Decizia nr. 478/RC/2022 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra recursului în casaţie de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 920/13.08.2020 a Tribunalului Bucureşti, secţia penală, s-au hotărât următoarele:

1. În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, faptă comisă în luna septembrie 2017.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie - august 2018.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. a fost aplicată inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare la care adaugă sporul de pedeapsă de 6 ani şi 4 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 14 (paisprezece) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 14 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 14 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. a fost dedusă din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpatul A. prin Decizia penală nr. 110/10.04.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. x/2019.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A., la momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În temeiul art. 1121 din C. pen. s-a dispus confiscarea extinsă de la inculpatul A. a sumelor de 35 de euro, 11 550 de RON, 100 dolari canadieni şi 515 euro şi a autoturismului.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. a fost menţinută măsura asiguratorie a sechestrului asigurător, dispusă asupra sumelor de 35 de euro, 11 550 de RON, 100 dolari canadieni şi 515 euro, precum şi asupra autoturismului, prin ordonanţele nr. x/2018 din data de 21.08.2018 şi 21.09.2018 emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri, în vederea confiscării extinse.

Prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D., pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatului C. pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care s-a adăugat sporul de pedeapsă de 3 ani şi 8 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul C. să execute pedeapsa rezultantă de 10 (zece) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a fost aplicată pe lângă pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 8 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a fost aplicată pe lângă pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 8 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. a fost dedusă din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpatul C. prin Decizia penală nr. 110/10.04.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. x/2019.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul C., la momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

Tot prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul F. la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul F. la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul F. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. a fost aplicată inculpatului F. pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care adaugă sporul de pedeapsă de 3 ani închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul F. să execute pedeapsa rezultantă de 10 (zece) ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a fost aplicată pe lângă pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpatul F. prin Decizia penală nr. 113/16.04.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. x/2020

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul F., la momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, faptă comisă la data de 11 august 2018.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (59 din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. a fost aplicată inculpatului B. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul B. să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a fost aplicată pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a fost aplicată pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. a fost dedusă din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 12.08.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpatul B. prin Decizia penală nr. 110/10.04.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. x/2019.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul B., la momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 32 raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (5) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B., ori de a se apropia de aceste persoane.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin.

(1) lit. a) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 88 alin. (3) din C. pen. a fost revocată amânarea aplicării pedepsei de 1 an închisoare, stabilită în sarcina inculpatului prin Sentinţa penală nr. 857 din 07.02.2016, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 497/A/29.03.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1), lit. b) din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) şi d) din C. pen.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. şi la art. 88 alin. (3) teza finală din C. pen. s-a aplicat inculpatului D. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul D. să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a fost aplicată pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a fost aplicată pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. a fost dedusă din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpatul D. prin Decizia penală nr. 110/10.04.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. x/2019.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul D., la momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen. a fost confiscat autoturismul.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. c) din C. proc. pen. a fost menţinută măsura asiguratorie a sechestrului asigurător, dispusă asupra autoturismului, prin ordonanţa nr. x/2018 din data de 21.09.2018, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri, în vederea confiscării speciale.

Tot, prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a fost condamnată inculpata G. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen.

În temeiul art. 91 din C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale 2 (doi) ani închisoare pe o durată de 3 (trei) ani, termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 92 din C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) din C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, inculpata să respecte obligaţia de a frecventa 2 (două) programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Datele prevăzute la lit. c), d), e) se vor comunica Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, iar supravegherea executării măsurilor şi a obligaţiei impuse inculpatului se execută de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor sau Administraţiei Domeniului Public sector 5.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. s-au pus în vedere inculpatei dispoziţiile art. 96 alin. (1), (2) şi (4) - (6) din C. pen., referitoare la situaţiile care atrag revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, respectiv săvârşirea unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere, nerespectarea, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse prin prezenta hotărâre sau neîndeplinirea integrală a obligaţiilor civile stabilite.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a fost interzisă inculpatei, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani, începând cu rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, care se va executa în cazul în care pedeapsa principală a închisorii va deveni executabilă, respectiv de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus revocarea sau anularea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Legea nr. 143/2000 şi art. 112 alin. (1) lit. f) din C. pen. au fost confiscate în vederea distrugerii, drogurile rămase în urma analizelor de laborator, depuse la camera de corpuri delicte conform următoarelor dovezilor seria x nr. x din 28.09.2018, seria x nr. x din 02.10.2018, seria x nr. x din 18.10.2018, seria x nr. x din 18.10.2018, seria x nr. x din 05.11.2018 şi seria x nr. x din 28.01.2019.

În baza art. 19 şi art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 1357 alin. (1), art. 1381 şi art. 1382 din C. civ. a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă E. şi a obligat, în solidar, inculpaţii A., C., D. şi G. la plata către aceasta a sumei de 20 000 de RON, cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. c) din C. proc. pen. a fost menţinută măsura asiguratorie a sechestrului asigurător, dispusă asupra a sumelor de 1000 euro şi 650 RON, ridicate de la inculpata G., sumei de 795 euro, ridicate de la inculpatul F., precum şi asupra autoturismului, prin ordonanţele nr. x/2018 din data de 21.08.2018 şi 21.09.2018, emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri, în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiunea de tentativă la tâlhărie calificată.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. c) din C. proc. pen. a fost ridicată măsura asiguratorie a sechestrului asigurător, dispusă asupra autoturismului, prin ordonanţa nr. x/2018 din data de 21.09.2018, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 8 000 de RON, pe inculpaţii B., F., C. şi D. la plata sumei de 5 000 de RON, fiecare, iar pe inculpata G. la plata sumei de 2 000 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism -Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri la data de 01.02.2019, emis în dosarul de urmărire penală nr. 2328/D/P/2018, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor A., în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (fapta din luna septembrie 2017), trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi tentativă la trafic de droguri de mare risc prev. de art. 32 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (faptele din cursul lunii iulie 2018), trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin.

(1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (faptele din luna august 2018), trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (fapta din perioada iulie- august 2018), tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 32 rap. la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit.

a) din C. pen. (fapta din 08.08.2018), constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. C., în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (faptele din cursul lunii august), trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi tentativă la trafic de droguri de mare risc prev. de art. 32 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (faptele din cursul lunii iulie), complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit.

a) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. F., în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (faptele din cursul lunii august 2018), trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi tentativă la trafic de droguri de mare risc prev. de art. 32 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (faptele din cursul lunii iulie 2018), constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

B., în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (faptele din 11.08.2018), ambele cu aplicarea art. 38 alin. (2) din C. pen., trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (fapta din iulie- august 2018), constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

D., în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi tentativă la trafic de droguri de mare risc prev. de art. 32 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (fapta din cursul lunii iulie 2018), tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 32 rap. la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit.

a) din C. pen. (fapta din 08.08.2018) şi constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. şi G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată, prev. de art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit.

a) din C. pen.

În actul de sesizare al instanţei s-au reţinut în sarcina inculpatului A., în esenţă, următoarele fapte:

- în luna septembrie a anului 2017 a deţinut 3525 comprimate care conţin MDMA, cantitatea netă de 147,61 grame pulbere MDMA şi cantitatea netă de 774,7 grame cocaină, pe care le-a depozitat la adresa din Popeşti Leordeni, str. x, jud. Ilfov, în vederea punerii în vânzare, fără drept;

- în prima jumătate a lunii iulie a anului 2018, acţionând împreună cu inculpaţii F., C. şi D., a desfăşurat activităţi în vederea procurării din Olanda a unui colet ce conţinea 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină şi a transportării acestora din Olanda în România, având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde urma să intre în posesia lor, în vederea punerii în vânzare, fără drept; în data de 17.07.2018, cu ocazia unui control asupra autocarului aparţinând firmei de transport H. prin intermediul căreia coletul respectiv fusese expediat, autorităţile germane au depistat şi reţinut drogurile anterior menţionate, acestea intrând ulterior pe teritoriul României, fiind autorizată efectuarea unei livrări supravegheate în acest sens;

