. SRL, astfel:

- SC FFF. SRL a declarat în sem. II 2009 achiziţii de la SC GGG. SRL în valoare totală de 16.377.200 RON, din care 13.762.353 RON baza impozabilă şi 2.614.847 RON TVA, în timp ce SC GGG. SRL nu a declarat livrări către SC FFF. SRL.

- SC GG. SRL a declarat în sem. II 2009 achiziţii de la SC GGG. SRL în valoare totală de 2.439.462 RON, din care 2.049.968 RON baza impozabilă şi 389.494 RON TVA, în timp ce SC GGG. SRL nu a declarat livrări către SC GG. SRL.

Din interogarea bazei de date a ANAF a rezultat faptul că SC GGG. SRL figurează cu puncte de lucru declarate (anexa nr. 24) la adresele str. x, bl. lotul x, loc. Iaşi, jud. Iaşi şi loc. Tomeşti, jud. Iaşi. De asemenea, SC GGG. SRL figurează în baza de date a ANAF cu situaţii financiare anuale (bilanţ contabil) depuse la organele fiscale teritoriale pentru anul fiscal 2009, prin care au fost declarate venituri din exploatare în sumă totală de 1.298.597 RON şi cheltuieli de exploatare în sumă totală de 1.279.794 RON. (anexa nr. 26). Prin intermediul bazei de date a ANAF a fost verificată înregistrarea operatorului economic SC GGG. SRL CUI x în Registrul Operatorilor Intracomunitari, fiind listat în acest sens Raportul VIES (anexa nr. 27), iar din consultarea acestuia s-a constatat faptul că societatea nu figurează în perioada ianuarie- decembrie 2009 cu achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare, niciun partener din spaţiul intracomunitar nedeclarând livrări în perioada verificată către SC GGG. SRL.

Au fost identificate declaraţii cod 300, reprezentând deconturi de TVA depuse lunar, de către reprezentanţii legali ai SC GGG. SRL la organele fiscale teritoriale în perioada ianuarie - decembrie 2009 prin care a fost declarată TVA colectată în sumă totală de 263.308 RON şi TVA deductibilă în sumă totală de 245.031 RON. În acest sens s-a constatat faptul că reprezentanţii legali ai SC GGG. SRL au procedat la colectarea taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor efectuate şi declarate în sem. II 2009, excluzând relaţiile nedeclarate şi nerecunoscute cu SC FFF. SRL şi SC GG. SRL (anexa nr. 28).

Reprezentanţii legali ai SC GGG. SRL au depus în perioada ianuarie - decembrie 2009 la organele fiscale teritoriale declaraţii fiscale (anexa nr. 29) inclusiv declaraţia cod 101 privind impozitul pe profit aferentă anului 2009 (anexa nr. 30) declarând prin aceasta venituri din exploatare în valoare totală de 1.298.597 RON şi cheltuieli de exploatare în valoare totală de 1.284.293 RON, valori ce nu cuprind şi relaţiile comerciale cu SC FFF. SRL şi SC GG. SRL Conform documentelor existente la dosarul cauzei, din răspunsul transmis de către administratorul SC GGG. SRL cu adresa nr. x/20.11.2013 înregistrată la AJFP Argeş sub nr. x/20.11.2013, a rezultat că această societate nu a avut niciodată relaţii comerciale cu SC GG. SRL şi nici nu figurează înregistrată în evidenţa contabilă a SC GGG. SRL.

În baza celor menţionate anterior, organul de constatare a apreciat că în perioada analizată, respectiv ianuarie - decembrie 2009, SC GGG. SRL prezintă un comportament fiscal adecvat, depunând în acest sens declaraţii fiscale şi situaţii financiare la organele fiscale teritoriale şi de asemenea, declarând către organele fiscale teritoriale veniturile realizate şi cheltuielile efectuate în activitatea economică desfăşurată.

E. Din studierea bazei de date a ANAF s-a constatat faptul că reprezentanţii legali ai SC GG. SRL nu au depus niciodată la organele fiscale teritoriale situaţii financiare semestriale sau anuale (bilanţ contabil). La dosarul cauzei nu au fost identificate documente de evidenţă contabilă aparţinând SC GG. SRL, în acest sens organul de constatare nu s-a putut pronunţa asupra înregistrării în evidenţa contabilă a societăţii a livrărilor efectuate de aceasta în perioada 01.07.2009 - 30.09.2010. Din studierea bazei de date a ANAF s-a constatat faptul că reprezentanţii legali ai SC GG. SRL au depus declaraţii fiscale doar în trim. III şi trim. IV 2009, declarând în acest sens către organele fiscale teritoriale livrările efectuate în perioada anterior menţionată, iar începând cu luna ianuarie 2010, reprezentanţii legali ai SC GG. SRL au încetat să mai depună orice fel de declaraţii fiscale la organele competente în acest sens s-a constatat faptul că SC GG. SRL nu a procedat la declararea veniturilor către bugetul de stat începând din luna ianuarie 2010.

F. La Obiectivul nr. 8 privind existenţa de concordanţe/neconcordanţe între achiziţiile efectuate de SC GG. SRL de la societăţile furnizoare de la pct. 2 şi livrările efectuate către clienţii menţionaţi la pct. B.1.: SC KK. SRL, LL. SRL, SC MM. SRL, SC NN. SRL, SC OO. SRL, SC PP. SRL, SC FF., SC QQ. SRL, SC U. SRL, SC CC. SRL, SC RR. SRL, SC SS. SRL, SC TT. SRL, SC UU. SRL, SC WW. SRL, SC VV. SRL, XX. SRL, SC X. SRL, SC Z. SRL, SC YY. SRL, SC ZZ. SRL, SC AAA. SRL, SC BBB., SC CCC. SRL, SC II. SRL, SC BB. şi SC DDDD., prin raport s-a arătat următoarele: există neconcordanţe în ceea ce priveşte achiziţiile şi livrările efectuate de SC GG. SRL deoarece: societăţile comerciale furnizoare identificate în sem. II 2009 nu recunosc relaţiile cu SC GG. SRL sau declară livrări către aceasta doar parţial (SC HH. SRL - 1.799.819 RON bază impozabilă faţă de 3.495.169 RON bază impozabilă declarată de SC GG. SRL ca şi achiziţie) raportat la livrările declarate de SC GG. SRL în sem. II 2009 (8.042.558 RON bază impozabilă); în perioada ianuarie- decembrie 2010 societatea nu a fost identificată cu achiziţii pe teritoriul naţional, iar intracomunitar figurează cu o singură achiziţie în valoare totală de 57.751 RON, deşi un număr de 11 societăţi comerciale beneficiare declară achiziţii de la SC GG. SRL în valoare totală fără TVA de 5.280.065 RON, în acest sens constatându-se o diferenţă în valoare totală fără TVA de 5.222.314 RON între achiziţiile şi livrările identificate în anul 2010.

G. La Obiectivul nr. 9 privind deţinerea de către SC GG. SRL de angajaţi, mijloace fixe şi mobile necesare desfăşurării legale a activităţii comerciale, din studierea bazei de date a ANAF s-a constatat faptul că reprezentanţii legali ai SC GG. SRL nu au depus niciodată la organele fiscale teritoriale situaţii financiare semestriale sau anuale. La dosarul cauzei a fost identificat Raportul de inspecţie fiscală nr. x/29.11.2013 întocmit de AJFP Argeş prin care organele de inspecţie fiscală au făcut următoarele menţiuni: "Menţionăm faptul că SC GG. SRL are un comportament de firmă "tip fantomă" în sensul că nu figurează la sediul social declarat, care este de fapt un apartament de bloc ce nu i-ar permite desfăşurarea activităţii neavând puncte de lucru înregistrate şi declarate, neavând salariaţi, iar în urma demersurilor efectuate administratorii acesteia nu au fost găsiţi şi nu au putut fi contactaţi".

Prin adresa existentă la dosarul cauzei transmisă de ITM Argeş sub nr. x/25.09.2017, se comunică faptul că SC GG. SRL CUI x nu a înregistrat în evidenţele ITM Argeş şi nici nu a transmis registrul general de evidenţă a salariaţilor conform H.G. nr. 161/2006 de la înfiinţare (20.07.2009) până la data schimbării sediului social în Bucureşti (22.02.2010). Din studierea bazei de date a ANAF s-a constatat faptul că SC GG. SRL nu figurează cu angajaţi declaraţi în perioada de activitate.

Conform procesului-verbal existent la dosarul cauzei încheiat la data de 03.10.2017, SC GG. SRL CUI x nu a fost identificată cu mijloace auto deţinute în perioada de activitate.

În baza celor menţionate în cuprinsul prezentului obiectiv, conform adresei nr. x/25.09.2017 transmisă de ITM Argeş, conform procesului-verbal încheiat la 03.10.2017 şi conform menţiunilor scrise făcute de organele de inspecţie fiscală prin RIF x/29.11.2013 s-a constatat că SC GG. SRL nu a figurat cu angajaţi declaraţi în perioada analizată şi nu a fost identificată cu mijloace auto deţinute în perioada de activitate. În lipsa situaţiilor financiare şi al documentelor de evidentă contabilă aparţinând SC GG. SRL, organul de constatare nu se poate pronunţa asupra mijloacelor fixe deţinute de SC GG. SRL.

H. SC MM. SRL: G., acesta îndeplinind calitatea de administrator în perioada 16.12.2008 - 01.10.2014 şi calitatea asociat începând din data de 16.12.2008.

SC FF. CUI x: E., acesta îndeplinind calitatea de administrator în perioada 16.12.2008 - 12.03.2014 şi asociat începând din data de 14.05.2007.

CC. SRL CUI x: F., acesta îndeplinind calitatea de administrator începând din data de 22.01.1999 şi asociat începând din data de 03.04.2000.

SC WW. SRL CUI x: I., acesta îndeplinind calitatea de administrator în perioada 02.04.2009 - 25.10.2013 şi calitatea de asociat începând din data de 02.04.2009. H., acesta îndeplinind calitatea de administrator în perioada 02.04.2009 - 25.10.2013 şi calitatea de asociat începând din data de 02.04.2009.

II. SRL x: J., aceasta îndeplinind calitatea de administrator şi asociat unic începând din data de 19.07.2006.

I. SC GG. SRL (furnizor) - SC MM. SRL (beneficiar): Din studierea declaraţiilor informative cod 394 s-a constatat faptul că SC GG. SRL a declarat livrări pe teritoriul naţional în sem. II 2009 către SC MM. SRL în valoare totală de 1.091.169 RON, din care 916.949 RON bază impozabilă şi 174.220 RON TVA. Se precizează faptul că relaţia este declarată şi de societatea beneficiară ca şi achiziţie (anexa nr. 33.3) La dosarul cauzei nu au fost identificate facturi fiscale emise de SC GG. SRL către SC MM. SRL, în acest sens organul de constatare nu s-a putut pronunţa cu privire la delegaţii menţionaţi conform acestor documente.

Prin intermediul conturilor bancare SC MM. SRL a efectuat plăţi în perioada iulie- decembrie 2009 în conturile bancare aparţinând SC GG. SRL deschise la JJ. în valoare totală de 666.212 RON. Întrucât ambele societăţi au declarat prin intermediul declaraţiilor cod 394 achiziţii respectiv livrări în valoare totală de 1.091.169 RON, s-a constatat o diferenţă în sumă totală de 424.957 RON neachitată de SC MM. SRL în contul SC GG. SRL Situaţia decontărilor efectuate între cele 2 societăţi comerciale este prezentată detaliat în anexa nr. 13 ataşată Raportului de constatare.

La dosarul cauzei nu au fost identificate documente contabile aparţinând SC MM. SRL în acest sens organul de constatare nu s-a putut pronunţa cu privire la înregistrarea în evidenţele contabile ale societăţii în relaţiile, reprezentând achiziţii declarate de la SC GG. SRL, însă din compararea declaraţiilor fiscale depuse a rezultat că valorile, reprezentând TVA deductibilă conform deconturilor de TVA depuse de SC MM. SRL conţin valori similare cu cele declarate ca şi achiziţii pe teritoriul naţional prin declaraţiile cod 394 aferente sem. II 2009 ce conţin şi relaţiile declarate cu SC GG. SRL Dacă din probatoriul administrat în cauză se dovedeşte că SC MM. SRL a procedat la înregistrarea în evidenţele contabile cu privire la relaţia declarată, reprezentând achiziţie de la SC GG. SRL, în baza obiectivului nr. B.4 fixat conform Ordonanţei şi a art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, SC MM. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 174.220 RON reprezentând TVA.

În perioada ianuarie - decembrie 2009 SC MM. SRL declară prin D394 achiziţii pe teritoriul naţional în valoare totală fără TVA de 1.576.982 RON (ce conţin şi achiziţiile declarate de la SC GG. SRL), prin declaraţia privind impozitul pe profit au fost declarate cheltuieli de exploatare în valoare totală de 1.570.615 RON, iar prin situaţiile financiare anuale au fost declarate cheltuieli de exploatare în valoare totală de 1.568.294 RON.

Dacă din probatoriul administrat în cauză se dovedeşte că SC MM. SRL a procedat la înregistrarea în evidenţele contabile cu privire la relaţia declarată, reprezentând achiziţie de la SC GG. SRL, în baza obiectivului nr. B.4 fixat conform Ordonanţei şi în baza prevederilor legale ale art. 11 şi art. 21 alin. (4) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, SC MM. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL în valoare totală fără TVA de 916.949 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 146.712 RON, reprezentând impozit pe profit, calculat prin aplicarea cotei de 16% în conformitate cu prevederile legale ale art. 17 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

SC GG. SRL (furnizor) - SC FF. (beneficiar): Din studierea declaraţiilor informative cod 394 s-a constatat faptul că SC GG. SRL a declarat livrări pe teritoriul naţional în sem. II 2009 către SC FF. în valoare totală de 1.313.390 RON, din care 1.103.689 RON bază impozabilă şi 209.701 RON TVA. Se precizează faptul că relaţia este declarată şi de societatea beneficiară ca şi achiziţie, (anexa nr. 33.7). La dosarul cauzei au fost identificate 9 facturi fiscale emise de SC GG. SRL către SC FF. purtând menţiunile "transport auto, bazin plastic şi metanol" în valoare totală de 1.313.389 RON, din care 1.103.688 RON baza impozabilă şi 209.701 RON TVA. (anexa nr. 33.7): factura nr. x/15.09.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 54.036 RON, factura nr. x/08.10.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 99.960 RON; factura nr. x/12.10.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 108.871 RON; factura nr. x/01.12.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 86.992 RON; factura nr. x/07.12.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 184.196 RON; factura nr. x/12.12.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 196.992 RON; factura nr. x/16.12.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 168.623 RON; factura nr. x/21.12.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 208.172 RON; factura nr. x/30.12.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 205.549 RON.

De asemenea, pe facturile fiscale emise de SC GG. SRL către SC FF. figurează ca delegat A. Din verificările efectuate în baza de date a ANAF, înscris în facturile fiscale prezentate nu figurează alocat vreunei persoane.

Decontarea facturilor anterior menţionate s-a realizat prin intermediul unui număr de 7 ordine de plată în sumă totală de 1.313.389 RON, în acest sens constatându-se faptul că SC FF. a efectuat plăţi în conturile bancare, aparţinând SC GG. SRL deschise la JJ. în valoare totală de 1.313.389 RON, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale menţionate. Situaţia facturilor fiscale şi a decontărilor în relaţia dintre SC GG. SRL şi SC FF. este prezentată detaliat în anexa nr. 13 şi anexa nr. 33.7 ataşate Raportului de constatare.