- în intervalul 18.07.2018 - 08.08.2018, inculpatul A. a coordonat acţiunile întreprinse de coinculpaţii C., F. şi D. pentru a identifica persoana la care se aflau pachetele ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină şi a participat alături de aceştia la demersurile efectuate în scopul recuperării drogurilor de mare risc respective, pentru a fi puse ulterior în vânzare, asimilate tentativei la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc;

- în prima jumătate a lunii august a anului 2018, acţionând împreună cu inculpaţii F., C. şi B., a desfăşurat activităţi în vederea procurării din Olanda a trei pachete care conţineau aproximativ 15.132 comprimate care conţin MDMA (aproximativ 6543 grame) şi a transportării acestora din Olanda în România, drogurile fiind introduse în ţară la data de 11.08.2018 de către inculpatul B., conform instrucţiunilor primite de la coinculpaţii A. şi C., având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde inculpatul A. urma să intre în posesia lor, în vederea punerii în vânzare, fără drept;

- în perioada iulie- august a anului 2018 a deţinut în vederea vânzării, fără drept, 2896 comprimate care conţin MDMA şi 0,14 grame fragmente de comprimat care conţin MDMA, drogurile fiind depozitate în imobile închiriate exclusiv în acest scop de către inculpatul B., conform instrucţiunilor sale;

- în data de 08.08.2018, în jurul orei 20:20, împreună cu inculpatul D. şi alte două persoane chemate de către inculpatul A. în acest scop, având asupra lor bastoane metalice telescopice, au pătruns fără drept în curtea imobilului situat în localitatea Gimbăşani, jud. Ialomiţa, şi au exercitat acte de ameninţare şi de violenţe asupra persoanei vătămate E., în scopul de a o determina pe aceasta să le restituie cele două pachete ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină, despre care inculpaţii aveau convingerea că le-au fost sustrase de către persoana vătămată;

- în perioada septembrie 2017 - august 2018, a iniţiat şi a constituit împreună cu inculpaţii F., C., D. şi B. un grup infracţional organizat, pe care l-a sprijinit prin acţiuni distincte în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, constând în procurarea de droguri de mare risc de la furnizori din Olanda şi organizarea de transporturi cu privire la acestea, în România, precum şi punerea a acestora în vânzare, fără drept, prin intermediul altor persoane neidentificate.

În actul de sesizare al instanţei s-au reţinut în sarcina inculpatului C., în esenţă, următoarele fapte:

- în prima jumătate a lunii iulie 2018, acţionând împreună cu inculpaţii A., F., D. a desfăşurat activităţi în vederea procurării din Olanda a unui colet ce conţinea 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină şi a transportării acestora din Olanda în România, având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde inculpatul A. urma să intre în posesia lor, în vederea punerii în vânzare, fără drept; în data de 17.07.2018, cu ocazia unui control asupra autocarului aparţinând firmei de transport H. prin intermediul căreia coletul respectiv fusese expediat, autorităţile germane au depistat şi reţinut drogurile anterior menţionate, acestea intrând ulterior pe teritoriul României, fiind autorizată efectuarea unei livrări supravegheate în acest sens; în intervalul 18.07.2018 - 08.08.2018, inculpatul C., în consens cu acţiunile întreprinse de către coinculpaţii

A., F. şi D., a efectuat demersuri pentru a identifica persoana la care se aflau pachetele ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină, în scopul recuperării drogurilor de mare risc respective, pentru a fi puse ulterior în vânzare;

- în prima jumătate a lunii august 2018, acţionând împreună cu inculpaţii A., F. şi B., a desfăşurat activităţi în vederea procurării din Olanda a trei pachete care conţineau aproximativ 15.132 comprimate care conţin MDMA (aproximativ 6543 grame) şi a transportării acestora din Olanda în România, având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde inculpatul A. urma să intre în posesia lor, în vederea punerii în vânzare, fără drept; conform instrucţiunilor primite în mod direct de la coinculpaţii C. şi A., inculpatul B. a preluat de la inculpatul F., în Olanda, pachetele ce conţineau drogurile anterior menţionate şi le-a transportat în bagajul personal, călătorind cu autocarul, drogurile fiind introduse în ţară la data de 11.08.2018;

- în perioada iulie - august 2018, i-a ajutat pe A., D. şi B. să pătrundă fără drept la data de 08.08.2018 în curtea imobilului situat în localitatea Gimbăşani, jud. Ialomiţa, unde aceştia au exercitat acte de ameninţare şi de violenţe asupra persoanei vătămate E., în scopul de a o determina pe aceasta să le restituie cele două pachete ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină, prin aceea că a făcut demersuri în vederea identificării persoanei vătămate şi a locuinţei acesteia, oferindu-le coinculpaţilor informaţiile necesare găsirii persoanei vătămate;

- în perioada septembrie 2017 - august 2018, a constituit împreună cu inculpaţii A., F., D. şi B. un grup infracţional organizat, pe care l-a sprijinit, prin acţiuni distincte, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, constând în procurarea de droguri de mare risc de la furnizori din Olanda şi organizarea de transporturi cu privire la acestea, în România, în vederea punerii în vânzare, fără drept.

În actul de sesizare al instanţei s-au reţinut în sarcina inculpatului F., în esenţă, următoarele fapte:

- în prima jumătate a lunii iulie 2018, a luat măsuri în vederea procurării din Olanda a unui colet ce conţinea 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină şi a transportării acestora din Olanda în România, având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde inculpatul A. urma să intre în posesia lor, în vederea punerii în vânzare, fără drept; în data de 17.07.2018, cu ocazia unui control asupra autocarului aparţinând firmei de transport H. prin intermediul căreia coletul respectiv fusese expediat, autorităţile germane au depistat şi reţinut drogurile anterior menţionate, acestea intrând ulterior pe teritoriul României, fiind autorizată efectuarea unei livrări supravegheate în acest sens; în intervalul 18.07.2018 - 08.08.2018, inculpatul F., în consens cu acţiunile întreprinse de către coinculpaţii A., C. şi D., a efectuat demersuri pentru a identifica şi a se întâlni cu persoana la care se aflau pachetele ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină, în scopul intrării în posesia drogurilor de mare risc respective, pentru a fi puse ulterior în vânzare;

- În prima jumătate a lunii august 2018 s-a deplasat în Olanda, de unde a procurat trei pachete care conţineau în total aproximativ 15.132 comprimate care conţin MDMA (aproximativ 6543 grame), pe care le-a predat inculpatului B. în vederea transportării acestora din Olanda în România, drogurile fiind introduse în ţară la data de 11.08.2018 de către acesta din urmă, conform instrucţiunilor primite de la inculpaţii A. şi C., având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde inculpatul A. urma le pună în vânzare, fără drept;

- în perioada septembrie 2017 - august 2018, a constituit împreună cu inculpaţii A., C., D. şi B. un grup infracţional organizat, pe care l-a sprijinit, prin acţiuni distincte, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, constând în procurarea de droguri de mare risc de la furnizori din Olanda şi organizarea de transporturi cu privire la acestea, în România, în vederea punerii în vânzare, fără drept.

În actul de sesizare al instanţei s-au reţinut în sarcina inculpatului B., în esenţă, următoarele fapte:

- în data de 11.08.2018, a introdus în România şi a transportat pe teritoriul României trei pachete care conţineau, în total, un număr de aproximativ 15.132 comprimate care conţin MDMA (aproximativ 6543 grame), procurate în prealabil din Olanda;

- în perioada iulie- august 2018 a deţinut în vederea vânzării, fără drept, un număr de 2896 comprimate care conţin MDMA şi 0,14 grame fragmente de comprimat care conţin MDMA, drogurile fiind depozitate în imobile pe care le-a închiriat exclusiv în acest scop, conform instrucţiunilor primite de la inculpatul A.;

- în perioada septembrie 2017 - august 2018, a constituit împreună cu inculpaţii A., F., C. şi D. un grup infracţional organizat, pe care l-a sprijinit prin acţiuni distincte în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, constând în preluarea drogurilor de mare risc procurate de la furnizori din Olanda şi expedierea ori transportarea acestora în România, în vederea punerii în vânzare, fără drept.