La dosarul cauzei au fost identificate documente contabile, aparţinând SC FF., iar din studierea acestora s-a constatat înregistrarea în evidenţa contabilă a facturilor fiscale emise de SC GG. SRL în valoare totală inclusiv TVA de 1.313.389 RON. Astfel, în baza celor menţionate în cuprinsul raportului de constatare, în baza obiectivului nr. B.4 fixat conform ordonanţei precum şi în baza prevederilor legale ale art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, SC FF. nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 209.701 RON, reprezentând TVA şi nu beneficiază de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL în valoare totală fără TVA de 1.103.688 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 176.590 RON, reprezentând impozit pe profit, calculat prin aplicarea cotei de 16% în conformitate cu prevederile legale ale art. 17 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi nu beneficiază de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL în valoare totală fără TVA de 1.103.688 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 176.590 RON, reprezentând impozit pe profit, calculat prin aplicarea cotei de 16% în conformitate cu prevederile legale ale art. 17 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

SC GG. SRL (furnizor) - SC CC. SRL (beneficiar): Din studierea declaraţiilor informative cod 394 s-a constatat faptul că SC GG. SRL a declarat livrări pe teritoriul naţional în sem. II 2009 către SC CC. SRL în valoare totală de 181.972 RON, din care 152.918 RON bază impozabilă şi 29.054 RON TVA. Se precizează faptul că relaţia este declarată şi de societatea beneficiară ca şi achiziţie, (anexa nr. 33.10). La dosarul cauzei au fost identificate 4 facturi fiscale emise de SC GG. SRL către SC CC. SRL purtând menţiunile "mărfuri şi anvelope" în valoare totală de 181.972 RON, din care 152.918 RON baza impozabilă şi 29.054 RON TVA. (anexa nr. 33.10) De asemenea, pe facturile fiscale emise de SC GG. SRL către SC CC. SRL figurează ca delegaţi următoarele persoane: factura nr. x/23.09.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 11.850 RON figurează la rubrica "delegat" numitul A. pentru care nu se specifică CNP; factura nr. x/17.09.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 50.694 RON figurează la rubrica "delegat" numitul A. pentru care nu se specifică CNP; factura nr. x/03.09.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 64.498 RON figurează la rubrica "delegat" numitul A. pentru care nu se specifică CNP; factura nr. x/09.09.2009 în valoare totală inclusiv TVA de 54.930 RON figurează la rubrica "delegat" numitul A. pentru care nu se specifică CNP.

Decontarea facturilor anterior menţionate s-a realizat prin intermediul unui număr de 3 ordine de plată în sumă totală de 181.972 RON, în acest sens constatându-se faptul că SC CC. SRL a efectuat plăţi în conturile bancare aparţinând SC GG. SRL deschise la JJ. în valoare totală de 181.972 RON, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale menţionate. Situaţia facturilor fiscale şi a decontărilor în relaţia dintre SC GG.

GG. SRL şi SC CC. SRL este prezentată detaliat în anexa nr. 13 şi anexa nr. 33.10 ataşate raportului de constatare.

La dosarul cauzei au fost identificate documente contabile aparţinând SC CC. SRL, iar din studierea acestora s-a constatat înregistrarea în evidenţa contabilă a facturilor fiscale emise de SC GG. SRL în valoare totală inclusiv TVA de 181.972 RON. Astfel, în baza celor menţionate în cuprinsul raportului de constatare, în baza obiectivului nr. B.4 fixat conform ordonanţei precum şi în baza prevederilor legale ale art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, SC CC. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 29.054 RON, reprezentând TVA şi nu beneficiază de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL în valoare totală fără TVA de 152.918 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 24.467 RON, reprezentând impozit pe profit, calculat prin aplicarea cotei de 16% în conformitate cu prevederile legale ale art. 17 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

SC GG. SRL (furnizor) - SC WW. SRL (beneficiar): Din studierea declaraţiilor informative cod 394 s-a constatat faptul că SC GG. SRL nu a declarat livrări pe teritoriul naţional în sem. II 2009 şi sem. I 2010 către SC WW. SRL în valoare totală de 178.966 RON, din care 150.392 RON bază impozabilă şi 28.574 RON TVA (anexa nr. 33.15), astfel: în sem. II 2009 livrări în valoare totală de 44.306 RON, din care 37.232 RON bază impozabilă şi 7.074 RON TVA; în sem. I 2010 livrări în valoare totală de 134.660 RON, din care 113.160 RON bază impozabilă şi 21.500 RON TVA. Relaţia este declarată doar de către societatea comercială beneficiară ca şi achiziţie. La dosarul cauzei nu au fost identificate facturi fiscale emise de SC GG. SRL către SC WW. SRL, în acest sens organul de constatare nu s-a putut pronunţa cu privire la delegaţii menţionaţi conform acestor documente.

Din studierea extraselor bancare aparţinând SC GG. SRL a rezultat faptul că SC WW. SRL a efectuat plăţi către aceasta prin intermediul unui număr de 2 ordine de plată în valoare totală de 178.966 RON, în acest sens constatându-se faptul că SC WW. SRL a achitat către SC GG. SRL suma de 178.966 RON, reprezentând contravaloarea operaţiunilor identificate prin intermediul declaraţiilor informative cod 394 în relaţia cu SC GG. SRL Situaţia decontărilor în relaţia dintre SC GG. SRL şi SC WW. SRL este prezentată detaliat în anexa nr. 13 ataşată raportului de constatare.

În baza celor menţionate anterior s-a constatat că în sem. II 2009 şi sem. I 2010 sumele, reprezentând TVA deductibilă declarate de SC WW. SRL prin deconturile de TVA conţin valori similare cu valorile, reprezentând TVA aferentă achiziţiilor pe teritoriul naţional declarate prin declaraţiile 394, ce cuprind şi achiziţiile declarate de SC WW. SRL de la SC GG. SRL.

La dosarul cauzei nu au fost identificate documente contabile, aparţinând SC WW. SRL în acest sens organul de constatare nu s-a putut pronunţa cu privire la înregistrarea în evidenţele contabile ale societăţii în relaţiile reprezentând achiziţii declarate de la SC GG. SRL, însă din compararea declaraţiilor fiscale depuse a rezultat că valorile, reprezentând TVA deductibilă conform deconturilor de TVA depuse de SC WW. SRL conţin valori similare cu cele declarate ca şi achiziţii pe teritoriul naţional prin declaraţiile cod 394 aferente sem. II 2009 şi sem. I 2010 ce conţin şi relaţiile declarate cu SC GG. SRL Dacă din probatoriul administrat în cauză se dovedeşte că SC WW. SRL a procedat la înregistrarea în evidenţele contabile cu privire la relaţia declarată, reprezentând achiziţie de la SC GG. SRL, în baza obiectivului nr. B.4 fixat conform Ordonanţei şi a art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, SC WW. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 28.574 RON, reprezentând TVA.

Din studierea extraselor bancare aparţinând SC GG. SRL a rezultat faptul că SC WW. SRL a efectuat plăţi către aceasta prin intermediul unui număr de 2 ordine de plată în valoare totală de 178.966 RON, în acest sens constatându-se faptul că SC WW. SRL a achitat către SC GG. SRL suma de 178.966 RON, reprezentând contravaloarea operaţiunilor identificate prin intermediul declaraţiilor informative cod 394 în relaţia cu SC GG. SRL La dosarul cauzei nu au fost identificate documente contabile aparţinând SC WW. SRL, iar din consultarea bazei de date a ANAF au rezultat următoarele:

În perioada ianuarie- decembrie 2009 SC WW. SRL declară prin D394 achiziţii pe teritoriul naţional în valoare totală fără TVA de 1.856.147 RON (ce conţin şi achiziţiile declarate de la SC GG. SRL), prin declaraţia privind impozitul pe profit au fost declarate cheltuieli de exploatare în valoare totală de 1.828.915 RON, iar prin situaţiile financiare anuale au fost declarate cheltuieli de exploatare în valoare totală de 1.823.124 RON.

În perioada ianuarie- decembrie 2010 SC WW. SRL declară prin D394 achiziţii pe teritoriul naţional în valoare totală fără TVA de 136.936 RON (ce conţin şi achiziţiile declarate de la SC GG. SRL), prin declaraţia privind impozitul pe profit au fost declarate cheltuieli de exploatare în valoare totală de 58.172 RON, iar prin situaţiile financiare anuale au fost declarate cheltuieli de exploatare în valoare totală de 55.255 RON.

Dacă din probatoriul administrat în cauză se dovedeşte că SC WW. SRL a procedat la înregistrarea în evidenţele contabile cu privire la relaţiile declarate în sem. II 2009 şi sem. I 2010, reprezentând achiziţie de la SC GG. SRL, în baza obiectivului nr. B.4 fixat conform ordonanţei şi în baza prevederilor legale ale art. 11 şi art. 21 alin. (4), lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, SC WW. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL în valoare totală fără TVA de 150.392 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 24.063 RON, reprezentând impozit pe profit, calculat prin aplicarea cotei de 16% în conformitate cu prevederile legale ale art. 17 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

SC GG. SRL (furnizor) - SC II. SRL (beneficiar): Din studierea declaraţiilor informative cod 394 s-a constatat faptul că SC GG. SRL nu a declarat livrări pe teritoriul naţional în sem. I 2010 către SC II. SRL în valoare totală de 184.450 RON, din care 155.000 RON bază impozabilă şi 29.450 RON TVA. Se precizează faptul că relaţia este declarată de societatea beneficiară ca şi achiziţie, (anexa nr. 33.25) 77. La dosarul cauzei au fost identificate facturile fiscale nr. x/22.01.2010 şi nr. y/15.01.2010 emise de SC GG. SRL către SC II. SRL purtând menţiunea "sare 0 - 4 mm vrac" în valoare totală de 184.450 RON, din care 155.000 RON baza impozabilă şi 29.450 RON TVA. (anexa nr. 33.25) De asemenea, pe facturile fiscale menţionate, emise de SC GG. SRL către SC II. SRL, figurează ca delegat numitul A. fără CNP. La dosarul cauzei nu au fost identificate documente din care să rezulte decontarea facturilor anterior menţionate. Din studierea extraselor bancare aparţinând SC GG. SRL şi al documentelor existente la dosarul cauzei nu au fost identificate plăţi efectuate de SC II. SRL către SC GG. SRL În baza celor menţionate anterior se constată că în sem. I 2010 sumele reprezentând TVA deductibilă declarate de SC II. SRL prin deconturile de TVA exced valorilor, reprezentând TVA aferentă achiziţiilor pe teritoriul naţional declarate prin declaraţiile 394, ce cuprind şi achiziţiile declarate de SC II. SRL de la SC GG. SRL.

Din studierea documentelor existente la dosarul cauzei, pentru factura fiscală nr. x/22.01.2010 au fost întocmite 18 avize de însoţire a mărfii în perioada 04 - 22.01.2010, iar pentru factura fiscală nr. x/15.01.2010 au fost întocmite 40 avize de însoţire a mărfii în perioada 04 - 30.12.2009. Avizele identificate la dosarul cauzei conţin menţionate următoarele mijloace de transport: x, x, x, x, x.

Conform procesului-verbal existent la dosarul cauzei întocmit la data de 09.10.2017 de către organele de cercetare penală din cadrul IPJ Argeş, numerele de înmatriculare anterior menţionate figurează în perioada întocmirii avizelor de însoţire marfă, respectiv 04.12.2009 - 22.01.2010, ca aparţinând următoarelor mijloace de transport: x figurează ca fiind autoutilitară basculantă, având ca proprietar în perioada întocmirii avizelor TTT. SA. şi utilizator SC UUU. SRL, SC II. SRL devenind utilizator din data de 25.10.2010, ulterior întocmirii avizelor în relaţia cu SC GG. SRL; x figurează ca fiind autoutilitară basculantă, având ca proprietar în perioada întocmirii avizelor TTT. SA. şi utilizator SC UUU. SRL, SC II. SRL devenind utilizator din data de 25.10.2010, ulterior întocmirii avizelor în relaţia cu SC GG.

Construct SRL; x figurează ca fiind autoturism, având ca proprietar unic în perioada întocmirii avizelor pe numita VVV., data înmatriculării fiind 16.11.2009; x figurează ca fiind autoutilitară basculantă, având ca proprietar în perioada întocmirii avizelor WWW. SA. şi utilizator SC II. SRL; x figurează ca fiind autoturism, având ca proprietar în perioada întocmirii avizelor XXX. SA. şi utilizator SC YYY. SRL De asemenea, conform aceluiaşi proces-verbal întocmit la data de 09.10.2017 de către organele de cercetare penală din cadrul IPJ Argeş, SC II. SRL figurează ca având în proprietate doar o semiremorcă înmatriculată din data de 30.08.2007 sub nr. x

Din consultarea bazei de date a ANAF au rezultat următoarele: În perioada ianuarie- decembrie 2010 SC II. SRL declară prin D394 achiziţii pe teritoriul naţional în valoare totală fără TVA de 8.733.701 RON (ce conţin şi achiziţiile declarate de la SC GG. SRL), prin declaraţia privind impozitul pe profit au fost declarate cheltuieli de exploatare în valoare totală de 5.817.438 RON, iar prin situaţiile financiare depuse au fost declarate cheltuieli de exploatare în valoare totală de 6.845.905 RON.

La dosarul cauzei nu au fost identificate documente contabile, aparţinând SC II. SRL în acest sens organul de constatare nu s-a putut pronunţa cu privire la înregistrarea în evidenţele contabile ale societăţii în relaţiile reprezentând achiziţii declarate de la SC GG. SRL, însă din compararea declaraţiilor fiscale depuse a rezultat că valorile, reprezentând TVA deductibilă conform deconturilor de TVA depuse de SC II. SRL exced valorilor declarate ca şi achiziţii pe teritoriul naţional prin declaraţiile cod 394 aferente sem. I 2010 ce conţin şi relaţiile declarate cu SC GG. SRL Dacă din probatoriul administrat în cauză se dovedeşte că SC II. SRL a procedat la înregistrarea în evidenţele contabile cu privire la relaţia declarată, reprezentând achiziţie de la SC GG. SRL, în baza obiectivului nr. B.4 fixat conform ordonanţei şi a art. 11 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, SC II. SRL nu beneficiază de dreptul de deducere al TVA în relaţia cu SC GG. SRL, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 29.450 RON, reprezentând TVA şi nu beneficiază de dreptul de deducere al cheltuielilor în relaţia cu SC GG. SRL în valoare totală fără TVA de 155.000 RON, în acest sens datorând către bugetul general consolidat al statului suma de 24.800 RON, reprezentând impozit pe profit, calculat prin aplicarea cotei de 16% în conformitate cu prevederile legale ale art. 17 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

IV.3. Din probele menţionate mai sus, interpretate prin prisma poziţiei procesuale de recunoaştere a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor B., A., H. şi I., instanţa a reţinut că relaţiile comerciale dintre: SC FFF. SRL şi SC GG. SRL; SC GGG. SRL şi SC GG. SRL; SC GG. SRL şi SC FF.; SC GG. SRL şi SC CC. SRL; SC GG. SRL şi SC MM. SRL (în parte); SC GG. SRL şi SC WW. SRL; SC GG. SRL şi SC II. SRL, sunt fictive în sensul art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005:

"operaţiune fictivă - disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există".

Astfel, în esenţă, în cauză: nu există documente de evidenţă contabilă aparţinând SC GG. SRL; reprezentanţii legali ai SC GG. SRL au depus declaraţii fiscale doar în perioada desfăşurării relaţiilor comerciale cu SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL; nu există facturi fiscale emise în relaţiile desfăşurate de SC FFF. SRL şi SC GGG. SRL în calitate de furnizori şi SC GG. SRL în calitate de beneficiar; nu există chitanţe sau alte documente care să justifice decontările efectuate între SC GG. SRL în calitate de beneficiar şi SC FFF.

SRL şi SC GGG. SRL în calitate de furnizori; aspectele relatate de martorul DD.; SC FFF. SRL nu a declarat livrări către SC GG. SRL; SC GGG. SRL nu a declarat livrări către SC GG. SRL; SC FFF. SRL nu figurează cu puncte de lucru declarate, nu figurează cu situaţii financiare semestriale sau anuale (bilanţ contabil) depuse la organele fiscale teritoriale pentru întreaga perioadă de activitate; nu figurează în perioada ianuarie- decembrie 2009 cu achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare, niciun partener din spaţiul intracomunitar nedeclarând livrări în perioada verificată către SC FFF.

SRL; SC FFF. SRL nu figurează cu importuri şi TVA declarată în vamă; administratorul SC FFF. SRL nu a desfăşurat nicio activitate la sediul societăţii; deşi SC GGG. SRL figurează cu puncte de lucru declarate, nu figurează în perioada ianuarie- decembrie 2009 cu achiziţii de bunuri/servicii intracomunitare, niciun partener din spaţiul intracomunitar nedeclarând livrări în perioada verificată către SC GGG. SRL; această societate nu a avut declarat relaţiile comerciale cu SC GG. SRL; SC GG. SRL nu figurează la sediul social declarat - un apartament de bloc ce nu i-ar permite desfăşurarea activităţii neavând puncte de lucru înregistrate şi declarate, nu figurează cu angajaţi declaraţi în perioada de activitate;

SC GG. SRL nu a deţinut mijloace auto deţinute în perioada de activitate; SC GG. SRL nu a declarat livrări SC WW. SRL, relaţia fiind declarată doar de către societatea comercială beneficiară ca şi achiziţie; nu există facturi fiscale emise de SC GG. SRL către SC WW. SRL; SC GG. SRL nu a declarat livrări către SC II. SRL, relaţia fiind declarată doar de societatea beneficiară ca şi achiziţie; nu există documente din care să rezulte decontarea facturilor anterior menţionate; neconcordanţele privind mijloacele de transport: x, x, x, x, x pretins utilizate în relaţia dintre SC GG.