În actul de sesizare al instanţei s-au reţinut în sarcina inculpatului D., în esenţă, următoarele fapte:

- în data de 18.07.2018 a preluat din Autogara Militari din Bucureşti coletul expediat pe numele său din Olanda, în care fuseseră disimulate 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere care conţine Cocaină (droguri care în data de 17.07.2018 au fost depistate şi reţinute de către autorităţile germane, cu ocazia unui control asupra autocarului aparţinând firmei de transport H. prin intermediul căreia acestea fuseseră expediate, intrând ulterior pe teritoriul României, fiind autorizată efectuarea unei livrări supravegheate în acest sens) cunoscând faptul că drogurile de mare risc fuseseră procurate din Olanda şi expediate într-un colet ce îl avea ca destinatar, şi l-a transportat până la autoturismul, de unde a fost preluat de o persoană neidentificată; în intervalul 18.07.2018 -08.08.2018, inculpatul D., acţionând împreună cu coinculpaţii A., F. şi C., sub coordonarea inculpatului A., a efectuat demersuri pentru a identifica şi a se întâlni cu persoana la care se aflau pachetele ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină, în scopul recuperării drogurilor de mare risc respective, pentru a fi puse ulterior în vânzare de către inculpatul A.;

- în data de 08.08.2018, în jurul orei 20:20, împreună cu inculpatul A. şi alte două persoane chemate în acest scop de către inculpatul ultim menţionat, având asupra lor bastoane metalice telescopice, au pătruns fără drept în curtea imobilului situat în localitatea Gimbăşani, str. x - Ţăndărei nr. 45, jud. Ialomiţa, şi au exercitat acte de ameninţare şi de violenţe asupra persoanei vătămate E., în scopul de a o determina pe aceasta să le restituie cele două pachete ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină, despre care autorii faptei aveau convingerea că le-au fost sustrase de către persoana vătămată;

- în perioada septembrie 2017- august 2018, a constituit împreună cu inculpaţii A., F., C. şi B. un grup infracţional organizat, pe care l-a sprijinit, prin acţiuni distincte, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, constând în ridicarea coletelor ce conţineau droguri de mare risc procurate de la furnizori din Olanda şi expediate pe numele său, ca destinatar, prin intermediul unei firme de transport, în Bucureşti, şi depozitarea acestora într-un loc de unde urma să fie preluate de un alt membru al grupului infracţional, în vederea punerii în vânzare, fără drept.

În actul de sesizare al instanţei s-au reţinut în sarcina inculpatei G., în esenţă, că, în data de 08.08.2018, i-a ajutat pe A., D. şi alte două persoane neidentificate să pătrundă fără drept în curtea imobilului situat în localitatea Gimbăşani, str. x - Ţăndărei nr. 45, jud. Ialomiţa, unde aceştia au exercitat acte de ameninţare şi de violenţe asupra persoanei vătămate E., în scopul de a o determina pe aceasta să le restituie cele două pachete ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină, prin aceea că i-a condus la adresa unde se afla persoana vătămată şi i-a aşteptat în apropiere, pe toată durata comiterii actelor de violenţă, asigurându-le scăparea.

Potrivit rechizitoriului situaţia de fapt menţionată anterior se susţine cu următoarele mijloace de probă, administrate în cursul urmăririi penale: declaraţiile inculpaţilor; declaraţiile persoanei vătămate E.; declaraţiile martorilor; procese-verbale privind efectuarea unor recunoaşteri după fotografii; rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică; procese-verbale de vizionare a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere video; procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate şi înregistrate în baza actelor de autorizare emise în cauză; procese-verbale de exploatare a datelor de trafic şi de localizare obţinute în baza actelor de autorizare emise în cauză; procese-verbale de percheziţie informatică; procese-verbale de percheziţie domiciliară; planşele fotografice privind bunurile ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate în cauză; proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante; proces-verbal de cercetare la faţa locului; procese-verbale de investigaţii şi mijloace materiale de probă (telefoanele şi cartele SIM, laptopurile şi înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare în cauză ori cu ocazia prinderii inculpaţilor).

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data 15.05.2019 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2018, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri la data de 01.02.2019, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor A. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, tentativă la trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 32 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată, prev. de art. 32 rap. la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit.

a) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. C. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (29 din Legea nr. 143/2000, tentativă la trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 32 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată, prev. de art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit.

a) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. F. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, tentativă la trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 32 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

B. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (2) din C. pen., trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. D. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, tentativă la trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 32 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată, prev. de art. 32 rap. la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit.

a) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. şi G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată, prev. de art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi la art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit.

a) din C. pen., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecăţii.

La termenul de judecată din data de 04.03.2020, inculpatul B. a învederat faptul că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa şi a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. De asemenea, la termenul de judecată din data de 30.04.2020, inculpaţii A., F., C., D. şi G. au învederat faptul că recunosc în totalitate faptele reţinute în sarcina fiecăruia şi au solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. La acelaşi termen de judecată, instanţa a admis cererile celor şase inculpaţi de soluţionare a cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii.

La termenul de judecată din şedinţa publică din data de 11.08.2020, tribunalul a schimbat încadrarea juridică în sensul reţinerii formei continuate pentru faptele imputate inculpatului A., comise în lunile iulie- august 2018, reţinerii formei continuate în ceea ce priveşte infracţiunile de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, fapte comise în cursul lunilor iulie - august 2018, imputate inculpatului C., reţinerii formei continuate în ceea ce priveşte infracţiunile de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, fapte comise în cursul lunilor iulie - august 2018, imputate inculpatului F., reţinerii formei continuate în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, faptele comise în cursul lunile iulie - august 2018, imputate inculpatului B., precum şi reţinerea dispoziţiilor art. 367 alin. (5) din C. pen. în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, imputată inculpaţilor B. şi D.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul a reţinut situaţia de fapt descrisă şi în rechizitoriu:

În data de 17.07.2018, autorităţile judiciare din Germania au depistat în autocarul cu nr. de înmatriculare x, aparţinând firmei H., condus de şoferii E. şi de I., un colet expediat din Olanda către România, pe numele destinatarului D., în respectivul colet aflându-se cantitatea de aproximativ 1 kg de cocaină şi 2,2 kg comprimate ecstasy.

Bagajul în care au fost găsite drogurile a fost expediat din Rotterdam - Olanda de către o persoană care s-a prezentat cu identitatea J., iar destinatarul este D. din Bucureşti, utilizator al postului telefonic cu numărul de apel x.

La solicitarea adresată în baza unui ordin european de anchetă, autorităţile judiciare din Germania au pus la dispoziţia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism drogurile descoperite, care au intrat pe teritoriul României în data de 08.08.2018, în baza ordonanţei procurorului din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri, prin care s-a autorizat livrarea supravegheată, fără substituire, pe cale rutieră, pe itinerariul intrare în România pe Aeroportul Otopeni - Aeroport Otopeni - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, a coletului reţinut de autorităţile germane în data de 17.07.2018, având ca destinatar pe D.

Astfel cum rezultă din raportul de constatare tehnico ştiinţifică nr. x din 14.08.2018 întocmit de Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R. - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, în interiorul coletului respectiv se aflau: 4463 comprimate care conţin 3,4-Metylenedioxymetamfetamine (MDMA), 21,61 grame pulbere care conţine 3,4-Metylenedioxymetamfetamine (MDMA), 5,91 grame pulbere care conţine Cocaină şi 990,9 grame pulbere care conţine Cocaină.

3,4-metylenedioxymetamfetamine (MDMA) face parte din Tabelul-anexă nr. 1 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, iar cocaina face parte din Tabelul-anexă nr. II din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Constatând că există urgenţă în cauză, în vederea probării activităţii infracţionale desfăşurate de persoanele menţionate mai sus, pentru identificarea acestora, precum şi a beneficiarului drogurilor, prin ordonanţa din data de 17.07.2018, procurorul de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri a autorizat pe o durată de 48 de ore, începând cu ora 22:45, măsurile de supraveghere tehnică constând în interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de inculpatul D. de la postul telefonic cu numărul de apel x, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a inculpatului D. şi supravegherea video, audio sau prin fotografiere a activităţilor infracţionale desfăşurate de inculpatul D., precum şi ale altor persoane aflate în anturajul infracţional şi care fac obiectul acestui dosar. Măsurile de supraveghere tehnică autorizate prin ordonanţa din data de 17.07.2018 au fost confirmate de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin încheierea nr. 24985/3/2018 din data de 20.07.2018.

În urma punerii în aplicare a ordonanţei menţionate anterior a rezultat că, în data de 18.07.2018, la ora 20:16:20, inculpatul D., aflat la postul telefonic cu numărul de apel x, a trimis un mesaj tip S.M.S. către numărul de apel x cu conţinutul "Jon te aşteaptă pe strada - I". În jurul orei 20:40, a apelat acelaşi post telefonic, la care a răspuns o persoană de sex feminin, căreia i-a solicitat să i-l dea la telefon pe "Lau", iar aceasta i-a transmis că a greşit numărul. Apelul a avut loc cu puţin timp înainte ca D. să contacteze telefonic mai multe firme de taxi, obţinând de la compania K. serviciile taximetrului cu indicativul 402, cu care a plecat, în jurul orei 21:10, către autogara Militari.

De asemenea, în baza convorbirilor telefonice purtate de la postul telefonic cu numărul de apel x, interceptate în cauză în baza ordonanţei procurorului din 17.08.2018, s-a stabilit că, în data de 18.07.2018, în intervalul orar 20:00 - 22:00, inculpatul D. a ţinut legătura cu şoferul autocarului cu numărul de înmatriculare x aparţinând firmei H., care i-a transmis ora şi locul de unde poate ridica coletul expediat din Olanda pe numele său. La ora 20:08:28, şoferul autocarului l-a apelat pe inculpatul D. şi i-a transmis că va ajunge în Autogara Militari, loc de unde îşi poate ridica coletul, după care, la ora 21:18:46, l-a apelat din nou şi l-a informat că va ajunge la destinaţie în aproximativ 35 - 40 de minute. La ora 21:55:54, inculpatul l-a apelat pe şofer pentru a-l întreba unde se află, acesta spunându-i că este în dreptul unui sediu al L. şi că trebuie să-l aştepte în autogară, la sosiri (proces-verbal de redare rezumativă f. x vol. I).

În urma vizualizării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere video din incinta Autogării Militari, s-a stabilit că în data de 18.07.2018, în jurul orei 22:30, inculpatul D. a ridicat personal coletul expediat din Olanda pe numele său. (proces-verbal vizionare imagini înregistrate de camerele de supraveghere ale Autogării Militari din Bucureşti, f. x vol. I).

Faptul că inculpatul D. a preluat în data de 18.07.2018 coletul în care autorităţile germane au descoperit cantitatea de droguri de mare risc menţionată în actul de sesizare şi că l-a transportat într-un loc prestabilit în conivenţă infracţională cu membrii grupării infracţionale din care făceau parte, printre alţii, inculpaţii F., C. şi B., pentru aducerea la îndeplinire a planului infracţional conceput de liderului acesteia, A., rezultă din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza actelor de autorizare emise în cauză, din planşa fotografică privind imaginile surprinse de camerele de supraveghere video din incinta Autogării Militari, care se coroborează cu procesele-verbale întocmite de organele de cercetare delegate în cauză cu ocazia supravegherii operative efectuate în acea zi şi cu declaraţiile inculpatului D.

Efectuând supravegherea operativă a zonei autogării Militari, în jurul orei 21:20, poliţiştii din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ.O., Serviciul Antidrog, l-au văzut pe inculpatul D. sosind la autogara Militari şi coborând din autoturismul. Acesta era îmbrăcat în tricou de culoare albă, pantalon scurt (şort) de culoare neagră şi încălţat cu încălţăminte sport de culoare albă. Inculpatul D. a stat în zona de acces a autogării Militari până la sosirea autocarului, care a avut loc la ora 22:15. Acesta a solicitat să-i fie predat coletul, însă şoferul i-a transmis să aştepte până când toţi pasagerii îşi recuperează bagajele din cala autocarului. La ora 22:30, ofiţerul de poliţie care a călătorit în mod conspirat pe ruta Ploieşti - Bucureşti a luat coletul (cutie de carton de culoare albă cu mici înscrisuri/modele) din cala autocarului şi l-a înmânat personal lui D. (procese-verbale privind supravegherea operativă a inculpatului D. f. x).

Continuând supravegherea operativă au reieşit următoarele:

- la ora 22:33, inculpatul D. a pus coletul în compartimentul portbagajului autoturismului cu numărul de înmatriculare x (M.), a urcat în acesta şi s-a deplasat pe traseul Bld. Iuliu Maniu - str. x, până în parcarea imobilului situat în Bucureşti.

- la ora 22:36, inculpatul D. a coborât din taxi, a luat coletul, pe care l-a introdus în interiorul autoturismului cu numărul de înmatriculare x, ce se afla parcat în zonă, fără ca portierele să fie încuiate, după care s-a deplasat la adresa de domiciliu, respectiv str. x din sectorul 1, unde a ajuns la ora 22:50.

- la ora 22:39, dinspre strada x, s-a apropiat în fugă un bărbat, neidentificat până în prezent, care a luat coletul din interiorul autoturismului sus-menţionat şi, tot în fugă, s-a deplasat în scara 2 a blocului 96F, situat la adresa sus-menţionată. Accesul în scara blocului s-a făcut de către acesta cu ajutorul unei cartele magnetice de acces pe care o deţinea asupra sa.

Din convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate a rezultat totodată că, atât înainte, cât şi după preluarea coletului în cauză, inculpatul D. a mai luat legătura şi cu utilizatoarea postului telefonic cu numărul de apel x (abonament N.).

În consecinţă, la data de 18.07.2018 a fost emisă o altă ordonanţă prin care s-au autorizat pe o perioadă de 48 de ore, începând cu ora 21:30, măsurile de supraveghere tehnică constând, printre altele, în interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă efectuate de utilizatorul postului telefonic cu numărul de apel x (abonament N.), de utilizatorul postului telefonic cu numărul de apel x (abonament O.) şi D. de la aparatul de telefonie mobilă cu seria x.

În urma punerii în executare a ordonanţei de supraveghere tehnică emise în data de 18.07.2018, s-a constatat faptul că numita N., mama inculpatului D. a fost apelată şi a apelat de mai multe ori, în data de 19.07.2018, numărul de telefon x, utilizat de soţul acesteia, P., din convorbirile purtate de la postul telefonic respectiv rezultând că destinatarul final al coletului expediat din Olanda, inculpatul A., descoperise că din acesta lipseau drogurile comandate, fapt pentru care a luat legătura cu inculpatul D. prin intermediul mamei sale, inculpatul ultim menţionat fiind primul bănuit de sustragerea acestora (procese-verbale f. x vol. I).

În data de 19.07.2018, ora 15:14:37, astfel cum rezultă şi din declaraţiile concordante ale martorilor P. şi N. (declaraţii f. x), inculpatul A. i-a solicitat celei din urmă să îl apeleze telefonic pe soţul ei, despre care ştia că se află împreună cu inculpatul D., pentru a stabili o întâlnire cu acesta.

Deoarece martorul P. întreba în mod insistent de ce vrea să vorbească la telefon cu "D.", N. i-a transmis că acesta este căutat de cineva, apoi a înmânat telefonul inculpatului A. Acesta din urmă i-a spus lui D. că are ceva urgent să-i comunice, motiv pentru care trebuie să se întâlnească cât mai repede posibil. Inculpatul D. i-a transmis că se afla la piaţa Giuleşti cu tatăl său şi cu alte persoane şi că are şi el ceva urgent să-i transmită. Cei doi au stabilit ca inculpatul D. să cheme cât mai repede un taxi şi să se întâlnească cu inculpatul A.