SRL şi SC II. SRL.

În ceea ce priveşte relaţia dintre SC GG. SRL şi SC MM. SRL, instanţa a reamintit că, din analizarea declaraţiilor 394, reiese că SC GG. SRL a declarat livrări pe teritoriul naţional, în sem. II 2009, către SC MM. SRL, în valoare totală de 1.091.169 RON, din care 916.949 RON bază impozabilă şi 174.220 RON TVA, acestea fiind declarate şi de societatea beneficiară, ca achiziţie. La dosarul cauzei nu au fost identificate facturi fiscale emise de SC GG. SRL către SC MM. SRL.

Prin intermediul conturilor bancare, în perioada iulie- decembrie 2009, SC MM. SRL a efectuat plăţi în conturile bancare aparţinând SC GG. SRL, deschise la JJ., în valoare totală de 666.212 RON. Întrucât ambele societăţi au declarat prin intermediul declaraţiilor 394 achiziţii, respectiv livrări în valoare totală de 1.091.169 RON, s-a constatat o diferenţă în sumă totală de 424.957 RON, neachitată de SC MM. SRL în contul SC GG. SRL.

Totodată, prin raportul de constatare întocmit în cauză s-a reţinut că, în perioada iulie- septembrie 2009, conform extraselor bancare, aparţinând SC GG. SRL au fost identificate 7 operaţiuni bancare, reprezentând plăţi efectuate de societate către SC HH. SRL CUI x în valoare totală de 286.330 RON, cu menţiunea că plata către SC HH. SRL se efectua în aceeaşi zi şi cu aceeaşi sumă ce era încasată de SC GG. SRL de la SC MM. SRL.

Coroborând aceste aspecte cu constatările Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman în DUP nr. x/201, în sensul, că relaţiile comerciale dintre SC GG. SRL şi SC HH. SRL din perioada iulie- septembrie 2009 nu au fost fictive, în cauza de faţă, instanţa a reţinut că relaţiile comerciale fictive dintre SC GG. SRL şi SC MM. SRL exclud suma de 286.330 RON, mai ales că în speţă s-a dispus clasarea pentru infracţiunea de spălarea banilor.

Prin urmare, livrările fictive dintre SC GG. SRL şi SC MM. SRL sunt în sumă totală de 804.839 RON din care 676.335,294 RON bază impozabilă, 128.503,706 RON TVA şi 108.213 RON impozit pe profit, iar livrările fictive totale declarate de SC GG. SRL către cele 12 societăţi sunt în cuantum de 4.459.869 RON.

Totodată, coroborând concluziile raportului de constatare cu poziţia procesuală de recunoaştere a inculpaţilor B. şi A., precum şi cu achitarea prejudiciilor de către administratorii SC U. SRL; SC AAAA. SRL (fostă SC QQ. SRL); SC X. SRL; SC Z. SRL; SC BB.; SC DDDD.; SC LL. SRL, faţă de aceştia dispunându-se clasarea prin rechizitoriu, instanţa de fond a reţinut că relaţiile comerciale dintre aceste societăţi şi SC GG. SRL sunt fictive în sensul art. 2 lit. f) din Legea nr. 241/2005: "operaţiune fictivă - disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există".

Conform art. 9 alin. (1), lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 în vigoare la data faptelor, " (1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amenda următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive. (2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani."

Prin urmare, instanţa de fond a reţinut că inculpatul A., în calitate de administrator de drept al SC GG. SRL, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada iulie 2009 - septembrie 2010, a evidenţiat şi declarat la organele fiscale competente livrări fictive de mărfuri şi de prestări de servicii, în valoare totală de 4.459.869 RON, către următoarele societăţi comerciale: SC FF.; SC CC. SRL; SC MM. SRL (în parte); SC WW. SRL; SC II. SRL; SC U. SRL; SC AAAA. SRL (fostă SC QQ. SRL); SC X. SRL; SC Z. SRL; SC BB.; SC DDDD.; SC LL. SRL, ajutând în acest mod, în mod direct, pe administratorii acestor societăţi, să prejudicieze bugetul de stat, prin deducerea TVA-ului şi impozitului pe profit, cu suma totală de 1.278.826 RON.

Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., în temeiul cărora inculpatul A. a fost condamnat, conform dispozitivului sentinţei redat mai sus.

Inculpatul B., în calitate de administrator de fapt al SC GG. SRL, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada iulie 2009 - septembrie 2010, a dirijat şi coordonat întreaga activitate comercială a administratorului de drept al SC GG. SRL, inculpatul A., prin indicarea sau găsirea partenerilor comerciali şi intermedierea relaţiilor comerciale cu aceştia, urmate de evidenţierea şi declararea la organele fiscale competente de livrări fictive sau nereale de mărfuri şi prestări de servicii, în valoare totală de 4.459.869 RON către următoarele societăţi comerciale: SC FF.; SC CC. SRL; SC MM. SRL (în parte); SC WW. SRL; SC II. SRL; SC U. SRL; SC AAAA. SRL (fostă SC QQ. SRL); SC X. SRL; SC Z. SRL; SC BB.; SC DDDD.; SC LL. SRL, ajutând în acest mod, în mod direct, pe administratorii acestor societăţi, să prejudicieze bugetul de stat, prin deducerea TVA-ului şi impozitului pe profit, cu suma totală de 1.278.826 RON.

Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., în temeiul cărora inculpatul B. a fost condamnat, conform dispozitivului sentinţei redat mai sus.

Instanţa de fond a constatat că, prin Sentinţa penală nr. 943/F/30.05.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosar nr. x/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 1333/15.10.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, s-au dispus următoarele:

"1. În baza art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. art. 374 alin. (4), art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., condamnă pe inculpatul B., la pedeapsa principală de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art. 66 alin. (1) - art. 67 alin. (2) din C. pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară drepturile prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) din C. pen., pe o durată de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, conform art. 68 alin. (1), lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi g) din C. pen., ca pedeapsă accesorie, care se execută în caz de revocare sau anulare a suspendării sub supraveghere.

În baza art. 91 din C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani stabilit conform art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere şi obligaţii pe durata termenului de supraveghere:a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Argeş, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c)să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte cinci zile;d) să comunice orice schimbare a locului de muncă; e)să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) din C. pen. impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulate de Serviciul de Probaţiune Argeş sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., inculpatul va presta pe durata termenului de încercare o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 60 de zile (instituţii în cadrul cărora se va executa obligaţia: Primăria Bradu, judeţul Argeş sau Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Piteşti).

Măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse se comunică Serviciul de Probaţiune Argeş, desemnat cu supravegherea inculpatului.

Atrage atenţia inculpatului că nerespectarea măsurilor de supraveghere, neexecutarea obligaţiilor ce îi revin pe durata termenului de supraveghere, săvârşirea unei noi infracţiuni atrag revocarea suspendării şi executarea pedepsei în regim de detenţie.

Constată că inculpatul a fost reţinut 24 de ore, din data de 01.02.2015 ora 23:40 la 02.02.2015, ora 23:40 şi arestat preventiv de la 03.02.2015 la data de 30.06.2015."

În motivarea soluţiei sale, Tribunalul Bucureşti a reţinut următoarele:

"fapta inculpatului B., care în perioada 01.07.2014 - 30.11.2014, în calitate de administrator în fapt al SC SSSS. SRL - CUI x, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a achiziţionat în numele acestei societăţi bitum rutier de la persoane fizice, fără documente justificative, pe care ulterior l-a livrat către clientul SC TTTT. SRL - CUI x, la o valoare totală de 1.976.933,24 RON, iar pentru a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale (TVA), generate de livrările de bitum rutier efectuate în numele SC SSSS. SRL - CUI x către clientul SC TTTT. SRL - CUI x, a disimulat provenienţa reală a bunurilor prin dispunerea evidenţierii în declaraţiile fiscale (deconturile de TVA) ale SC SSSS. SRL - CUI x şi raportarea către organele fiscale, în mod repetat, a unor achiziţii fictive de bunuri (bitum rutier) în valoare totală de 1.976.933,24 RON de la societăţile comerciale cu comportament de tip "fantomă" SC UUUU. SRL - CUI x şi SC VVVV. SRL - CUI x, cauzând astfel bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 382.632 RON, reprezentând TVA dedusă nelegal, întruneşte obiectiv şi subiectiv, trăsăturile esenţiale ale infracţiunii de evaziune fiscală, faptă prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale)."

Dat fiind că infracţiunea obiect al cauzei nr. x/2018 a fost comise de inculpat după 4 ani de la comiterea infracţiunii obiect al cauzei de faţă şi în calitate de administrator al unei alte societăţi comerciale, instanţa de fond a constatat că actele materiale care compun infracţiunea obiect al cauzei de faţă nu intră în conţinutul infracţiunii obiect al cauzei nr. x/2018, inculpatul B. săvârşind cele 2 infracţiuni în concurs real, iar nu o singură infracţiune continuată.

Prin urmare, infracţiunea dedusă judecăţii este concurentă cu infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. art. 374 alin. (4), art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. pentru săvârşirea căreia inculpatul

B. a fost condamnat, prin Sentinţa penală nr. 943/F/30.05.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosar nr. x/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 1333/15.10.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, la pedeapsa principală de 2 ani, interzicându-i-se totodată, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 2 ani, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) din C. pen., conform art. 68 alin. (1), lit. b) din C. pen. şi a aceloraşi drepturi ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 97 alin. (1) din C. pen. s-a dispus anularea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 575/13 aprilie 2018 pronunţată de Judecătoria Piteşti în Dosar nr. x/2017, definitivă prin Decizia penală nr. 649/A/27 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

În temeiul art. 38 alin. (2) din C. pen. şi art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. cu referire la art. 40 alin. (1) din C. pen. şi art. 10 din Legea nr. 187/2012, s-au contopit cele 2 pedepse principale şi s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu prevăzut de lege de o treime din cealaltă pedeapsă (respectiv 8 luni), urmând ca inculpatul B. să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 8 luni închisoare.

În temeiul art. 60 din C. pen., pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 8 luni închisoare s-a dispus a se executa în regim de detenţie.

În temeiul art. 45 alin. (3), lit. a) din C. pen. s-au contopit pedepsele complementare şi s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală de 4 ani şi 8 luni închisoare, pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) - administrator al persoanelor juridice de drept privat din C. pen., pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 45 alin. (4) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa complementară rezultantă pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) din C. pen., executată de la data rămânerii definitive a Sentinţei penale nr. 943/F/30.05.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosar nr. x/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 1333/15.10.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen. s-au contopit pedepsele accesorii şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) şi g) -administrator al persoanelor juridice de drept privat din C. pen.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. b) din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen., instanţa de fond a dedus din pedeapsa principală de 4 ani şi 8 luni închisoare durata reţinerii inculpatului de 24 de ore, din data de 01.02.2015 ora 23:40 la 02.02.2015, ora 23:40 şi arestarea preventivă de la 03.02.2015 la data de 30.06.2015 (Sentinţa penală nr. 943/F/30.05.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosar nr. x/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 1333/15.10.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti).

Dat fiind că la data de 12.02.2019, a intervenit decesul inculpatului C., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. f) teza. II din C. proc. pen. rap. la art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva acestui inculpat pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

În temeiul art. 16 alin. (1), lit. i) din C. proc. pen. rap. la art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului D., pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi art. 37 alin. (1), lit. b) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul E., vechiul C. pen., în vigoare la data de 01.01.2010 prevedea următoarele:

Art. 123 - Întreruperea cursului prescripţiei: Cursul termenului prescripţiei prevăzute în art. 122 se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act care, potrivit legii, trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului în desfăşurarea procesului penal. După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie. Întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte numai pe unii dintre ei.

Art. 124 - Prescripţia specială: Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 122 este depăşit cu încă jumătate.

În cauză, prin ordonanţa nr. 1068/P/2011 din 16.10.2013, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina învinuitului A. din infracţiunile de evaziune fiscală şi spălarea banilor, prev. şi ped. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005R şi art. 23 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, în infracţiunile de evaziune fiscală şi spălarea banilor, prev. şi ped. de art. 9 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 241/2005R şi art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002. Prin ordonanţa nr. x/2011 din data de 28.11.2017 s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, faptă prevede art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., schimbarea încadrării juridice, extinderea urmăririi penale, precum şi efectuarea în continuare a urmăririi penale, conform dispozitivului ordonanţei.

Prin urmare, s-a apreciat că sunt incidente în cauză disp. art. 123 alin. (3) din vechiul C. pen., nefiind împlinit deci termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul inculpatului E.

Din probele administrate în cauză reiese că inculpatul E., în calitate de administrator al SC FF., în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a înregistrat în evidenţa contabilă a acestei societăţi, în perioada septembrie 2009 - decembrie 2009, achiziţii fictive în cuantum de 1.313.390 RON de la SC GG. SRL, prejudiciind bugetul de stat prin deducerea TVA-ului şi a impozitului pe profit cu suma totală 386.291 RON.

Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., în temeiul cărora inculpatul E. a fost condamnat, conform dispozitivului sentinţei redat mai sus.

Din probele administrate în cauză, reiese că inculpatul F., în calitate de administrator al SC CC. SRL, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a înregistrat în evidenţa contabilă a acestei societăţi, în luna septembrie 2009 patru facturi fiscale, reprezentând achiziţii fictive în cuantum de 181.972 RON de la SC GG. SRL, prejudiciind bugetul de stat prin deducerea TVA-ului şi a impozitului pe profit cu suma totală 53.521 RON.

Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., în temeiul cărora inculpatul F. a fost condamnat, conform dispozitivului sentinţei redat mai sus.

Din probele administrate în cauză reiese că inculpatul G., în calitate de administrator al SC MM. SRL, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a înregistrat în evidenţa contabilă a acestei societăţi, în sem. II 2009, achiziţii fictive în cuantum de 804.839 RON de la SC GG. SRL, prejudiciind bugetul de stat prin deducerea TVA-ului şi a impozitului pe profit cu suma totală 236.717 RON.

Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., în temeiul cărora inculpatul G. a fost condamnat, conform dispozitivului sentinţei redat mai sus.

Din probele administrate în cauză reiese că inculpaţii H. şi I., în calitate de administratori ai SC WW. SRL, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, au înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii, în sem. II 2009 - sem I 2010 şi au declarat la organele fiscale competente achiziţii fictive de la SC GG. SRL, în sumă totală de 178.966 RON, prejudiciind bugetul de stat prin deducerea TVA-ului şi impozit pe profit cu suma totală de 52.637 RON.

Faptele inculpaţilor întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

Inculpaţii H. şi I. au achitat în datele de 29.07.2020 şi de 24.08.2020 suma de 52.638 RON, depunând chitanţele aferente la dosar.

În acest context, instanţa de fond a constatat incidente în cauză disp. art. 10 din Legea nr. 241/2005 în vigoare la data faptelor:

"(1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar. (2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1)."

Prin urmare, în temeiul art. 16 alin. (1), lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 forma în vigoare la data de 01.07.2010 şi art. 5 din noul C. pen., instanţa de fond a încetat procesul penal pornit împotriva inculpaţilor H. şi I. pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., cu referire la art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală şi a dispus, în temeiul art. 91 din vechiul C. pen., aplicarea faţă de fiecare dintre inculpaţi, a unei amenzi administrative în cuantum de 1.000 RON.

Din probele administrate în cauză reiese că inculpata J., în calitate de administrator al SC II. SRL, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a înregistrat în evidenţa contabilă a acestei societăţi, în sem. I - 2010, şi a declarat la organele fiscale competente, achiziţii fictive în cuantum de 184.450 RON, de la SC GG. SRL, prejudiciind bugetul de stat prin deducerea TVA-ului şi impozit pe profit cu suma totală de 21.350 RON.

Faptele inculpatei întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., în temeiul cărora inculpata J. a fost condamnată, conform dispozitivului sentinţei redat mai sus.

În temeiul art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 20 alin. (2) şi (4) şi la art. 25 alin. (1) din C. proc. pen. coroborat cu art. 1357 şi urm. din C. civ., instanţa de fond a admis în parte acţiunea părţii civile Statul român prin ANAF - DGRFP Ploieşti - AJFP Argeş, iar în temeiul art. 404 alin. (4), lit. c) din C. proc. pen. s-a menţinut măsura asigurătorie, conform dispozitivului sentinţei redat mai sus.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor de judecată, conform dispozitivului sentinţei redat mai sus.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 5 alin. (1), lit. a) din Protocolul nr. x/C/37AUT/14.02.2019, onorariile apărătorilor din oficiu, av. K. în cuantum de 868 RON - împuternicirea avocaţială nr. x/03.09.2020 şi av. L. în cuantum de 555 RON, suma de 313 RON fiind acordată prin încheierea de la termenul din data de 07.10.2020, - împuternicirea avocaţială nr. x/29.09.2020; onorariile parţiale ale apărătorilor din oficiu, av. M. în cuantum de 600 RON - împuternicirea avocaţială nr. x/03.09.2020 şi N. în cuantum de 600 RON împuternicirea avocaţială nr. x/03.09.2020 s-a dispus a se suporta din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei.

Art. 5 alin. (1), lit. b) şi c) din Protocolul privind privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală nr. x/C/37AUT/14.02.2019 dispune următoarele:

"Art. 5. - (1) Valorile onorariilor care se cuvin avocaţilor pentru acordarea asistenţei juridice a suspectului, inculpatului sau a condamnatului când aceasta este obligatorie sau în situaţia în care organul de urmărire penală sau instanţa apreciază că suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar putea face singură apărarea, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege în care se impune desemnarea unui avocat din oficiu sunt următoarele:

a) 627 RON pentru fiecare suspect sau inculpat, asistat în cursul urmăririi penale, 627 RON în cadrul procedurii în camera preliminară - şi 868 RON în cursul judecăţii, separat pe fiecare fază procesuală;

b) 868 RON pentru fiecare suspect sau inculpat, asistat în cursul urmăririi penale, 795 RON în cadrul procedurii în camera preliminară - şi 868 RON, în cursul judecăţii -atunci când cel puţin două persoane au calitatea de suspect sau inculpat în cauză.

c) 1133 RON pentru fiecare suspect sau inculpat, asistat în cursul urmăririi penale, 554 RON în cadrul procedurii în camera preliminară - şi 1.253 RON, în cursul judecăţii - atunci când cel puţin cinci persoane au calitatea de suspect sau inculpat în cauză;"

Prin împuternicirile avocaţiale emise în cauză, s-a stabilit în favoarea fiecărui domn avocat un onorariu în cuantum de 1.253 RON aferent asistării/reprezentării avocaţiale a unui singur inculpat.

Instanţa de fond a constatat că acest onorariu a fost stabilit cu interpretarea eronată a sintagmei atunci când cel puţin puţin cinci persoane au calitatea de suspect sau inculpat în cauză.

Astfel, este real că în dosar au calitatea de inculpat 8 persoane, dar fiecare dintre domnii avocaţi a fost desemnat ca apărător din oficiu pentru una din acestea, fiind deci aplicabile disp. art. 5 alin. (1), lit. a), iar nu disp. art. 5 alin. (1), lit. b) din Protocol.

S-a apreciat că diferenţa dintre onorariul per inculpat care variază în funcţie de numărul total al inculpaţilor, reglementată de art. 5 alin. (1) din Protocol, este justificată de nivelul muncii pe care trebuie să-l depună un apărător, mai ridicat pe măsură ce creşte numărul de inculpaţi asistanţi/reprezentaţi de acesta.

Astfel, în opinia instanţei de fond, sintagma în cauză nu trebuie interpretată în sensul de în dosar, indiferent de numărul de inculpaţi/suspecţi asistanţi/reprezentaţi de un avocat din oficiu, ci în sensul de în dosar şi asistanţi/reprezentaţi de un singur avocat din oficiu."

Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, inculpaţii A., B., E., F., G., J. şi partea civilă Statul Român prin ANAF reprezentată de DGRFP Ploieşti prin AJFP Argeş, criticând-o pentru motivele de nelegalitate şi netemeinicie redate pe larg în încheierea de dezbateri din 27.04.2022, care face parte integrantă din prezenta decizie.

În esenţă, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş a criticat soluţia instanţei de fond cu privire la inculpatul D., respectiv încetarea procesului penal pornit împotriva acestui inculpat pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit.

c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi art. 37 alin. (1), lit.

b) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen. Parchetul a considerat că în mod greşit instanta de fond a constatat că există autoritate de lucru judecat. Consideră Parchetul că nu poate fi invocată incidenţa ne bis în idem, principiu pentru care ar trebui să fie întrunite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unei hotărâri definitive cu privire la fondul cauzei penale, existenţa unei duble proceduri "în materie penală" de sancţionare (bis), noul proces penal să se îndrepte în contra aceleaşi persoane (eadem personae), noul proces penal să privească fapte identice ori fapte care sunt în mod substanţial aceleaşi (idem factum).

Această ultimă condiţie Parchetul o apreciază neîndeplinită, considerând că nu se poate vorbi de existenta aceluiaşi obiect al cauzei în contextul în care, în prezenta cauză, inculpatul a fost trimis în judecata de Parchetul de pe lângă Argeş pentru o altă infracţiune respectiv complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit.

c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen., a cărei săvârşire de către inculpat a reieşit dincolo de orice dubiu din întreg probatoriul administrat, săvârşire care, de altfel este confirmată şi de către inculpat acesta recunoscând fictivitatea respectivelor facturi fiscale. În cealaltă cauză, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a dispus clasarea faptei referitor la acele facturi emise de inculpat, dar pentru o altă infracţiune aceea prev. de art. 9 alin. (1), lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., considerând - în mod eronat în aprecierea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş - că acestea reflecta operaţiuni comerciale reale.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş consideră ca nu există identitate de obiect, fiind vorba de infracţiuni cu un conţinut total diferit, iar din probele administrate a reieşit dincolo de orice dubiu rezonabil săvârşirea de către inculpatul D. a infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi agravată, prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit.

c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen.

Apelanta parte civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a considerat că instanţa în mod eronat a dispus obligarea inculpaţilor A. şi B. doar la plata sumelor de 386.291 RON în solidar cu inculpaţii B. şi E., 53.521 RON în solidar cu inculpaţii B. şi F., 236.717 RON în solidar cu inculpaţii B. şi G. şi 21.350 RON în solidar cu inculpaţii B. şi J., deci o sumă totală de 697.879 RON, împreună cu obligaţiile fiscale accesorii datorate în condiţiile Codului de procedură fiscală. În aceste condiţii, apelanta a considerat ca în mod nelegal instanţa nu i-a obligat pe inculpaţi, în solidar, să achite şi diferenţa până la întreaga suma solicitată de instituţia noastră, respectiv suma de 8.840.298 RON şi accesoriile aferente debitului până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Totodată partea civilă a apreciat ca se impunea ca şi măsura asiguratorie a sechestrului sa fie menţinută până la concurenţa sumei datorate, respectiv 8.840.298 RON împreună cu accesoriile aferente debitului până la data stingerii sumei datorate inclusiv. De asemenea, se impunea ca instanţa sa admită şi cererea de instituire a popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpaţilor până la concurenţa sumei datorate, anterior menţionate.

Apelanta parte civilă a mai arătat că instanţa în mod eronat nu a admis cererea de instituire a popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului E. până la concurenţa sumei datorate de 386.291 RON, împreună cu obligaţiile fiscale accesorii datorate în condiţiile Codului de procedură fiscală.

A mai criticat partea civilă faptul că instanţa nu a admis cererea de instituire a popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului F. pana la concurenţa sumei datorate de 53.521 RON, împreună cu obligaţiile fiscale accesorii datorate în condiţiile Codului de procedură fiscală, faţă de dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Apelanta a mai susţinut că instanţa în mod eronat a dispus obligarea inculpatului G. doar la plata sumei de 236.717 RON în solidar cu inculpaţii A. şi B., împreună cu obligaţiile fiscale accesorii datorate în condiţiile Codului de procedură fiscală. În aceste condiţii partea civilă consideră ca în mod nelegal instanţa nu l-a obligat pe inculpat sa achite şi diferenţa până la întreaga suma solicitată de instituţia noastră, respectiv suma de 320.932 RON şi accesoriile aferente debitului până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Totodată, în aprecierea părţii civile, se impunea ca şi măsura asiguratorie a sechestrului să fie menţinută până la concurenţa sumei datorate, respectiv 320.932 RON împreună cu accesoriile aferente debitului până la data stingerii sumei datorate inclusiv. De asemenea, se impunea ca instanţa să admită şi cererea de instituire a popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpaţilor pana la concurenţa sumei datorate, anterior menţionate.

Alt motiv de apel al părţii civile consta în aceea că instanţa în mod eronat nu a dispus obligarea inculpaţilor H. şi I. la plata obligaţiilor fiscale accesorii aferente debitului, până la data stingerii sumei datorate inclusiv în conformitate cu prevederile art. 173 (1) şi următoarele din Codul de procedură fiscală. Totodată în aprecierea părţii civile se impunea ca şi măsura asiguratorie a sechestrului să fie instituită până la concurenţa accesoriilor aferente debitului datorate până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

De asemenea, se impunea ca instanţa sa admită şi cererea de instituire a popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpaţilor pana la concurenţa sumei datorate anterior menţionate.

Partea civilă a criticat şi faptul că instanţa în mod eronat a dispus obligarea inculpatei J. doar la plata sumei de 21.350 RON în solidar cu inculpaţii A. şi B., împreună cu obligaţiile fiscale accesorii datorate în condiţiile Codului de procedură fiscală. În aceste condiţii partea civilă consideră ca în mod nelegal instanţa nu a obligat-o pe inculpată, în solidar, să achite şi diferenţa până la întreaga sumă solicitată de partea civilă, respectiv suma de 54.250 RON şi accesoriile aferente debitului până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Totodată se impunea ca şi măsura asiguratorie a sechestrului sa fie menţinută pana la concurenţa sumei datorate, respectiv 54.250 RON împreună cu accesoriile aferente debitului până la data stingerii sumei datorate inclusiv. De asemenea, se impunea ca instanţa sa admită şi cererea de instituire a popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatei pana la concurenţa sumei datorate, anterior menţionate.

Apelantul inculpat A. nu a indicat motivele declarării apelului, iar în şedinţa publică din 31.01.2022, fiind prezent personal, a arătat ca îşi retrage apelul.

Apelantul inculpat B. a invocat, în esenţă, motivul de nelegalitate constând în aceea ca nu s-a făcut aplicarea art. 38 alin. (2) din C. pen., considerând că actele materiale care compun infracţiunea obiect al cauzei de faţă intră în conţinutul infracţiunii obiect al cauzei nr. x/2018. Motivul de netemeinicie constă în aceea că nu s-a dat eficienţă disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi circumstanţelor atenuante, inculpatul, solicitând coborârea pedepsei la 1 an închisoare. Inculpatul a completat motivele de apel cu solicitarea de a se aplica art. 16 alin. (1), lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (12) din Legea nr. 241/2005 pentru actul material săvârşit în relaţie cu inculpata J. care a achitat prejudiciul majorat cu 20% şi obligaţiile accesorii şi să se reţină ca a intervenit prescripţia pentru actele săvârşite în raport cu inculpaţii D., F., E. şi G.

După reţinerea cauzei în pronunţare, inculpatul a depus concluzii scrise, prin care a susţinut ca şi în cazul faptelor săvârşite de ceilalţi trei inculpaţi - J., I. şi H. - a intervenit prescripţia răspunderii penale. A susţinut apelantul că s-a împlinit cursul prescripţiei în ceea ce îl priveşte pe B. în raport cu SC WW. SRL, raportat la ultima operaţiune comercială din 24.04.2010 când au fost emise ordine de plata de SC WW. SRL către SC GG. SRL De asemenea, în cazul inculpaţilor H. şi Cristea a intervenit cazul de încetarea procesului penal, respectiv cel prevăzut de art. 16 lit. h) din C. pen.

Apelantul inculpat E. a solicitat, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Argeş pentru nemotivarea sentinţei. În subsidiar, a invocat intervenirea prescripţiei generale a răspunderii penale (sau a prescripţiei speciale) şi a cerut continuarea procesului penal. Pe fondul cauzei, a solicitat să se dispună achitarea în baza art. 16 alin. (1), lit. b) teza I, întrucât nu s-a identificat în ce a constat elementul de fictivitate al operaţiunilor comerciale.

Apelantul inculpat F. a solicitat, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Argeş pentru că nu s-a efectuat o cercetare judecătorească efectivă, judecătorul fondului nu s-a pronunţat asupra mijloacelor de probă, prin nemotivarea sentinţei aducându-se atingere dreptului la un proces echitabil. În subsidiar, a invocat intervenirea prescripţiei generale a răspunderii penale (sau a prescripţiei speciale) şi a cerut continuarea procesului penal. Pe fondul cauzei, a solicitat să se dispună achitarea, întrucât fapta nu există, din probele administrate reiese că achiziţiile de mărfuri au fost reale.

Apelantul inculpat G. a arătat că motivul de nelegalitate constă în aceea ca prima instanţă nu a analizat intervenirea prescripţiei răspunderii penale (sau a prescripţiei speciale), precum şi în faptul că nu a realizat o cercetare judecătorească efectivă, deoarece instanta de fond i-a respins cererea de probatoriu, în special proba cu expertiză. Pe fondul cauzei, a solicitat să se dispună achitarea în baza art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. şi în subsidiar art. 16 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen., întrucât în accepţiunea inculpatului realitatea tranzacţiilor a fost probată prin raportare la soluţiile altor instanţe, făcând referire la ordonanţa de clasare nr. x/2011. A susţinut că, din cercetările efectuate, a rezultat fără putinţă de tăgadă că relaţiile dintre SC HH. SRL şi SC GG. SRL sunt reale, deci au conţinut economic.

Apelanta inculpată J. a solicitat sa se dispună încetarea procesului penal, întrucât a achitat prejudiciul.

În fata instanţei de control judiciar, inculpaţii care s-au prezentat nu au dorit sa dea declaraţii, manifestându-şi dreptul la tăcere.

Prin încheierea din 15.02.2022, a fost încuviinţată cererea de a se emite adresa la ANAF DGFP Ploieşti - AJFP Argeş pentru a transmite cuantumul obligaţiilor accesorii pentru prejudiciul produs de inculpaţii J. şi F. şi a specifica dacă aceştia beneficiază de facilităţi conform legislaţiei fiscale, relaţiile fiind comunicate şi ataşate la dosar.

Având în vedere că la termenul de judecată din 31.01.2022, apelantul inculpat A. s-a prezentat personal în faţa Curţii şi a declarat în mod expres că îşi retrage apelul, Curtea va lua act de manifestarea de voinţă, neviciată, a inculpatului

În conformitate cu dispoziţiile art. 415 din C. proc. pen. până la încheierea dezbaterilor la instanţa de apel, inculpatul, cât şi celelalte părţi au posibilitatea de a-şi retrage calea de atac, acesta constituind o garanţie a principiului disponibilităţii ce guvernează în materie.

Faţă de această situaţie, în baza art. 415 din C. proc. pen. se va la lua act de retragerea apelului declarat de inculpatul A., care în temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Prin Decizia penală nr. 459/A din şedinţa publică din 19 mai 2022 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie pronunţată în Dosarul nr. x/2019, în baza art. 415 din C. proc. pen., s-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul A.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de inculpaţii E., F., G. şi J. împotriva Sentinţei penale nr. 216 din data de 09.07.2021, pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. x/2019.

S-a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând:

A fost înlăturată dispoziţia de condamnare a inculpaţilor E., F., G. şi J., cu toate consecinţele.

A fost înlăturată dispoziţia de obligare a inculpatei J. la plata sumei de 21.350 RON, reprezentând prejudiciu şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii şi s-a luat act că inculpata a achitat în totalitate prejudiciul, obligaţiile accesorii şi procentul de 20% prev. de art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005.

A fost înlăturată dispoziţia de obligare a inculpatului F. la plata sumei de 53.521 RON, reprezentând prejudiciu şi s-a constatat că inculpatul a achitat prejudiciul.

În baza art. 396 alin. (8) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul E. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (8) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. f) teza a II-a din C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul F. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (8) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. f) teza a II-a din C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

S-a schimbat calificarea juridică a faptei săvârşită de inculpata J. din infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen. în infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 în forma modificată prin Legea nr. 55/202, cu aplic. art. 35 alin. (1) din noul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. cu apl. art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005 (forma în vigoare în prezent) s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpata J. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 în forma modificată prin Legea nr. 55/202, cu aplic. art. 35 alin. (1) din noul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., ca urmare a acoperirii integrale a prejudiciului majorat cu 20% şi a dobânzilor şi penalităţilor.