În data de 21.07.2018, organele de cercetare penală au fost contactate de către şoferul autocarului cu numărul de înmatriculare x, care a comunicat faptul că în aceeaşi zi, la ora 16:58, a fost apelat de la postul telefonic cu numărul de apel +4x de o persoană care s-a prezentat drept "U.", expeditorul coletului care face obiectul prezentului dosar, reclamând faptul că din pachetul respectiv a dispărut ceva, în acest moment fiind iniţiate demersurile inculpaţilor A., F., C. şi D. de a identifica persoana în posesia căreia se aflau pachetele ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină şi de recuperare a acestora, în vederea valorificării prin traficare (procese-verbale de investigaţii fila x; proces-verbal de supraveghere operativă fila x; procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate şi înregistrate în baza actelor de autorizare emise în cauză privind demersurile inculpaţilor F. şi C. de a identifica persoana la care se află drogurile, fila x; procese-verbale vizionare a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere ale Autogării Militari din Bucureşti, fila x; proces-verbal întocmit de investigatorul cu altă identitate autorizat în cauză şi proces-verbal de redare a convorbirilor purtate între acesta şi inculpatul F., f. x).

Din cele relatate de către şoferul autocarului cu numărul de înmatriculare x, persoana menţionată anterior s-a recomandat ca fiind cel care a expediat un colet cu autocarul H. în data de 17.07.2017, din Rotterdam - Olanda către România, şi a solicitat să vorbească cu şoferul căruia i-a predate coletul întrucât i-a dispărut o parte din conţinutul acestuia. Şoferul autocarului i-a transmis că autocarul pleacă în fiecare cursă cu alţi şoferi şi că nu cunoaşte cine este şoferul care a deservit cursa de Olanda în ziua la care acesta face referire. În acelaşi timp i-a recomandat să se adreseze cu o reclamaţie către departamentul de specialitate al firmei Q. pentru rezolvarea problemei privind coletul expediat din Olanda.

Şoferul autocarului a fost apelat pe numărul de apel x, număr de telefon de serviciu aparţinând companiei Q. şi destinat să însoţească în permanenţă şi să stea în R. cu numărul de înmatriculare x. R. cu numărul de înmatriculare x aparţine firmei de transport persoane şi curierat Q., dar ale cărei servicii de transport persoane au fost cedate printr-o relaţie contractuală firmei H., acesta fiind motivul pentru care autocarul în cauză este inscripţionat cu numele firmei ultim menţionate. Serviciul de transport coletărie a fost păstrat de firma Q. (proces-verbal de investigaţii f. x)

În urma contactării angajaţilor companiei Q., serviciul coletărie, din sediul aflat la adresa din Bucureşti, strada x, a rezultat că, în data de 23.07.2018, în jurul orei 13:00, s-a prezentat la sediul menţionat mai sus o persoană de sex masculin, de aproximativ 50 ani, care a solicitat lămuriri în legătură cu un colet. Conform afirmaţiilor acestuia, în data de 18.07.2018 a fost ridicat un colet sosit din Rotterdam/OLANDA, expediat de către o persoană cu numele de "S.", fără alte date de identificare, destinatar "D.", fără alte date de identificare (proces-verbal de investigaţii f.100)

În data de 23.07.2018, în jurul orei 13:45, şoferul autocarului cu numărul de înmatriculare x a comunicat organelor de urmărire penală că în urmă cu aproximativ cinci minute fusese sunat pe telefonul mobil cu numărul de apel x de către un bărbat, utilizator al numărului de apel x. Acesta nu s-a recomandat şi nu şi-a declinat nici o calitate, însă i-a solicitat în mod imperativ şoferului autocarului să-i comunice datele de identificare ale celui care a efectuat cursa Olanda - România cu acel autocar, în perioada 17 - 19.07.2018 precum şi numărul de telefon al acestuia, întrucât i-a fost livrat un singur colet din cele două trimise de la Rotterdam şi pe care trebuia să le primească. Când i s-a răspuns că nu are cunoştinţă despre toate acestea, întrucât şoferii se schimbă de la o cursă la alta, şi că, dacă doreşte să depună vreo reclamaţie, să se adreseze departamentului de relaţii cu clienţii al Q., interlocutorul a devenit foarte nervos şi a ameninţat cu acte de violenţă îndreptate împotriva şoferilor acestui autocar, afirmând totodată că îi va aştepta în autogara Militari, dând de înţeles că acolo va fi locul unde va duce la îndeplinire cele ameninţate (proces-verbal de investigaţii f. 68).

În data de 24.07.2018, la ora 19:30:11, utilizatorul numărului de apel x, inculpatul F. a apelat serviciul de relaţii cu clienţii al companiei T. pentru lămurirea unor probleme tehnice, faţă de angajatul acestei firme, declinându-şi în acest sens identitatea. Totodată, a afirmat că a locuit pe Intrarea Ştefan Furtună, dar a părăsit acel domiciliu în urma divorţului de soţia sa. În urma acestor informaţii, efectuând verificări în evidenţele informatizate ale DEPABD, a fost identificat utilizatorul numărului de apel x în persoana inculpatului F.

În urma ascultării convorbirilor şi traficului purtate de la şi către numărul de apel x (în baza ordonanţei procurorului din data de 21.07.2018, prin care s-a dispus autorizarea, pe o durată de 48 de ore, începând cu ora 21:00, a măsurilor de supraveghere tehnică constând în interceptarea şi înregistrarea comunicărilor realizate de la postul telefonic cu numărul de apel +4x, utilizat de numitul "Florian", localizarea şi urmărirea sa prin mijloace tehnice în baza comunicărilor realizate de la telefonul menţionat mai înainte, precum şi supravegherea video, audio şi prin fotografiere a persoanei care utilizează postul telefonic cu numărul de apel +4x şi a persoanelor care intră în contact cu aceasta în legătură cu faptele care formează obiectul cauzei) s-a constatat că în ziua de 22.07.2018, la ora 01:36:47, utilizatorul numărului de apel respectiv a primit de la numărul de apel x mesajul text SMS cu următorul conţinut "Dear subscriber, your local no +4x for ROMANIA is about to expire on x please renew your local number to enjoy local rates for unintrerrupted service. To renew your number though SMS, please type space 40 to a 123.".

În ziua de 23.07.2018, la orele 14:22:20 şi 14:26:13, utilizatorul numărului de apel x a primit două apeluri telefonice de la numărul de apel x (interlocutoarea declinându-şi calitatea de angajat al firmei Q., departamentul de relaţii cu clienţii), din conţinutul convorbirilor reieşind că primul dintre ei a beneficiat de serviciile de coletărie ale firmei Q., primind un colet de la "cumnatul U." de la Rotterdam. Acesta a reclamat verbal faptul că ar fi trebuit să primească două colete trimise în data de 17.07.2018, la orele 08:25 de către cumnatul său, însă firma de curierat i-a livrat doar unul singur dintre acestea, persoana destinatara fiind D. Angajatul Q. i-a transmis ca reclamaţia sa va fi analizată şi că va primi un răspuns telefonic în 7 zile, respectiv până la data de 30.07.2018.

În toată această perioadă, numărul de apel x a fost utilizat împreună cu terminalul mobil cu seria x.

Procedând la verificarea numărului de apel de mai sus (x), s-a constatat că acesta aparţine companiei de telefonie mobile V. V. este un operator internaţional de telefonie mobilă de tip W. adică dispune de o reţea virtuală care funcţionează pe infrastructura altor operatori de telefonie mobilă. În România, V. funcţionează pe infrastructura reţelei de telefonie mobilă X., în lume fiind operaţională până în prezent în: Australia, Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Macedonia, România, Africa de Sud, Spania, Suedia, Elveţia, Tunisia, Ucraina, Marea Britania şi SUA. Principiul de funcţionare al acestei reţele este asemănător celorlalte reţele de telefonie mobilă, destinaţia (publicul ţintă) fiind utilizatorii care folosesc foarte mult convorbirile internaţionale şi roamingul. Astfel, aspectul principal care o diferenţiază de celelalte reţele de telefonie mobilă este că un utilizator poate solicita, printr-o simplă accesare a site-ului V., să i se aloce un număr de apel al ţării în care se află, alocarea făcându-se virtual, nefiind necesară schimbarea cartelei SIM. În toată această perioadă utilizatorul foloseşte serviciile de telefonie mobilă ca şi cum nu s-ar afla în roaming, iar la revenirea în ţara de reşedinţă (ţara de distribuţie iniţială şi de utilizare uzuală a SIM - ului), revine la numărul de apel iniţial. Acest principiu de funcţionare este general valabil pentru fiecare din ţările tranzitate de către un client V., în ţările în care aceasta este prezentă.

Astfel cum rezultă din procesul-verbal întocmit în data 27.07.2018 de către organele de cercetare penală delegate în cauză, în data de 26.07.2018, la sediul companiei Q., din str. x, Bucureşti, s-a prezentat, de două ori, o persoană care s-a recomandat a fi rudă cu numitului D., destinatarul coletului ce face obiectul prezentei cauze.

Acesta a solicitat informaţii despre şoferul autocarului care a transportat coletul respectiv din Olanda în România şi a lăsat ca număr de contact x. Angajatul companiei abordat de acesta i-a transmis că nu are atribuţii în relaţia cu clienţii şi i-a recomandat să depună o reclamaţie scrisă, însă i-a promis că o să încerce să afle informaţii cu privire la problema sa şi i-a comunicat un număr de telefon de contact. La scurt timp după ce a părăsit sediul companiei, aceeaşi persoană a revenit de două ori cu apeluri telefonice către numărul de contact comunicat de către angajatul firmei Q., de la numărul de apel x, cerând din nou să i se comunice datele de identificare ale şoferului sus - menţionat, fiind refuzat de fiecare dată, cu precizarea că nu poate fi făcut nici un demers fără o reclamaţie scrisă din partea destinatarului coletului.

În jurul orei 19:00, persoana care s-a prezentat la sediul companiei Q. în data de 26.07.2018 drept rudă a destinatarului coletului, a revenit cu un al treilea apel telefonic, precizând că se va prezenta în ziua următoare, respectiv în 27.07.2018, împreună cu D., pentru a depune o reclamaţie scrisă referitoare la situaţia reclamată, respectiv lipsa unor bunuri care au fost transportate de companie (proces-verbal de investigaţii f. x).

Astfel cum rezultă din procesul-verbal de vizionare a imaginilor înregistrate de sistemul de supraveghere video al Autogării Militari, în ziua de 26.07.2018, în intervalul orar 10:30 - 11:30 inculpaţii A. şi F. au fost surprinşi intrând în incinta autogării, unde, astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor Y., Z. şi AA. şi din procesele-verbale de recunoaştere după planşa foto, aceştia le-au solicitat să le pună la dispoziţie înregistrările video din data de 18.07.2018, care surprindeau momentul predării coletului către inculpatul

D. proces-verbal vizionare imagini Autogara Militari f. x, declaraţii martori şi recunoaşteri din planşă fotografică).

În urma punerii în executare a ordonanţei procurorului din cadrul P.I.C.C.J., Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Traficului de Droguri, prin care s-a dispus autorizarea pentru o perioada de 48 de ore a măsurilor de supraveghere tehnică constând în interceptarea şi înregistrarea comunicărilor realizate de la şi către numărul de apel x, s-a constatat că în data de 27.07.2018, între orele 10:30 şi 21:00, terminalul mobil utilizat cu numărul de apel de mai sus a fost localizat după cum urmează:

- la orele 10:41:58 şi 10:51:59 a fost localizat în zona de acoperire a releului din Bucureşti, pilonul SNR Berceni, aceeaşi localizare cu cea a terminalului mobil utilizat cu numărul de apel x folosit de inculpatul F., la orele 10:34:12 şi 10:44:12,

- între orele 11:01:58 şi 14:19:40 a fost localizat în zona de acoperire a releului din Bucureşti, Şoseaua x, aceeaşi localizare cu cea a terminalului mobil utilizat cu numărul de apel x folosit de inculpatul F. între orele 10:54:12 şi 14:19:40,

- la ora 14:39:23 a fost localizat în zona de acoperire a releului din Bucureşti, Şoseaua x, aceeaşi localizare cu cea a terminalului mobil utilizat cu numărul de apel x folosit de inculpatul F. la ora 14:39:48,

- între orele 14:59:23 şi 15:20:12 a fost localizat în zona de acoperire a releului din Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 204 - 206, cămin B1, UMF, aceeaşi localizare cu cea a terminalului mobil utilizat cu numărul de apel x folosit de inculpatul F. între orele 14:59:27 şi 15:19:27,

- la ora 15:30:03 a fost localizat în zona de acoperire a releului din Bucureşti, zona intersecţiei străzilor Giuleşti şi Orhideelor, în spaţiul BB., aceeaşi localizare cu cea a terminalului mobil utilizat cu numărul de apel x folosit de inculpatul F. la ora 15:29:27,

- între orele 15:35:55 şi 16:15:51 a fost localizat în zona de acoperire a releului din Bucureşti, bulevardul x, aceeaşi localizare cu cea a terminalului mobil utilizat cu numărul de apel x folosit de inculpatul F., între orele 15:35:20 şi 16:15:14,

- la ora 16:35:50 a fost localizat în zona de acoperire a releului din Bucureşti, Calea x, aceeaşi localizare cu cea a terminalului mobil utilizat cu numărul de apel x folosit de inculpatul F. la ora 16:35:15,

- începând cu ora 16:35:50 a fost localizat exclusiv în zona de acoperire a releului din Bucureşti, Calea x, altă localizare decât cea a terminalului mobil utilizat cu numărul de apel x folosit de inculpatul F.

În urma activităţilor de supraveghere operativă desfăşurate cu privire la inculpatul F., s-a constatat că acesta s-a aflat la adresa unde locuieşte fără forme legale, respectiv Bucureşti, str. x, (zona de acoperire a releului din Bucureşti, pilonul SNR Berceni şi a releului din Bucureşti, Şoseaua x, sc. 3) până la orele 14:20, când a plecat cu autoturismul pe traseul Şoseaua Olteniţei - Şoseaua Viilor - Splaiul Independenţei CC. (zona de acoperire a releului din Bucureşti, Splaiul Independenţei), unde a staţionat pentru aproximativ 30 de minute pentru a efectua cumpărături.

Ulterior, a plecat pe traseul Calea x - Str. x -Bulevardul x - Piaţa Gării de Nord şi s-a oprit în parcarea din zonă. Acolo a staţionat în incinta DD. (zona de acoperire a releului din Bucureşti, bulevardul x) la o masă din exteriorul staţiei DD., împreună cu 2 bărbaţi, unul dintre aceştia fiind identificat ca fiind fiul său, inculpatul A.

La orele 16:30 au părăsit toţi trei staţia DD. cu acelaşi autoturism pe traseul bulevardul x - Str. x unde inculpatul A. şi celălalt bărbat, identificat ulterior ca fiind inculpatul C. (proces-verbal investigaţii f. x), au coborât la intersecţia dintre str. x cu Intrarea Ştefan Furtună.

Cei care au coborât şi-au continuat deplasarea pe jos pe Intrarea Ştefan Furtună (adresa de domiciliu a lui A. este Bucureşti, Intrarea Ştefan Furtună sector 1 - adresa ce se află în zona de acoperire a releului de telefonie mobilă din Bucureşti, Calea x), inculpatul F. continuând deplasarea cu autoturismul către Şoseaua Olteniţei. Pe Şoseaua Panduri acesta a întors brusc autoturismul şi s-a deplasat pe Şoseaua x, la o clinică dentară situată la intersecţia cu strada x.

Din cele expuse mai sus, coroborate cu supravegherea operativă efectuată în zilele de 27.07.2018 a rezultat că terminalul mobil folosit cu numărul de apel x a fost în permanenţă asupra lui F., până la întâlnirea cu fiul său şi C., ulterior fiind cedat şi rămânând la aceştia din urmă (proces-verbal privind convorbirile şi traficul purtate de la numărul de apel x f. x şi proces-verbal de supraveghere operativă f. x).

Totodată, din punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică a rezultat că în activitatea infracţională, atât inculpatul F., cât şi ceilalţi membri ai grupării infracţionale din care inculpaţii făceau parte, ţineau legătura cu inculpatul A. prin intermediul inculpatului C., utilizatorul postului telefonic cu nr. de apel x. (procese-verbale redare convorbiri C. din data de 26.07.2018, ora 15:04:04, din data de 30.07.2018, ora 16:25:26, ora 19:39:46, ora 19:41:35, ora 21:32:22, ora 21:48:49, în data 31.07.2018, ora 17:00:13, ora 18:18:06, în data de 01.08.2018, ora 16:53:16, ora 16:55:03, ora 17:34:27, din data de 02.08.2018, ora 14:32:04, ora 17:42:48, ora 17:53:44, ora 18:58:13 şi din data de 06.08.2018, ora 20:40:13, aflate la filele x din vol. I).