A fost revocată măsura asiguratorie a sechestrului dispusă asupra bunurilor aparţinând inculpatei J.

S-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului dispusă asupra bunurilor lui F. până la concurenţa sumei de 84.229 RON reprezentând obligaţii fiscale accesorii.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, de partea civilă ANAF reprezentată de DGRFP Ploieşti prin AJFP Argeş şi de inculpatul B.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. a fost obligat apelantul inculpat B. la plata sumei de 1400 RON şi inculpatul

A. la plata sumei de 100 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial al apărătorului din oficiu WWWW. pentru inculpatul B., în cuantum de 313,25 RON, onorariul apărătorului din oficiu XXXX. pentru inculpatul D., în cuantum de 1253,00 RON şi onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu XXXX. pentru inculpaţii E., F., G. Şi J., în cuantum de 1253 RON, au fost avansate din fondurile Ministerului Justiţiei şi au rămas în sarcina statului.

Examinând hotărârea atacată cu apel prin prisma criticilor care i-au fost aduse, precum şi sub toate aspectele, aşa cum impun exigenţele art. 417 alin. (ultim din C. proc. pen., Curtea a constatat că apelurile Parchetului, părţii civile şi inculpatului B. sunt neîntemeiate, iar celelalte apeluri sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Verificând aspectul prescripţiei răspunderii penale în cazul apelanţilor-inculpaţi E., F., G. şi a intimatului-inculpat D., instanta de control judiciar a constatat că faţă de aceştia s-a împlinit termenul de prescripţie specială a răspunderii penale, urmând a fi reformată sentinţa penală şi dispusă încetarea procesului penal doar cu privire la primii. În ceea ce îl priveşte pe intimatul-inculpat D., s-a constatat că a fost corect identificat de către prima instanţă cazul de încetare a procesului penal prev. art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen., care trebuie reţinut cu prioritate faţă de cazul prev. de art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen.

Fapta de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu apl. art. 41 alin. (1) din C. pen. pentru care a fost trimis în judecată a inculpatul E. a fost săvârşită în perioada septembrie - decembrie 2009, faptă pentru care a fost trimis în judecată inculpatul F. a fost săvârşită în luna septembrie 2009, fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul G. a fost săvârşită în semestrul II al anului 2009, iar fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D. a fost săvârşită în perioada iulie - decembrie 2009.

Potrivit art. 122 alin. (2) din C. pen. din 1968, termenele de prescripţie a răspunderii penale se socotesc în cazul infracţiunilor continuate de la data ultimei acţiuni sau inacţiuni, în cazul de faţă fiind vorba de ultimul act material realizat respectiv: facturile de achiziţii înregistrate în luna septembrie 2009 (pentru inculpatul F.), respectiv decembrie 2009 (pentru inculpaţii E., G. şi D.).

Calculând termenul de prescripţie generală de 8 ani din luna septembrie, respectiv decembrie 2009, acesta s-ar fi împlinit în luna septembrie, respectiv decembrie 2017 dacă nu ar fi fost întrerupt. Curtea nu poate primi apărările inculpaţilor care au invocat împlinirea termenului general de prescripţie, susţinând ca aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect a avut abia în februarie 2018.

Curtea a constatat că a fost întrerupt cursul prescripţiei, astfel încât, pentru a stabili dacă fapta a fost sau nu prescrisă, este necesar a fi calculată prescripţia specială, prevăzută de dispoziţiile art. 124 din vechiul C. pen. în forma anterioară modificării prin Legea nr. 63/2012. Acest text de lege prevede că prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut la art. 122 din vechiul C. pen., respectiv cel de 8 ani, este depăşit cu jumătate.

Potrivit art. 123 alin. (1) din vechiul C. pen., întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale se realizează doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuie comunicat, învinuitului sau inculpatului în desfăşurarea procesului penal.

Actele întrerupătoare ale prescripţiei în această cauză sunt începerea urmăririi penale faţă de inculpatul A. confirmată de procuror la data de 04.09.2012 şi ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş din 28.11.2017 prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de: E., G., F., D. şi alţii. Comunicarea acestor acte de procedură oricăruia dintre inculpaţi reprezintă o notificare oficială din partea autorităţilor competente privind suspiciunea referitoare la comiterea unei fapte penale şi produce efectul întrerupător de prescripţie faţă de toţi inculpaţii.

În acest sens dispune art. 123 alin. (3) din vechiul C. pen., conform căruia întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte doar pe unii dintre ei. Aceste dispoziţii vizează efectul în rem al întreruperii prescripţiei răspunderii penale, iar o atare interpretare este conformă jurisprudenţei anterioare a Curţii Constituţionale, potrivit căreia, pentru a avea ca efect înlăturarea răspunderii penale, termenul de prescripţie trebuie să curgă "fără intervenţia vreunui act de natură de a readuce în conştiinţa publică fapta comisa". Altfel spus, se acceptă faptul ca orice activitate care are ca efect readucerea în atenţia societăţii a faptului săvârşirii infracţiunii întrerupe cursul prescripţiei şi amână producerea efectelor sale (parag. 16 al deciziei CCR nr. 297/2018).

În privinţa inculpaţilor sus menţionaţi este incidentă prescripţia specială a răspunderii penale, termenul de prescripţie specială fiind de 12 ani (8 ani plus jumătate din termenul general) care curge din septembrie, respectiv decembrie 2009, termen care s-a împlinit la data de 30.09.2021, respectiv 31.12.2021.

Luând în considerare şi împrejurarea că, prin încheierea din 29.03.2020 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de apel Piteşti în acest dosar cu indicativul a1, s-a dispus suspendarea procesului penal pe durata stării de urgenţă (16 martie 2020 - 14 mai 2020), s-au suspendat şi termenele de prescripţie potrivit art. 43 alin. (8) din Decretul nr. 195/2020 şi art. 64 alin. (13) din Decretul 240/2020, prin urmare se adaugă încă 60 de zile la termenele anterior calculate. În concluzie, termenele de prescripţie specială a răspunderii penale s-au implinit la sfârşitul lunii noiembrie 2021 (pentru inculpatul F.), respectiv februarie 2022 (pentru inculpaţii E., G. şi D.).

Curtea a constatat la data de 24.11.2021 că inculpatul F. a achitat părţii civile suma de 53.521 RON, reprezentând prejudiciu, dovezile fiind depuse la dosar apel. Prin adresa nr. x/25.02.2022 partea civilă a confirmat că J. şi F. nu figurează cu obligaţii de plată în baza de date ANAF. Având în vedere că, în cursul judecării apelului, inculpatul a acoperit prejudiciul, nu şi obligaţiile accesorii, nu îi sunt aplicabile disp. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 în vigoare la data săvârşirii faptei - identificată ca lege penală mai favorabilă în ansamblu (raportat la dispoziţiile mai favorabile din vechiul C. pen. privind prescripţia specială a răspunderii penale). În consecinţă, va fi înlăturată dispoziţia de obligare a acestui inculpat la plata sumei de 53.521 RON, reprezentând prejudiciu şi va fi menţinută dispoziţia de obligare la plata obligaţiilor accesorii, evaluate de partea civilă în baza Codul fiscal la suma de 84.229 RON. Măsura asiguratorie a sechestrului dispusă asupra bunurilor lui F. se va menţine pana la concurenta sumei de 84.229 RON.

Inculpaţii E., F. şi G. au solicitat continuarea procesului penal, în situaţia în care se va reţine intervenită prescripţia răspunderii penale.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D., s-a constatat existenţa unui concurs de cazuri de încetare a procesului penal prev. de art. 16 alin. (1) din C. proc. pen. respectiv: lit. h) (autoritatea de lucru judecat corect reţinută de prima instanta) şi lit. f) teza a II-a (prescripţia răspunderii penale conform celor sus-menţionate), Curtea urmând a da prioritate primului dintre acestea, pentru a se ţine cont de interesul inculpatului de a obţine o soluţie care sa îl disculpe în fond, iar nu formal.

Prima instanţă a analizat aspecte de fond ale acuzaţiei aduse inculpatului D. atât în prezenta cauză, cât şi în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman finalizat cu soluţie de clasare şi a concluzionat în mod judicios că sunt incidente disp. art. 6 din C. proc. pen. - "ne bis in idem".

Instanţa de apel nu va relua argumentele în baza cărora judecătorul fondului a dedus că în cazul inculpatului D. există autoritate de lucru judecat, reprezentată de soluţia de clasare dispusă prin ordonanţa nr. x/2011 din 25.11.2015 întemeiată pe disp. art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1), lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.

În doctrină, autoritatea de lucru judecat a fost definită ca fiind "puterea sau forţa acordată de lege hotărârii judecătoreşti definitive, de a fi executată şi de a împiedica o nouă urmărire pentru acelaşi fapt (exceptio de rei judicatae).

Autoritatea de lucru judecat vizează atât hotărârile prin care instanţele se pronunţă asupra fondului cauzei, cât şi ordonanţa procurorului prin care s-a dispus o soluţie de clasare sau de scoatere de sub urmărire în condiţiile C. proc. pen. 1968, care chiar şi nesupusă controlului judiciar poate constitui o "hotărâre definitivă" ce poate fi invocată în temeiul principiului ne bis în idem dacă sunt îndeplinite următoarele patru condiţii: existenţa unei "anchete aprofundate a faptei sesizate", existenţa identităţii de faptă şi persoană, ordonanţa trebuie să "antameze fondul (...) acuzaţiei penale", iar acţiunea penală trebuie să fie stinsă în mod definitiv.

În situaţia ordonanţei de clasare nr. x/2011 din 25.11.2015 pronunţată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman cu privire la inculpatul D., Curtea a remarcat faptul ca este întemeiată pe disp. art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen., motivarea acesteia vizând fondul cauzei penale. Astfel, pentru a dispune soluţia de clasare, procurorul a coroborat probele administrate în cursul urmăririi penale şi a concluzionat în sensul inexistenţei faptei prev. de art. 9 alin. (1), lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu apl. art. 41 alin. (2) din vechiul C. pen., conform căruia constituie infracţiune omisiunea în tot sau în parte a evidenţierii în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

Potrivit raportului de expertiză contabilă efectuat în cauza nr. 26/P/2011, dl. expert PPPP. şi-a exprimat opinia în sensul că SC HH. SRL administrată de D. nu a evidenţiat în actele contabile sau în alte documente, relaţiile comerciale şi veniturile realizate, prejudiciind în acest fel bugetul statului cu suma de 4.837.704 RON, din care T.V.A. - 4.642.242 RON şi impozit pe profit în sumă de 195.463 RON. Pentru a formula această opinia expertală, expertul contabil nu a avut la dispoziţie, cu ocazia efectuării raportului, şi situaţiile financiare, respectiv deconturile de TVA pe anul 2009 ci numai procesul-verbal de inspecţie fiscală şi Declaraţia 394 privind livrările şi achiziţiile efectuate de SC HH. SRL pe teritoriul României, precum şi adresele provenite de la partenerii de afaceri privind verificările încrucişate.

În motivarea soluţiei de clasare, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman a reţinut că, din documentele financiare puse la dispoziţie de ANAF, rezultă că SC HH. SRL a declarat veniturile, respectiv achiziţiile şi livrările efectuate în cursul anului 2009, motiv pentru care a concluzionat că fapta nu există.

Este adevărat că infracţiunea ce formează obiectul acuzaţiei în prezenta cauză este încadrată juridic la altă literă a art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 (la lit. c) - evidenţierea în actele contabile a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive), însă aceasta împrejurare nu conduce la concluzia că "faptele din cele două cauze nu sunt identice".

În ceea ce priveşte acţiunile şi inacţiunile enunţate în art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 care se referă la aceeaşi societate comercială, s-a pronunţat ICCJ prin Decizia nr. 25/2017 HP, prin care a decis că reprezintă variante alternative de săvârşire a infracţiunii unice de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) şi c). Instanţa supremă a statuat că "ne aflăm în prezenţa unei infracţiuni unice de evaziune fiscală, şi nu în prezenţa unui concurs de infracţiuni, neputându-se reţine o infracţiune cu conţinuturi alternative, ci o infracţiune cu conţinut alternativ, variantele alternative de săvârşire a faptei fiind echivalente sub aspectul semnificaţiei lor penale. La aceeaşi concluzie se ajunge şi prin interpretarea literală a textului, care reflectă, în mod neechivoc, intenţia legiuitorului de a stabili mai multe modalităţi alternative ale elementului material al infracţiunii unice de evaziune fiscală, şi nu infracţiuni distincte de evaziune fiscală".

S-a constatat, totodată, în cauza nr. x/2011 că a fost începută urmărirea penală in personam pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, iar prin ordonanţa din 27.05.2015 Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a schimbat încadrarea juridica a faptei în infracţiunea de evaziune prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.

Este evident că, prin Ordonanţa de clasare nr. x/2011 din 25.11.2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a formulat aprecieri asupra fondului cauzei şi a stabilit cu titlu definitiv că relaţiile comerciale dintre cele două societăţi (SC HH. SRL şi SC GG. SRL), în perioada iulie - decembrie 2009, nu sunt fictive.

În concluzie, se află în situaţia în care situaţia în care o urmărire penală în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul D. se finalizează cu o soluţie definitivă de clasare întemeiată pe motive ce ţin de lipsa materială ori juridică a infracţiunii de evaziune fiscală săvârşită în oricare dintre modalităţile alternative prevăzute de lit. b) sau c).

Având în vedere că nu au apărut probe sau împrejurări de fapt necunoscute la momentul dispunerii soluţiei de clasare, persoana care a dobândit calitatea de inculpat într-un nou proces penal cu privire la aceeaşi faptă beneficiază de protecţia conferită de principiul ne bis în idem în a doua urmărire penală, apelul Parchetului urmând a fi respins ca neîntemeiat.

Cu privire la faptele săvârşite de apelanţii-inculpaţi J., B. şi intimaţii-inculpaţi H. şi I., instanţa de control judiciar a constatat că nu s-au implinit termenele de prescripţie specială a răspunderii penale, întrucât fapta de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu apl. art. 41 alin. (1) din C. pen. pentru care a fost trimisă în judecată inculpata J. a fost săvârşită în semestrul I a anului 2010, faptele pentru care au fost trimişi în judecată H. şi I. au fost săvârşite în perioada semestrul II 2009 - semestrul I a anului 2010, iar fapta de complicitate la evaziune fiscală în forma continuată şi agravată prev. de art. 26 din vechiul C. pen. rap. la art. 9 alin. (1), lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu apl. art. 41 alin. (1) din C. pen. pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B. a fost săvârşită în perioada iulie 2009 - septembrie 2010.

Nu există niciun dubiu în legătură cu data săvârşirii faptelor, care reiese din analiza facturilor fiscale, a documentelor de evidenţă contabilă şi a declaraţiilor depuse la organele fiscale, astfel cum au fost verificate de inspectorii care au întocmit raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 13.10.2017 - vol IV dup şi redate în mod detaliat de prima instanţă în sentinţă.

Termenul de prescripţie specială conform C. pen. din 1968 este de 12 ani (8 ani plus jumătate din termenul general) care curge din iunie 2010 (pentru inculpaţii J., H. şi I.), respectiv septembrie 2010 (pentru inculpatul B.), termene care s-ar împlini la data de 30.06.2022, respectiv 31.09.2022.

Luând în considerare şi împrejurarea că, prin încheierea din 29.03.2020 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Piteşti în acest dosar cu indicativul a1, s-a dispus suspendarea procesului penal pe durata stării de urgenţă (16 martie 2020 - 14 mai 2020), s-au suspendat şi termenele de prescripţie potrivit art. 43 alin. (8) din Decretul nr. 195/2020 şi art. 64 alin. (13) din Decretul 240/2020, prin urmare se adaugă încă 60 de zile la termenele anterior calculate. În concluzie, termenele de prescripţie specială a răspunderii penale s-ar împlini la sfârşitul lunii august 2022 (pentru inculpaţii J., H. şi I.), respectiv noiembrie 2022 (pentru inculpatul B.).

Sentinţa penală urmează a fi reformată în ceea ce o priveşte pe inculpata J. întrucât la data de 11.11.2021 inculpata a achitat părţii civile suma de 21.350 RON, reprezentând prejudiciu, la data de 09.12.2021 a achitat suma de 4.270 RON, reprezentând 20% din prejudiciu şi la data de 31.01.2022 a achitat suma de 30.947 RON, reprezentând penalităţi şi accesorii, depunând dovezile aferente la dosar apel.

Prin adresa nr. x/25.02.2022 partea civilă a confirmat că J. şi F. nu figurează cu obligaţii de plată în baza de date ANAF.

În acest context, Curtea a constatat că dispoziţiile legale în vigoare la data pronunţării prezentei decizii sunt mai favorabile inculpatei J. fiind incidente în cauză disp. art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005 în forma modificată prin Legea nr. 55/2021:

"În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei majorat cu 20% din baza de calcul la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea art. 16 alin. (1), lit. h) din C. proc. pen."

Limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 au rămas identice cu cele din reglementarea anterioară (de la 2 la 8 ani), însă în reglementarea anterioară, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 forma în vigoare la data de 01.07.2010, prejudiciul trebuia achitat integral până la primul termen de judecată, pentru ca suspectul/inculpatul să beneficieze de un tratament sancţionator mai blând - dispoziţie care nu îi poate fi aplicabilă inculpatei J., deoarece a achitat prejudiciul în cursul judecării apelului.

Constatând că legea penală mai favorabilă inculpatei J. este cea nouă, va schimba calificarea juridica a faptei săvârşită de inculpata J. din infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., în infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 în forma modificată prin Legea nr. 55/2021 cu aplic. art. 35 alin. (1) din noul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) noul C. pen. (cu menţiunea că Decizia nr. 250/2019 a CCR se referă la "schimbarea încadrării juridice a faptei printr-o hotărâre ce nu soluţionează fondul cauzei", iar nu la calificarea juridică a faptei conform legii penale mai favorabile).

Faţă de inculpata J. pot fi aplicabile dispoziţiile din cap. 2, art. VIII, art. IX din O.U.G. nr. 69/2020 pentru modificarea şi completarea Codul fiscal, precum şi pentru instituirea unor măsuri fiscale (care reglementează anularea accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale restante la data de 31.03.2020), doar de la data rămânerii definitive a Sentinţei penale nr. 216 din data de 09.07.2021 pronunţată de Tribunalul Argeş atacată cu apel în prezenta cauză.

Conform Ordinului MFP nr. 2100/2020 pentru aprobarea procedurii de anulare a obligaţiilor de plata accesorii, "printre debitorii ce pot beneficia de facilitaţi prevăzute de O.U.G. nr. 69/2020 se includ persoanele cărora li s-a stabilit răspunderea solidară conform legii penale pentru obligaţiile bugetare aferente perioadei anterioare datei de 31.03.2020 inclusiv (obligaţii bugetare provenite din săvârşirea faptei penale) cuprinse în hotărârile judecătoreşti definitive în materie penală".

Cu privire la stabilirea prejudiciului în sarcina inculpatei J. se pot aplica prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare, de la data la care există titlul executoriu (respectiv Sentinţa penală nr. 216 din data de 09.07.2021 pronunţată de Tribunalul Argeş în acest dosar, definitivă la data pronunţării prezentei decizii).

Prin urmare, apelul inculpatei J. va fi admis, se va înlătura dispoziţia de condamnare şi de obligare a inculpatei la plata prejudiciului şi a accesoriilor, se va revoca măsura asiguratorie a sechestrului dispusă asupra bunurilor aparţinând inculpatei şi, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. şi art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005 (forma în vigoare în prezent) Curtea va dispune încetarea procesului penal faţă de inculpata J. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005 în forma modificată prin Legea nr. 55/2021, cu aplic. art. 35 alin. (1) din noul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen., ca urmare a acoperirii integrale a prejudiciului majorat cu 20% şi a dobânzilor şi penalităţilor.

Apelantul inculpat B. a solicitat să i se reţină disp. art. 10 alin. (11) şi alin. (12) din Legea nr. 241/2005 în forma modificată prin Legea nr. 55/2021, conform cărora "dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaţilor, chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin. (1) şi alin. (11) "- cu privire la actele materiale ce intră în conţinutul infracţiunii continuate, săvârşite în relaţia cu SC II. SRL administrată de inculpata J. şi cele săvârşite în relaţie cu SC WW. SRL administrată de inculpaţii H. şi I. Apelantul a susţinut, în apărare, că achitarea prejudiciului de către aceştia îi profită şi, în consecinţă, a solicitat înlăturarea acestor acte materiale, iar cu privire la restul actelor materiale săvârşite în relaţia cu ceilalţi inculpaţi să se constate ca a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Dacă s-ar îmbrăţişa opinia exprimată de inculpat, s-ar ajunge la crearea unei "lex tertia" - situaţie interzisă de instanta de contencios constituţional care prin Decizia nr. 265/2014 a constatat că "dispoziţiile art. 5 din C. pen. sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile".

Curtea Constituţională a stabilit că determinarea concretă a legii penale mai favorabile vizează aplicarea legii şi nu a dispoziţiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea şi noua lege, deoarece s-ar ajunge la o "lex terţia", care, în pofida dispoziţiilor art. 61 din Constituţie, ar permite judecătorului să legifereze.

Ceea ce solicită, în fapt, inculpatul B. este aplicarea Legii nr. 241/2005 în forma actuală, modificată prin Legea nr. 55/2021, pentru a beneficia de art. 10 alin. (12) în raport cu achitarea prejudiciului de către coinculpata J. (lege care totodată prevede limite mai mari de pedeapsă pentru infracţiunea de evaziune în formă agravată: de la 7 la 13 ani, iar noul C. pen. prevede un termen mai mare de prescripţie specială a răspunderii penale) şi, în acelaşi timp, inculpatul solicită aplicarea vechiul C. pen. ce reglementează un termen mai mic al prescripţiei speciale a răspunderii penale în raport cu celelalte acte materiale. Or, aceasta abordare juridică este inadmisibilă faţă de Decizia nr. 265/2014 a CCR.

Referitor la aplicarea legii penale mai favorabile în cazul inculpatului B., se observă că limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prev. de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 sunt mai mari în noua reglementare (de la 7 la 13 ani) faţă de limitele prevăzute în reglementarea anterioară (de la 4 la 10 ani), iar termenul de prescripţie specială a răspunderii penale din noul C. pen. este de 20 de ani, mai mare decât cel prevăzut în vechiul C. pen. (de 12 ani). În ipoteza în care s-ar retine art. 10 alin. (12) din Legea nr. 241/2005 (forma în vigoare în prezent) şi s-ar înlătura actul material din conţinutul infracţiunii continuate săvârşite de inculpatul B. în relaţia cu SC II. SRL administrată de inculpata J., faţă de celelalte acte materiale nu a intervenit prescripţia răspunderii conform noului C. pen. Prin urmare, dacă s-ar face aplicarea art. 10 alin. (12) din Legea nr. 241/2005, inculpatul ar fi condamnat la o pedeapsa mai aspră.

Pentru toate aceste considerente, s-a apreciat că dispoziţiile legale în vigoare la data săvârşirii faptei sunt mai favorabile inculpatului B. şi vor fi aplicate în mod global. Achitarea prejudiciului de către inculpaţii H., I. şi J. nu îi profită inculpatului B., acesta din urma neputând beneficia de cauza de nepedepsire sau reducere a pedepsei prevăzută de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 (forma în vigoare în 2010) care are caracter personal - astfel cum a dispus ICCJ prin Decizia nr. 9/15.03.2017 H.P., prin urmare nu se aplică celorlalţi inculpaţi care nu au contribuit la acoperirea prejudiciului.

Analizând celelalte motive de casare invocate de inculpatul B. şi de inculpaţii E., F. şi G. care au solicitat continuarea procesului penal şi pronunţarea unei soluţii de achitare, Curtea a constatat ca sunt neîntemeiate.

Curtea nu a identificat incidenţa niciunui caz de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Argeş dintre cele prevăzute de art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., în cauză a fost efectuată o cercetare judecătorească efectivă, soluţia primei instanţe fiind temeinic motivată şi bazată pe probele administrate, în special pe raportul de constatare financiar contabil, întocmit la data de 13.10.2017 ale cărui concluzii sunt clare.

S-a apreciat corectă concluzia formulată de prima instanţă, cu privire la caracterul fictiv al operaţiunilor comerciale desfăşurate de SC GG. SRL administrată în fapt de inculpatul B., de SC FF. administrată de inculpatul E., de SC CC. SRL administrată în fapt de inculpatul F. şi de SC MM. SRL administrată de inculpatul G., pentru motivele dezvoltate în considerentele sentinţei, pe care instanţa de control judiciar nu le va mai relua.

În mod judicios au fost înlăturate, din conţinutul infracţiunii continuate reţinută în sarcina inculpatului B., relaţiile comerciale cu privire la care, prin ordonanţa nr. x/2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, s-a stabilit ca nu sunt fictive. De asemenea, în mod corect a fost înlăturată suma de 286.330 RON din relaţiile comerciale fictive dintre SC GG. SRL şi SC MM. SRL administrată da G.

În condiţiile în care facturile fiscale, deşi conţineau elementele necesare pentru a fi înscrise în contabilitatea firmelor, nu reflectau adevărul, întrucât serviciile facturate nu au fost prestate în realitate în totalitate, aşa cum s-a explicat în mod detaliat în sentinţă, în mod corect s-a apreciat că faptele de evaziune fiscala există şi au fost săvârşite de inculpaţi cu vinovăţia cerută de lege. Se remarcă faptul că inculpatul B. a recunoscut săvârşirea faptei şi a solicitat la termenul din judecată din data de 04.11.2020 judecarea în procedura simplificată - declaraţia de recunoaştere fiind irevocabilă, întrucât odată făcută opţiunea pentru aplicarea cercetării abreviate, nu se mai poate reveni.

În consecinţă, având în vedere că a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale pentru faptele inculpaţilor E., F. şi G., Curtea în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. a admis apelul declarat de aceştia, a înlăturat soluţia de condamnare şi în baza art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva acestor inculpaţi, pentru infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (1) din vechiul C. pen. şi în cond. art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

Concluzionând, s-a considerat legală şi temeinică dispoziţia de condamnare a inculpatului B. care în perioada iulie 2009 - septembrie 2010 a coordonat activitatea administratorului de drept al societăţii GG. SRL prin indicarea şi găsirea partenerilor comerciali şi intermedierea relaţiilor comerciale cu aceştia, urmată de evidenţierea în actele contabile ale firmei de livrări fictive de mărfuri şi prestări servicii.

Curtea, analizând şi modul de individualizare a sancţiunii penale pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi agravată (pedepsită cu închisoare de la 4 la 10 ani), a apreciat că în mod judicios judecătorul fondului a stabilit o pedeapsa orientată către minimul special, reţinând contribuţia efectivă la săvârşirea faptei şi atitudinea sinceră a inculpatului, sens în care a redus cu 1/3 limitele de pedeapsă conform art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a mai reţinut gradul de pericol social al infracţiunii dedus din valoarea prejudiciului cauzat (peste 100.000 euro - care este pragul formei agravate a infracţiunii), faptul ca a fost recuperată parţial paguba produsă bugetului de stat prin achitarea prejudiciului de către alţi inculpaţi, circumstanţele personale ale inculpatului B., care a dovedit perseverenţă infracţională în săvârşirea aceluiaşi gen de infracţiuni, dar şi perioada mare de timp scursă de la data săvârşirii faptelor. Totodată, au fost corect aplicate regulile pluralităţii de infracţiuni sub forma concursului şi nu a fost reţinută o singură infracţiune continuată de evaziune raportat la condamnarea dispusă prin Sentinţa penală nr. 943/F/30.05.2019 a Tribunalului Bucureşti, nefiind aplicabile disp. art. 37 din C. pen., faţă de durata mare de timp scursă de la comiterea infracţiunii ce face obiectul prezentei cauze (un interval de 4 ani), ceea ce denotă că inculpatul a luat o noua rezoluţie infracţională.

Referitor la modalitatea de individualizare a executării pedepselor, instanţa de fond, în mod temeinic, a apreciat că scopul preventiv-educativ poate fi atins numai în condiţii de privare de libertate, nefiind întrunită condiţia prev. de art. 86 ind., alin. (1), lit. a), respectiv alin. (2) din C. pen. anterior pentru a se putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

La dezlegarea laturii civile a cauzei, instanţa de fond în mod corect a avut în vedere concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică şi, în temeiul art. 19 şi art. 397 din C. proc. pen. rap. la art. 1354 şi urm din C. civ., a admis în parte acţiunea civilă şi a stabilit în mod corespunzător sumele apreciate ca despăgubiri pentru prejudiciul cauzat (obligaţiile fiscale principale şi obligaţii accesorii calculate de la data la care au devenit scadente până la data executării integrale a plăţii).

Întrucât pentru considerentele expuse anterior, criticile Parchetului, ale inculpatului B. şi ale părţii civile sunt neîntemeiate, Curtea în baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. a respins apelurile formulate de aceştia şi i-a obligat pe inculpatul B. şi pe inculpatul A. care şi-a retras apelul, la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs în casaţie inculpatul B. prin apărător ales, întemeiat pe dispoziţiile art. 438 alin. (7) din C. proc. pen.

În dezvoltarea motivelor de recurs în casaţie, recurentul inculpat prin apărător a arătat că hotărârea atacată nu face parte din categoria hotărârilor care nu pot fi atacate cu recurs în casaţie, respectiv: hotărârea prin care s-a dispus rejudecarea cauzei - art. 434 alin. (1) teza finală din C. proc. pen. hotărârile pronunţate după rejudecarea cauzei ca urmare a admiterii cererii de revizuire - art. 434 alin. (2) lit. a) din C. proc. pen. hotărârile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă - art. 434 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen. hotărârile pronunţate în materia executării pedepselor şi a reabilitării - art. 434 alin. (2) lit. c) din C. proc. pen. hotărârile pronunţate în materia reabilitării - art. 434 alin. (2) lit. d) din C. proc. pen. soluţiile pronunţate cu privire la infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate - art. 434 alin. (2) lit. e) din C. proc. pen. soluţiile pronunţate ca urmare a aplicării procedurii privind recunoaşterea învinuirii - art. 434 alin. (2) lit. f) din C. proc. pen. hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei - art. 434 alin. (2) lit. g) din C. proc. pen.

Recurentul inculpat prin apărător ales a descris situaţia de la instanţa de apel, considerând că în opinia sa s-a împlinit cursul prescripţiei şi în ceea ce îl priveşte în raport cu SC WW. SRL.

Acesta a considerat că ar fi absurd să fie condamnat pentru complicitate la evaziune fiscală pentru actele materiale făcute, în raport, cu inculpaţii E. şi C. în situaţia în care faptele sunt prescrise, considerându-se o infracţiune continuată şi ca ultim act material al infracţiunii de evaziune fiscală, data de 28 aprilie 2020, în condiţiile în care şi parchetul recunoaşte că nu există factură, nu există o dovadă clară înregistrării în contabilitate a facturii care să producă un eventual prejudiciu bugetului de stat, prejudiciu ce a fost oricum achitate, în condiţiile aplicării unui Decret Preşedinţial declarat neconstituţional şi care ca act administrativ nu putea suspenda prescripţia. Instanţa de apel în mod greşit a aplicat dispoziţiile legii, atât în ceea ce priveşte prescripţia, cât şi încetarea procesului penal prin achitarea prejudiciului. S-a mai arătat cu privire la prescripţie că în decizie s-a apreciat că termenul de prescripţie specială de 12 ani curte din septembrie 2010 pentru inculpatul B., dând ca termen de 31.09.2022, inculpatul a fost trimis în judecată pentru complicitate la evaziune fiscală, iar data comiterii infracţiunii trebuie raportată la ultimul act, la autorul principal al infracţiunii, respectiv la momentul în care acesta a înregistrat facturile fictive în contabilitate, neputându-se reţine, că un complice a executat acte materiale în septembrie 2010, întrucât ultimul act material este în luna aprilie 2010. Recurentul inculpat prin apărător a mai învederat aspecte referitoare la momentul consumării infracţiunii reţinute în sarcina sa în raport cu faptele reţinute şi celorlalţi inculpaţi, apreciind că în mod greşit au fost reţinute aspectele de către parchet, o altă greşeală a judecătorilor din apel este aceea că se face vorbire de Decretul 195/2020 al Preşedintelui României prin care s-au adăugat alte 60 de zile la calcularea termenului de prescripţie, o altă cauză de încetare a procesului penal o constituie achitarea prejudiciului de către autor, de care beneficiază şi complicele, considerând că instanţa de apel în mod greşit au interpretat dispoziţiile legale ca fiind o lex tertia, considerând că acoperirea prejudiciului de către J. conform art. 10 alin. (1).1 şi 1.2, prejudiciul a fost acoperit şi este o cauză de încetare a procesului penal şi pentru B.