Situaţia de fapt menţionată se coroborează cu înregistrările convorbirilor telefonice purtate de F. cu investigatorul sub acoperire autorizat în cauză, cu numele de cod "EE.", context în care inculpatul a recunoscut că el expediase respectivul colet din Olanda şi că, la destinaţie, din acesta lipseau drogurile, precum şi cu cele purtate de C. în contextul demersurilor efectuate de către acesta din urmă pentru localizarea investigatorului sub acoperire şi, ulterior, pentru identificarea şoferului care a transportat acel colet (respectiv persoana vătămată E.), a numărului acestuia de telefon şi a adresei de domiciliu şi de reşedinţă a acestuia, în scopul reintrării în posesia drogurilor de mare risc, sub coordonarea inculpatului A. (procese-verbale convorbiri purtate de către inculpatul F. şi investigatorul sub acoperire autorizat în cauză, f. x; procese-verbale redare convorbiri inculpat C. f. x vol. I).

Astfel cum rezultă din procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate de către inculpatul F. cu martorul FF., angajat al firmei Q., care se coroborează cu declaraţia acestuia din urmă şi cu procesele-verbale privind recunoaşterea din fotografii a inculpaţilor F. şi A., la data de 06.08.2018, cei doi inculpaţi au reuşit să afle numele, numărul de telefon şi localitatea de domiciliu ale şoferului de autocar care, în data de 18.07.2018 i-a predat coletul în cauză inculpatului D. (procese-verbale redare fila x; declaraţie f. x; proces-verbal privind recunoaşterea din fotografii şi planşa fotografică aferentă f. x vol. I).

Din mijloacele de probă analizate anterior a rezultat participaţia penală la infracţiunile de trafic internaţional de droguri de mare risc şi tentativă la trafic de droguri de mare risc a coinculpaţilor A., F., C. şi D.

În esenţă, din aceste mijloace de probă, concordante cu declaraţiile inculpaţilor D. şi B. (declaraţii inculpaţi f. x vol. III) a rezultat că, în baza unei conivenţe infracţionale şi a unui mod de operare utilizat şi anterior, inculpaţii A., C. şi F. au asigurat procurarea drogurilor de la furnizorii din Olanda, iar inculpatul ultim menţionat a preluat drogurile în Olanda, le-a disimulat într-un colet, pe care l-a expediat ulterior, prin intermediul firmei de transport H., pentru destinatarul D., în Bucureşti, România.

Faptul că inculpaţii A., F., C. şi D. au săvârşit faptele pentru care sunt cercetai rezultă din declaraţia inculpatului D., precum şi din declaraţia inculpatului B.

Astfel, inculpatul B. a afirmat că inculpatul C. i-a propus să trimită pachete cu droguri din Amsterdam în Bucureşti, iar el a acceptat această propunere. Cel care era beneficiarul drogurilor era inculpatul A., care i-a fost prezentat de către inculpatul C. Inculpatul B. a precizat că el lua pachetele cu droguri de la un cetăţean sârb pe nume "GG.", care era persoana de legătură a inculpatului A. Apoi expedia pachetele cu droguri în Bucureşti, menţionând ca destinatar numele "D.".

Inculpatul B. a precizat că se întâlnea personal cu inculpaţii C. şi A., care îi spuneau cum să procedeze atunci când expedia pachetele cu droguri din Olanda în România.

Relevantă este şi declaraţia inculpatului D., persoana pe numele căreia inculpatul B. trimitea drogurile în România. În acest sens, inculpatul D. a declarat că la solicitarea inculpatului A., pe care îl cunoaşte din copilărie, a ridicat de mai multe ori pachete cu droguri care erau trimise din Olanda.

Inculpatul D. a afirmat că în zilele în care prelua coletele cu droguri, inculpatul A. îi dădea cheia de la un autoturism şi îi spunea să ducă drogurile în acel autoturism, pe bancheta din spate a acestuia.

Inculpatul D. a mai declarat că în luna iulie a ridicat un pachet în care trebuia să se afle droguri şi că ulterior inculpatul A. i-a spus că acel pachet nu conţinea drogurile aşteptate de acesta. Inculpatul D. a menţionat că A. era convins că drogurile i-au fost sustrase de şoferul autocarului, care nu îi mai răspunsese la telefon, motiv pentru care inculpatul A. l-a căutat şi a aflat că se numeşte E. Inculpatul D. a afirmat că împreună cu inculpatul A. şi alte două persoane, având asupra lor diverse obiecte contondente, s-au deplasat la locuinţa lui E., pentru a recupera drogurile de la acesta.

Prezintă relevanţă şi declaraţia martorului P., tatăl inculpatului D., potrivit căreia inculpatul D. a cumpărat, în urmă cu 3 - 4 luni, un autoturism, deşi nu avea permis de conducere. Martorul a menţionat că inculpatul A. este o cunoştinţă a fiului său, inculpatul D.

Actele coinculpaţilor A., F., C. şi D., care, astfel cum a rezultat din mijloacele de probă analizate, ulterior procurării şi expedierii din Olanda în România pachetelor ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină, au acţionat concertat pe parcursul a aproximativ patru săptămâni în vederea identificării persoanei la care se aflau pachetele ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină şi reintrării în posesie a acestora, au culminat, în data de 08.08.2018, cu săvârşirea tentativei la infracţiunea de tâlhărie asupra persoanei vătămate E.

Astfel, după ce au constatat că în coletul ajuns în posesia lor nu se aflau drogurile, inculpaţii A., C. şi F. au făcut demersuri în vederea identificării şoferilor care au asigurat transportul coletului. În acest context, inculpaţii A. şi C. au reuşit să îl identifice pe E. şi, totodată, au aflat adresa acestuia de domiciliu, din oraş Căzăneşti, str. x, jud. Ialomiţa.

Drept urmare, în seara de 07.08.2018, în jurul orelor 22:00 - 22:30, inculpatul A. împreună cu inculpatul D. şi încă două persoane de sex masculin neidentificate până în prezent s-au deplasat la domiciliul lui E., însă demersul lor a rămas fără rezultat, deoarece la respectivă adresă se aflau în acel moment doar părinţii acestuia. Aspectele relatate anterior sunt probate şi prin declaraţiile martorilor HH. şi II., care au fost abordaţi în seara respectivă de către inculpaţi, solicitându-li-se informaţii, în mod conspirat, cu privire la modul în care pot lua legătura cu persoana vătămată E.

Ulterior, pe fondul continuării acţiunilor de depistare a şoferului de autobuz, în data de 08.08.2018, în jurul orei 20:20, inculpaţii D., A., precum şi aceiaşi bărbaţi care îi însoţiseră şi în ziua precedentă, având asupra lor bastoane metalice telescopice, au pătruns fără drept în curtea imobilului situat în localitatea Gimbăşani, Şos. Slobozia - Ţăndărei nr. 45, jud. Ialomiţa, şi au exercitat acte de ameninţare şi de violenţe asupra persoanei vătămate E., în scopul de a o determina pe aceasta să le restituie cele două pachete ce conţineau cantitatea de droguri anterior menţionată, despre care autorii faptei aveau convingerea că le-a fost sustrasă de către victimă.

În acele împrejurări, după ce inculpatul D. le-a confirmat celorlalţi coautori că persoana vătămată E. este cea pe care o căutau, aceştia au spart două geamuri de la acel imobil, precum şi luneta şi un geam lateral ale autoturismului, proprietatea aceleiaşi persoane vătămate. De asemenea, pe fondul acestor acţiuni de intimidare şi ameninţare a persoanei vătămate E., A. i-a aplicat acesteia o lovitură în zona capului cu un baston metalic telescopic. Aceste aspecte rezultă din declaraţiile inculpatului D., care a confirmat prin declaraţiile sale existenţa actelor de agresiune fizică şi psihică îndreptate asupra persoanei vătămate, în scopul recuperării de către inculpaţi a drogurilor de care fuseseră deposedaţi în urma intervenţiei autorităţilor judiciare (declaraţii inculpat f. x vol. III).