Recurentul inculpat prin apărătorul ales a făcut ample consideraţii asupra modului de reglementare a recursului în casaţie, cu privire la motivele de recurs în casaţie cu referire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, a rapoartelor Comisei Europene, la Expunerea de motive a noului C. proc. pen., la legea de punere în aplicare, respectiv Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, că dintre cele 14 motive de recurs în casaţie, 7 motive au fost redefinite drept motive pentru contestaţia în anulare, iar 3 dintre motivele de recurs în casaţie reglementate iniţial au fost abrogate, fiind menţinute numai 5 motive de recurs în casaţie, fiind invocate normele de tehnică legislativă instituite prin Legea nr. 24/2000, apreciind că Legea nr. 255/2013 este deficitară, apreciind că funcţia de casaţie a instanţei supreme a fost restrânsă în mod nejustificat în materie penală şi cu toate acestea invocă în fundamentarea recursului în casaţie declarat cazul prevăzut la art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Astfel, recurentul inculpat B. prin apărătorul său ales a considerat că soluţia de condamnare a sa a fost pronunţată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală. A menţionat că sintagma "fapta nu este prevăzută de legea penală" din cuprinsul prevederilor art. 438 pct. 7 din C. proc. pen. a fost reglementată şi dezbătută prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 631/2014. În considerentele deciziei arătate s-a reţinut, referitor la prevederea faptei de legea penală, ca trăsătură esenţială a infracţiunii, că aceasta este, în primul rând, o expresie a principiului legalităţii incriminării, prevăzut, atât la nivel constituţional - art. 23 alin. (12), cât şi la nivel convenţional - art. 7 parag. 1. Astfel, prevederea faptei de legea penală presupune existenţa unui model legal de incriminare care să descrie fapta interzisă sau ordonată, existenţa unei fapte concrete şi tipicitatea (corespondenţa dintre trăsăturile acesteia, ale faptei concrete şi cele ale modelului legal de incriminare). Cazul de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale consacrat de art. 16 alin. (1), lit. b) din C. proc. pen., respectiv "fapta nu e prevăzută de legea penală", se reţine atunci când nu există concordanţă (tipicitate) între fapta concretă comisă şi modelul legal de incriminare prevăzut de legea penală.

S-a arătat că noţiunea de tipicitate se referă, atât la elementele obiective, cât şi la elemente subiective din structura normei de incriminare. Ambele sunt elemente prin prisma cărora se analizează concordanţa între modelul descris de legiuitor în norma de incriminare şi fapta concret săvârşită. Pentru a interveni răspunderea penală trebuie să existe o concordanţă între trăsăturile faptei concrete şi trăsăturile modelului abstract prevăzut de norma de incriminare, adică, cu alte cuvinte, când au fost realizate toate elementele constitutive ale infracţiunii. Astfel, instanţa de contencios constituţional a apreciat că absenţa oricărui element constitutiv al infracţiunii lipseşte acţiunea penală de temeiul său de drept, putându-se afirma că lipsa de corespondenţă între trăsăturile faptei concrete şi trăsăturile modelului abstract prevăzut de norma de incriminare determină neprevederea faptei de către legea penală.

Recurentul inculpat prin apărătorul său ales a arătat că în speţa care face obiectul recursului în casaţie de faţă, inexistenţa elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală există ca urmare a intervenirii, atât a prescripţiei, cât şi a unei cauze de nepedepsire, solicitând admiterea recursului în casaţie, desfiinţarea deciziei penale şi în rejudecarea cauzei a se constata că pentru infracţiunea de evaziune fiscală a intervenit prescripţie şi există şi o a doua cauză de nepedepsire, achitarea prejudiciului, menţionând că prin această acţiune promovată forţează limitele recursului în casaţie, dar apreciază că este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să îndrepte greşelile grave pe care judecătorii Curţii de Apel Piteşti le-au făcut în judecarea acestei cauze, formulând şi cerere de suspendare a executării Deciziei penale nr. 459/2022 din data de 19 mai 2022, în temeiul disp. art. 441 din C. proc. pen. pentru motivele mai sus menţionate.

Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea discutării admisibilităţii cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., până la data de 15 septembrie 2022.

În raportul întocmit aflat la dosarul Înaltei Curţi, filele x, magistratul asistent a arătat că Decizia penală nr. 459/A din data de 19 mai 2022 pronunţată de Curtea de Ape4l Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost comunicată la data de 30.05.2022

Împotriva hotărârii instanţei de apel a declarat recurs în casaţie inculpatul B. la data de 14 iunie 2022.

Cererea de recurs în casaţie este depusă în termenul prev. de art. 435 din C. proc. pen.

Cererea de recurs în casaţie a fost comunicată la data de 17 iunie 2022 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, la 17 iunie 2022 inculpatului

D., la 21 iunie 2022, la data de 21 iunie 2022 inculpatului F., la data de 21 iunie 2022 inculpatului I., la data de 21 iunie 2022 inculpatului A., la data de 21 iunie 2022 inculpatului G., la data de 21 iunie 2022 inculpatului H., la data de 21 iunie 2022 inculpatei J., la data de 22 iunie 2022 părţii civile Statul Român prin ANAF - DGRFP Ploieşti - AJFP Argeş, la data de 22 iunie 2022 inculpatului E., la data de 22 iunie 2022 inculpatului D.

La data de 27 iunie 2019 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul B., prin apărător ales.

În motivare, s-a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

A opinat că nu sunt întrunitele elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, deoarece a intervenit, atât prescripţia, cât şi o cauză de nepedepsire.

În acest sens, în esenţă, s-a arătat că prin decizia atacată, Curtea de Apel Piteşti a ignorat existenţa a două cauze de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia în temeiul art. 16 lit. f) din C. pen. şi achitarea prejudiciului.

S-a arătat că inculpatul a fost trimis în judecată pentru complicitate la evaziune fiscală, faptă săvârşită de inculpaţii D., E., F., G., I., H. şi J.

Astfel, s-a menţionat că pentru primii trei inculpaţi, instanţa de apel a constatat că a intervenit prescripţia, termenul fiind de 12 ani (8 + 4), ultima factură fiind din decembrie 2009, iar cu privire la ultimii trei intervin anumite discuţii în ceea ce priveşte împlinirea termenului de prescripţie.

Cu privire la J., aceasta în calitate de administrator la SC II. SRL a înregistrat în contabilitate facturile fiscale x/22.01.2010, facturi care au fost emise de SC GG. SRL Şi în privinţa acestei fapte s-a împlinit cursul prescripţiei. În plus, în ceea ce o priveşte pe J. a intervenit şi un alt caz de încetarea procesului penal, respectiv cel prevăzut de art. 16 lit. h) din C. pen., cauza de nepedepsire fiind achitarea prejudiciului conform art. 10 din Legea nr. 241/2005.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii I. şi H. gabriel, aceştia au înregistrat în contabilitate SC WW. SRL, facturi de la SC GG. SRL în perioada 2009 - 2010. Discuţii sunt în ceea ce priveşte ultimele facturi înregistrate de la SC GG. SRL, întrucât în rechizitoriu se vorbeşte generic de Semestrul 1 2010 conform Declaraţiei 394. Ar fi trebuit ca parchetul să indice în mod concret factura fiscală care este fictivă, data ei şi suma.

Se consideră că ultima operaţiune comercială ar fi cea din 28 aprilie 2010, deoarece ar fi fost ordine de plată emise de SC WW. SRL către SC GG. SRL la acea dată.

Or, raportându-se la data de 28 aprilie 2010 a arătat că şi în acest caz a intervenit prescripţia, neputându-se pune în discuţie suspendarea cursului prescripţiei în conformitate cu disp. art. 156 din C. pen. prin Decretul Preşedintelui nr. 195/2020 şi 240/2020, Curtea Constituţională a României prin Decizia 152/2020 constând neconstituţionalitatea celor două decrete prezidenţiale şi, ca urmare, a eventualelor consecinţe pe care le-ar avea asupra cursului prescripţiei.

Prin urmare, a considerat că s-a împlinit cursul prescripţiei şi în ceea ce îl priveşte pe B. în raport cu SC WW. SRL.

De altfel, şi în cazul inculpaţilor H. şi Cristea a intervenit cazul de încetare a procesului penal, respectiv cel prevăzut de art. 16 lit. h) din C. pen., cauza de nepedepsire fiind achitarea prejudiciului conform disp. art. 10 din Legea nr. 241/2005.

Or, instanţa de apel, în mod greşit, a aplicat dispoziţiile legii, atât în ceea ce priveşte prescripţia, cât şi încetarea procesului penal prin achitarea prejudiciului.

Prin rechizitoriul parchetului inculpatul a fost trimis în judecată pentru complicitate la evaziune fiscală, art. 10 lit. c) referindu-se la evidenţierea în actele contabile a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive. Momentul comiterii infracţiunii este cel al înregistrării în contabilitate, respectiv în Declaraţia 394.

În cazul lui J., momentul la care s-a consumat infracţiunea este cel al înregistrării facturilor, respectiv 22 ianuarie 2010, iar în cazul inculpaţilor I. şi H., chiar şi parchetul menţionează data de 28.04.2010.

O a doua cauză de încetare a procesului penal, o constituie achitarea prejudiciului de către autor, de care beneficiază şi complicele. Judecătorii Curţii de Apel, invocând o decizia a Curţii Constituţionale, interpretează, în mod greşit, înţelesul de lex tertia.

Pe cale de consecinţă prin acoperirea prejudiciului de către J., prejudiciul a fost acoperit, fiind o cauză de încetare a procesului penal şi pentru B.

A solicitat să se dispună suspendarea executării hotărârii.

Cererea de recurs în casaţie îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a)9, b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menţionate numele şi prenumele inculpatului, hotărârea care se atacă, precum şi semnătura apărătorului ales al inculpatului care a exercitat calea de atac, în numele acestuia.

Îndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte recursul formulat rezultă din faptul indicării în cuprinsul motivelor d recurs în casaţie a temeiului de drept pe care se întemeiază calea de atac, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Magistratul asistent a concluzionat că cererea de recurs în casaţie îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b), c) şi d) din C. proc. pen., iar motivul de casaţie se încadrează în cele expres şi limitativ prevăzute de art. 438 din C. proc. pen., fiind îndeplinite condiţiile pentru admisibilitatea în principiu a recursului în casaţie declarat de inculpatul B.

Prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din 15 septembrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, aflată la dosarul Înaltei Curţi, completul, în baza art. 440 alin. (4) din C. proc. pen. a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul B. împotriva Deciziei penale nr. 459/A din data de 19 mai 2022 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

S-a trimis cauza Completului C9, în vederea judecării recursului în casaţie declarat de inculpatul B., fixându-se termen la data de 13 octombrie 2022, ora 09:00, pentru când se vor cita părţile, cu încunoştiinţarea telefonică a apărătorului ales al inculpatului.

S-a respins cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 459/A din data de 19 mai 2022 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Pentru a se dispune astfel, completul a reţinut în sinteză ceea ce au reţinut prima instanţă şi instanţa de apel, precum şi aspectele mai sus menţionate din raportul magistratului asistent.

Verificând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie cu care a fost învestită, Înalta Curte a constatat următoarele:

Potrivit art. 440 din C. proc. pen. admisibilitatea cererii de recurs în casaţie se examinează în camera de consiliu de un complet format dintr-un judecător, după depunerea raportului magistratului asistent şi atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită.

În conformitate cu dispoziţiile art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării căii extraordinare de atac.

I. Înalta Curte a constatat că Decizia penală nr. 459/A din data de 19 mai 2022 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie face parte din categoria celor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, fiind pronunţată în ultimă instanţă, respectiv în apel şi că cererea de recurs în casaţie este formulată în termenul prev. de art. 435 din C. proc. pen.

Cererea de recurs în casaţie îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menţionate numele şi prenumele inculpatului, hotărârea care se atacă, precum şi semnătura apărătorului ales al inculpatului care a exercitat calea de atac, în numele acestuia.

Îndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte recursul formulat rezultă din faptul indicării în cuprinsul motivelor de recurs în casaţie a temeiului de drept pe care se întemeiază calea de atac, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

A opinat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală deoarece a intervenit, atât prescripţia, cât şi o cauză de nepedepsire.

În acest sens, în esenţă, s-a arătat că prin decizia atacată, Curtea de Apel Piteşti a ignorat existenţa a două cauze de încetare a procesului penal, respectiv prescripţia în temeiul art. 16 lit. f) din C. pen. şi achitarea prejudiciului.

S-a arătat că inculpatul a fost trimis în judecată pentru complicitate la evaziune fiscală, faptă săvârşită de inculpaţii D., E., F., G., I., H. şi J.

Astfel, s-a menţionat că pentru primii trei inculpaţi, instanţa de apel a constatat că a intervenit prescripţia, termenul fiind de 12 ani (8 ani + 4), ultima factură fiind din decembrie 2009, iar cu privire la ultimii trei intervin anumite discuţii în ceea ce priveşte împlinirea termenului de prescripţie.

Cu privire la J., aceasta în calitate de Administrator la SC II. SRL a înregistrat în contabilitate facturile fiscale x/22.01.2010 şi y/15.01.2020, facturi care au fost emise de SC GG. SRL Şi în privinţa acestei fapte s-a împlinit cursul prescripţiei. În plus, în ceea ce o priveşte pe J. a intervenit şi un alt caz de încetarea procesului penal, respectiv cel prevăzut de art. 16 lit. h) din C. pen., cauza de nepedepsire fiind achitarea prejudiciului conform disp. art. 10 din Legea nr. 241/2005.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii I. şi H., aceştia au înregistrat în contabilitate SC WW. SRL, facturi de la SC GG. SRL în perioada 2009 - 2010. Discuţii sunt în ceea ce priveşte ultimele facturi înregistrate de la SC GG. SRL, întrucât în rechizitoriu se vorbeşte generic de Semestrul I 2010 conform Declaraţiei 394. Ar fi trebuit ca parchetul să indice în mod concret factura fiscală care este fictivă, data ei şi suma.

Se consideră că ultima operaţiune comercială ar cea din 28 aprilie 2010, deoarece ar fi fost ordine de plată emise de SC WW. SRL către SC GG. SRL la acea dată.

Or, raportându-se la data de 28 aprilie 2010 a arătat că, şi în acest caz, a intervenit prescripţia, neputându-se pune în discuţie suspendarea cursului prescripţiei în conformitate cu disp. art. 156 din C. pen. prin Decretul Preşedintelui nr. 195/2020 şi 240/2020, Curtea Constituţională a României prin Decizia 152/2020 constatând neconstituţionalitatea celor două Decrete prezidenţiale şi, ca urmare, a eventualelor consecinţe pe care le-ar avea asupra cursului prescripţiei.

Prin urmare, a considerat că s-a împlinit cursul prescripţiei şi în ceea ce îl priveşte pe B. în raport cu SC WW. SRL.

De altfel, şi în cazul inculpaţilor H. şi Cristea a intervenit cazul de încetare a procesului penal, respectiv cel prevăzut de art. 16 lit. h) din C. pen., cauza de nepedepsire fiind achitarea prejudiciului conform disp. art. 10 din Legea nr. 241/2005.

Or, instanţa de apel, în mod greşit, a aplicat dispoziţiile legii, atât în ceea ce priveşte prescripţia, cât şi încetarea procesului penal prin achitarea prejudiciului.

Prin rechizitoriul parchetului inculpatul a fost trimis în judecată pentru complicitate la evaziune fiscală, art. 10 lit. c) referindu-se la evidenţierea în actele contabile a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive. Momentul comiterii infracţiunii este cel al înregistrării în contabilitate, respectiv în Declaraţia 394.

În cazul lui J., momentul la care s-a consumat infracţiunea este cel al înregistrării facturilor, respectiv 22 ianuarie 2010, iar în cazul inculpaţilor I. şi H., chiar şi parchetul menţionează data de 28 aprilie 2010.

O a doua cauză de încetare a procesului penal, o constituie achitarea prejudiciului de către autor, de care beneficiază şi complicele. Judecătorii Curţii de Apel invocând o decizie a Curţii Constituţionale, interpretează, în mod greşit înţelesul de lex tertia.

Pe cale de consecinţă prin acoperirea prejudiciului de către J., prejudiciul a fost acoperit, fiind o cauză de încetare a procesului penal şi pentru B.

II. În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării hotărârii formulată de inculpatul B. a constatat că nu este admisibilă.

Potrivit art. 441 alin. (1) din C. proc. pen.:

"instanţa care admite în principiu cererea de recurs în casaţie sau completul care judecă recursul în casaţie poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii, putând impune respectarea de către condamnat a uneia dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi (2)."

În absenţa unor criterii legale care ar trebui să stea la baza aprecierii temeiniciei cererii de suspendare a executării hotărârii atacate anterior prezentate, Înalta Curte a apreciat că o astfel de analiză trebuie să se circumscrie strict cadrului procesual al recursului în casaţie, urmând a se evalua dacă, în raport, cu motivele invocate de inculpat în argumentarea cererii de recurs în casaţie şi posibilele soluţii permise în această procedură, argumentele prezentate în susţinerea cererii de suspendare recomandă o astfel de măsură ca fiind aptă să asigure realizarea scopului pedepsei pe parcursul derulării procedurii.

Evaluând argumentele prezentate de recurentul inculpat în motivarea scrisă a cererii de suspendare, Înalta Curte a constatat că acestea nu pot constitui un motiv rezonabil pentru suspendarea executării hotărârii atacate în procedura pendinte.

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în baza art. 440 alin. (4) din C. proc. pen. a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul B. împotriva Deciziei penale nr. 459/A din data de 19 mai 2022 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a trimis cauza Completului C9 şi a fixat termen la data de 13 octombrie 2022, ora 09:00, pentru când se vor cita părţile, cu încunoştinţarea telefonică a apărătorului ales al inculpatului.

A respins cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 459/A din data de 19 mai 2022 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

La termenul de astăzi, 13 octombrie 2022, s-a făcut referatul cauzei de către magistratul-asistent, care a învederat faptul că intimaţii inculpaţi I. şi H. au transmis cereri la dosar, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă şi admiterea recursului în casaţie formulat de recurentul inculpat B., după care:

Preşedintele completului a procedat la verificarea identităţii recurentului inculpat B., care a arătat că este lui Ilinca.

Înalta Curte a constatat încetată delegaţia apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., ca urmare a prezentării apărătorului ales, urmând ca în cauză să se facă aplicarea Protocolului încheiat de Ministerul Justiţiei cu U.N.B.R. privind stabilirea onorariilor avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă juridică în materie penală.

Apărătorul ales al recurentului inculpat B., în concluziile orale, în dezbateri, având cuvântul a arătat că cererea de recurs în casaţie este întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. (inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală).

A susţinut că, urmare a celor statuate prin Decizia nr. 10/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept, instanţa care soluţionează contestaţia în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa cauzei de încetare a procesului penal.

Din punctul de vedere al apărării, instanţa de apel a ignorat existenţa a două cauze de încetare a procesului penal, respectiv incidenţa dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale şi incidenţa dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen., având în vedere că exista o cauză de nepedepsire, întrucât a fost achitat prejudiciul.

A susţinut că, în cauză, era împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, apreciind că în mod greşit instanţa de apel a considerat ca termenul s-ar împlini în semestrul II al anului 2022, întrucât nu s-a raportat, în mod concret, la datele la care s-au făcut înregistrările în evidenţele contabile.

A arătat că infracţiunea ce formează obiectul acuzaţiei constă în evidenţierea în actele contabile a unor cheltuieli fictive, or, aceste cheltuieli fictive au fost înregistrate cu certitudine în luna februarie 2010 şi, prin urmare, la data judecării cauzei (mai 2022) era împlinit termenul de prescripţie pentru faptele reţinute în sarcina inculpatei J. A susţinut că, în mod greşit, instanţa de apel a apreciat că termenul de prescripţie s-ar împlini în luna iunie 2022, aşa cum s-a menţionat în rechizitoriu.

În opinia apărării, s-a împlinit cursul prescripţiei şi în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii H. şi I. în raport cu SC WW. SRL, în situaţia în care se consideră că a fost efectuată o plată în data de 28 aprilie 2010, care ar reprezenta valoarea unei facturi din anul 2009. Prin urmare, raportat la data efectuării plăţii (28 aprilie 2010), la data judecării cauzei termenul de prescripţie era împlinit. Or, Curtea de Apel Piteşti a apreciat că au fost suspendate termenele de prescripţie potrivit Decretului Prezidenţial (care a fost declarat neconstituţional) şi s-au adăugat încă două luni la termenele anterior calculate, apreciindu-se că termenul de prescripţie a răspunderii penale nu a fost împlinit.

A susţinut că inculpatul B. a fost condamnat pentru complicitate la evaziune fiscală pentru actele materiale făcute, în raport, cu inculpatul E., autorul principal, în condiţiile în care fapta acestuia din urmă era prescrisă. Mai mult, în ceea ce o priveşte pe J., a intervenit o cauză de nepedepsire prin achitarea prejudiciului, or, instanţa de apel a apreciat că nu este obligată să ţină cont de această cauză de nepedepsire prev. de art. 10 din Legea nr. 241/2005, raportându-se la limitele de pedeapsă, care sunt mai favorabile potrivit legii vechi, lege care, însă, nu profită şi complicelui ca urmare a achitării prejudiciului de către autor.

A menţionat că instanţa de apel nu a avut în vedere niciunul dintre argumentele apărării invocate în concluziile scrise.

A susţinut că recurentul inculpat B. se află în stare de detenţie, deşi a fost achitat prejudiciul şi fapta era prescrisă, fapt de neconceput.

Pentru toate aceste considerente, a solicitat admiterea recursului în casaţie, urmând să se dispună încetarea procesului penal în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, menţionând că există şi o cauză de nepedepsire prev. de art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen., întrucât a fost achitat prejudiciul de către autorul principal. Sub acest din urmă aspect, a precizat că, potrivit Legii nr. 241/2005, modificată în anul 2021, dacă prejudiciul este achitat de autorul infracţiunii, dispoziţiile privind cauza de nepedepsire se aplică şi complicelui.

Concluziile apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat D., apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat I., apărătorului ales al intimatului inculpat A., apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat H., apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat E., apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat F., apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat G.,apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată J., reprezentatului Ministerului Public, ale apărătorului ales al recurentului inculpat B., în replică, precum şi poziţia recurentului inculpat

B. din ultimul cuvânt au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând recursul în casaţie declarat de inculpatul B. împotriva deciziei instanţei de apel, în raport, cu motivele invocate ce se vor analiza prin prisma aceluiaşi caz de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., Înalta Curte constată recursul în casaţie declarat de inculpat, ca fiind nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta.

Prealabil analizei recursului în casaţie declarat de inculpat se impun a fi făcute câteva scurte consideraţii de ordin teoretic cu privire la natura juridică a recursului în casaţie şi referitor la cazul de recurs în casaţie invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Astfel, prin C. proc. pen. intrat în vigoare la 1 februarie 2014, recursul în casaţie a devenit o cale de atac extraordinară, având ca scop verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Altfel spus pe calea recursului în casaţie nu se pot remedia o greşită apreciere a faptelor şi a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, nu se judecă procesul propriu-zis, ci se verifică numai dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Legiuitorul român a prevăzut în conţinutul art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. că "Hotărârile sunt supuse casării când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Cazul de casare menţionat este aplicabil doar în acele situaţii în care condamnarea inculpatului s-a realizat strict pentru o faptă, care, la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de apel, nu mai era prevăzută ca şi infracţiune. Simpla abrogare a unor texte de lege nu echivalează însă cu dezincriminarea faptelor, întrucât această operaţiune presupune doar ieşirea din vigoare a unei dispoziţii legale. Dezincriminarea intervine însă atunci când, după abrogarea unui text de lege ce sancţionează penal o faptă, aceasta nu îşi mai găseşte corespondent în legea nouă sau nu mai este incriminată printr-o altă dispoziţie legală în vigoare.

De asemenea, s-a statuat în doctrină dar şi pe cale jurisprudenţială că se subsumează noţiunii de neprevedere a faptei în legea penală cazurile în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspect obiectiv, întrucât legea nu mai prevede ca temei distinct de achitare decât lipsa vinovăţiei prevăzute de lege, singurul temei de achitare pentru lipsa laturii obiective neputând fi decât acela prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I "fapta nu este prevăzută de legea penală". Acelaşi temei include şi situaţiile referitoare la lipsa situaţiei - premisă a infracţiunii sau neîntrunirea condiţiilor privind subiecţii acesteia.

Înalta Curte, verificând considerentele deciziei pronunţate în apel, a constatat că instanţa de control judiciar, a stabilit în mod corect ca şi prima instanţă, caracterul fictiv al operaţiunilor comerciale desfăşurate de SC GG. SRL administrată în fapt de inculpatul B., de SC FF. administrată de inculpatul E., de SC SC CC. SRL administrată în fapt de inculpatul F. şi de SC MM. SRL administrată de inculpatul G.

În mod judicios au fost înlăturate, din conţinutul infracţiunii continuate reţinută în sarcina inculpatului B., relaţiile comerciale cu privire la care, prin ordonanţa nr. 26/P/2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, s-a stabilit că nu sunt fictive. De asemenea, în mod corect a fost înlăturată suma de 286.330 RON din relaţiile comerciale fictive dintre SC GG. SRL şi SC MM. SRL administrată da G.

În condiţiile în care facturile fiscale, deşi conţineau elementele necesare pentru a fi înscrise în contabilitatea firmelor, nu reflectau adevărul, întrucât serviciile facturate nu au fost prestate în realitate în totalitate, aşa cum s-a explicat în mod detaliat în sentinţă, în mod corect s-a apreciat că faptele de evaziune fiscală există şi au fost săvârşite de inculpaţi. S-a remarcat faptul că inculpatul B. a recunoscut săvârşirea faptei şi a solicitat la termenul din judecată din data de 04.11.2020 judecarea în procedura simplificată - declaraţia de recunoaştere fiind irevocabilă, întrucât odată făcută opţiunea pentru aplicarea cercetării abreviate, nu se mai poate reveni.

Instanţa de control judiciar a constatat că este legală reţinerea în fapt că în perioada iulie 2009 - septembrie 2010 inculpatul B. a coordonat activitatea administratorului de drept al societăţii GG. SRL prin indicarea şi găsirea partenerilor comerciali şi intermedierea relaţiilor comerciale cu aceştia, urmată de evidenţierea în actele contabile ale firmei de livrări fictive de martori şi prestări servicii.

Instanţa de apel s-a pronunţat asupra criticilor invocat de inculpatul B. cu privire la solicitarea reţinerii disp. art. 10 alin. (11) şi alin. (12) din Legea nr. 241/2005 în forma modificată prin Legea nr. 55/2021, cu privire la actele materiale ce intră în conţinutul infracţiunii continuate, săvârşite în relaţia cu SC II. SRL administrată de inculpata J. şi cele săvârşite în relaţie cu SC WW. SRL administrată de inculpaţii H. şi I., susţinând că achitarea prejudiciului de către aceştia îi profită şi, în consecinţă, s-ar impune înlăturarea acestor acte materiale, iar cu privire la restul actelor materiale săvârşite în relaţia cu ceilalţi inculpaţi să se constate că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Instanţa de control judiciar a explicat că dacă ar lua în considerare solicitarea inculpatului s-ar crea o "lex tertia" - situaţie interzisă de instanţa de contencios constituţional care prin Decizia nr. 265/2014 a constatat că "dispoziţiile art. 5 din C. pen. sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile".

Curtea Constituţională a stabilit că determinarea concretă a legii penale mai favorabile vizează aplicarea legii şi nu a dispoziţiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea şi noua lege, deoarece s-ar ajunge la o "lex terţia", care, în pofida dispoziţiilor art. 61 din Constituţie, ar permite judecătorului să legifereze.

Instanţa de apel a reţinut că de fapt inculpatul B. a solicitat aplicarea Legii nr. 241/2005 în forma actuală, modificată prin Legea nr. 55/2021, pentru a beneficia de art. 10 alin. (12), în raport, cu achitarea prejudiciului de către coinculpata J. (lege care totodată prevede limite mai mari de pedeapsă pentru infracţiunea de evaziune în formă agravată: de la 7 la 13 ani, iar noul C. pen. prevede un termen mai mare de prescripţie specială a răspunderii penale) şi, în acelaşi timp, inculpatul solicită aplicarea vechiul C. pen. ce reglementează un termen mai mic al prescripţiei speciale a răspunderii penale în raport cu celelalte acte materiale, abordare juridică pe care a considerat-o ca fiind inadmisibilă faţă de Decizia nr. 265/2014 a CCR.

Referitor la aplicarea legii penale mai favorabile în cazul inculpatului B., a argumentat, instanţa de apel, că limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prev. de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 sunt mai mari în noua reglementare (de la 7 la 13 ani) faţă de limitele prevăzute în reglementarea anterioară (de la 4 la 10 ani), iar termenul de prescripţie specială a răspunderii penale din noul C. pen. este de 20 de ani, mai mare decât cel prevăzut în vechiul C. pen. (de 12 ani). În ipoteza în care s-ar reţine art. 10 alin. (12) din Legea nr. 241/2005 (forma în vigoare în prezent) şi s-ar înlătura actul material din conţinutul infracţiunii continuate săvârşite de inculpatul B. în relaţia cu SC II. SRL administrată de inculpata J., faţă de celelalte acte materiale nu a intervenit prescripţia răspunderii conform noului C. pen. Prin urmare, dacă s-ar face aplicarea art. 10 alin. (12) din Legea nr. 241/2005, inculpatul ar fi condamnat la o pedeapsa mai aspră.

Pentru toate aceste considerente, s-a apreciat că dispoziţiile legale în vigoare la data săvârşirii faptei sunt mai favorabile inculpatului B. şi au fost aplicate în mod global. Achitarea prejudiciului de către inculpaţii H., I. şi J. nu îi profită inculpatului B., acesta din urma neputând beneficia de cauza de nepedepsire sau reducere a pedepsei prevăzută de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 (forma în vigoare în 2010) care are caracter personal - astfel cum a dispus ICCJ prin Decizia nr. 9/15.03.2017 H.P., prin urmare nu se aplică celorlalţi inculpaţi care nu au contribuit la acoperirea prejudiciului.

Aşadar, în raport, cu cele menţionate, Înalta Curte nu poate examina criticile reiterate din apel, în cadrul motivului de recurs în casaţie formulat de apărătorul recurentului inculpat, atât în scris, cât şi susţinut oral, întrucât excedează cadrului statuat limitativ şi expres reglementat în conţinutul cazului de recurs în casaţie invocat, referitor numai la faptă.

Altfel spus, criticile privind împlinirea termenului de prescripţie, cât şi la intervenirea unei cauze de încetare a procesului penal ca urmare a achitării prejudiciului, nu se pot reanaliza aceste aspecte, prin cazul de recurs invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., legiuitorul reglementând condiţiile în mod strict la faptă.

De altfel, în calea de atac a recursului în casaţie nu se poate critica omisiunea instanţei de apel de a dispune încetarea procesului penal, nici prin intermediul cazului prevăzut de art. 438 pct. 8 din C. proc. pen., nici prin intermediul celorlalte cazuri prevăzute de acest text de lege.

Totodată, Înalta Curte nu poate analiza pe calea recursului în casaţie, prin prisma cazului de casare invocat respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. nici solicitarea de a se dispune o soluţie referitor la achitarea prejudiciului de către autorul infracţiunii, susţinând că a fost condamnat în baza vechiul C. pen., iar dispoziţia de achitare a prejudiciului, care ar conduce la o soluţie favorabilă acestuia, este reglementată de noua lege penală, întrucât faţă de natura juridică şi specificul căii extraordinare de atac exercitate, nu se poate dispune schimbarea încadrării juridice.

Altfel spus, pe calea recursului în casaţie, nu poate fi schimbată situaţia de fapt stabilită cu caracter definitiv de către instanţa de apel şi nici nu pot fi reanalizate mijloacele de probă administrate în procesul penal, ca urmare a specificului acestei căi extraordinare de atac, aşa încât nu este incident cazul de recurs în casaţie invocat.

În raport cu cele mai sus menţionate, Înalta Curte, verificând decizia pronunţată în apel, de către instanţa de control judiciar constată că există o deplină concordanţă între situaţia de fapt reţinută şi condiţiile de tipicitate obiectivă, privind infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului B.

Pornind de la specificul şi natura căii extraordinare a recursului în casaţie, criticile formulate de recurentul inculpat B. nu ar putea fi analizate prin niciun alt caz de recurs în casaţie.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul B. împotriva Deciziei penale nr. 459/A din data de 19 mai 2022 a Curţii e Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii- inculpaţi D., I., A., H., E., F., G. şi J. în sumă de câte 680 RON, vor rămâne în sarcina statului şi se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul B. împotriva Deciziei penale nr. 459/A din data de 19 mai 2022 a Curţii e Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii- inculpaţi D., I., A., H., E., F., G. şi J. în sumă de câte 680 RON, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 13 octombrie 2022.

GGC - ED