Situaţia de fapt prezentată mai sus, precum şi faptul că la comiterea infracţiunii a participat, în calitate de complice, inculpata G. rezultă atât din declaraţiile inculpatului D., cât şi din procesele-verbale de vizionare a imaginilor înregistrate în zilele de 07.08.2018 şi 08.08.2018 de camerele de supraveghere montate pe raza mun. Slobozia, jud. Ialomiţa, obţinute de la Poliţia Locală Slobozia, precum şi de camerele de supraveghere ale SC JJ. SRL şi, respectiv, ale imobilului din sat Gimbăşani, com. Cosîmbeşti, Şos. Slobozia - Ţăndărei nr. 104, jud. Ialomiţa (procese-verbale f. x vol. II).

Astfel, în urma vizionării imaginilor surprinse de camerele de supraveghere s-a stabilit că, atât autoturismul, aparţinând inculpatei G., cât şi autoturismul, proprietatea numitei KK., au fost surprinse circulând pe raza localităţii Slobozia în zilele menţionate anterior, circulând la mică distanţă unul de celălalt.

În data de 07.08.2018, autoturismele sus - menţionate au intrat în acelaşi timp în oraşul Slobozia, la aprox 18:50, iar la aprox 20:00 ambele maşini au părăsit oraşul Slobozia, către loc. Căzăneşti, la mică distanţă una de cealaltă. În jurul orei 22:20, cele două maşini sunt surprinse de camerele de supraveghere venind dinspre centrul oraşului Căzăneşti şi intrând pe strada x, adresa de domiciliu a persoanei vătămate E., unde locuiesc părinţii acestuia.

În data de 08.08.2018, autoturismul, proprietatea numitei KK., a intrat în mun. Slobozia la ora 17:16:22. După aproximativ 40 de min acesta a ieşit din localitate, virând stânga către satul Gimbăşani, unde locuieşte persoana vătămată. La ora 20:10, se aflau pe raza mun. Slobozia, atât autoturismul numitei KK. cu numărul de înmatriculare x, cât şi autoturismul, aparţinând inculpatei G., în acesta din urmă observându-se în imagini pe locul şoferului şi, respectiv, pe cel din dreapta faţă două persoane de sex bărbătesc.

În data de 08.08.2018, jurul orei 20:30, după momentul săvârşirii infracţiunii asupra persoanei vătămate E., ambele autoturisme au părăsit satul Gimbăşani, circulând către satul Mărculeşti, din direcţia Slobozia către Ţăndărei, autoturismul fiind urmat la mică distanţă de autoturismul x.

Potrivit declaraţiei inculpatului D., în data de 08.08.2018, inculpata G. i-a însoţit în satul Gimbăşani împreună cu o altă femeie, cu un autoturism. Cele două au aşteptat în maşină, în apropierea adresei unde locuia persoana vătămată E., "semnalul lui A. să plece înapoi în Bucureşti".

Concluzia că inculpata G. s-a deplasat în data de 08.08.2018 la locul comiterii infracţiunii cu autoturismul, proprietatea numitei KK., concubina inculpatului A., este întărită şi prin faptul că cele două au fost legitimate în data respectivă în jurul orei 21:40, pe raza localităţii Gimbăşani, la ieşirea către Cosîmbeşti, autoturismul în care se aflau fiind oprit în trafic de către organele de poliţie din cadrul LL.

Potrivit constatărilor aceloraşi organe de poliţie, ulterior în acea noapte, autoturismul cu nr. de înmatriculare x, aparţinând inculpatei G., a fost găsit abandonat în mun. Slobozia, la intersecţia str. x cu DN 21, în parcarea de la capătul podului pietonal peste râul Ialomiţa.

Autoturismul respectiv era cunoscut de către organele de poliţie ca fiind implicat în infracţiunea comisă în data de 08.08.2018 asupra persoanei vătămate E. (procese-verbale vol. II).

Actele de complicitate ale inculpatei G. la tentativa infracţiunii de tâlhărie calificată comise asupra persoanei vătămate E., atât anterioară, cât şi concomitente săvârşirii faptei, au rezultat totodată în urma analizei datelor de trafic şi de localizare comunicate de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice furnizate publicului, reţinute în perioada 07 - 09.08.2018 pentru numerele de telefon x şi x, folosite la acea dată de către inculpată şi, respectiv, de către numita KK. (procese-verbale f. x vol. II).

Datele astfel obţinute probează participarea inculpatei G. inclusiv la pregătirea săvârşirii infracţiunii şi privesc documentarea cu privire la amplasamentul imobilului unde urma să fie executate actele de agresiune de către coinculpaţi, precum şi asigurarea modalităţii de retragere ulterioară a acestora, asigurându-le scăparea de la locul faptei, aspecte ce rezultă şi din declaraţiile martorei MM.

Faptul că inculpata G. avea cunoştinţă de scopul în care coinculpaţii A. şi D. împreună cu ceilalţi doi bărbaţi neidentificaţi, au descins la locuinţa persoanei vătămate E. în data de 08.08.2018, având asupra lor bastoane telescopice, şi a acceptat rezultatul produs prin comiterea infracţiunii, a rezultat şi din declaraţiile martorului NN., avocat în cadrul Baroului Bucureşti care, după numai trei zile, a fost abordat de către aceasta pentru a asigura asistenţa juridică a inculpatului B. în legătură cu faptele de trafic de droguri pentru care era cercetat.

Astfel, din declaraţiile martorului NN. reiese că inculpata G. s-a prezentat spunându-i că s-au cunoscut anterior, având drept cunoştinţă comună un fost client al acestuia, în urma verificărilor efectuate în cauză stabilindu-se că aceasta făcea referire la numitul OO., condamnat în anul 2017 pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc (declaraţie f. x vol. II).

De asemenea, că inculpata cunoştea activitatea infracţională a fiului ei în legătură cu traficul de droguri de mare risc rezultă şi din menţiunile de pe caietul inscripţionat "PP." ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la adresa din Bucureşti, Intrarea Ştefan Furtună nr. 11, despre care inculpata a declarat că îi aparţine (proces-verbal de percheziţie domiciliară f. x şi planşa fotografică f. x vol. III).

Inculpata G. nu a recunoscut în timpul urmăririi penale săvârşirea infracţiunii pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva sa, apărările formulate de către aceasta materializându-se în afirmaţii contradictorii, nesusţinute de niciun alt mijloc de probă.

Relevantă cu privire la activitatea infracţională a inculpatului C. este captura de ecran din data de 07.08.2018, ora 18:25:25, identificată în telefonul acestuia cu ocazia percheziţiilor informatice efectuate în cauză, în care este evidenţiat schimbul de mesaje dintre inculpat C. şi contactul "QQ.", prin care cel din urmă i-a comunicat identitatea şi modalitatea în care putea identifica adresa de domiciliu a persoanei vătămate E.: "părinţi lui stau pe strada scoli", "imediat dp ce treci de Biserica, intri pe prima strada la stânga şi stau cam pe la jumătatea străzii pe partea stânga", "întrebi de RR. sau E. pe strada şi o să îţi zică lumea" (proces-verbal percheziţie informatică vol. III).

Deşi inculpatul C. a declarat în timpul urmăririi penale că ştia că persoana vătămată urma să fie contactată de către coinculpaţi în vederea recuperării bunurilor care lipseau din colet, să se înţeleagă cu acesta fără să fie nevoie să sesizeze poliţia, eventual recompensându-l pe şofer cu nişte bani, apărarea acestuia este neverosimilă în contextul naturii bunurilor ce urmau să fie recuperate, a valorii drogurilor de mare risc respective, şi a modului în care acţiunea de recuperare a acestora fusese plănuită.

În declaraţiile date succesiv formulării plângerii penale, persoana vătămată E. a descris în detaliu desfăşurarea evenimentelor privind tentativa la infracţiunea de tâlhărie a cărui victimă a fost în data de 08.08.2018, declaraţiile acestuia coroborându-se cu mijloacele de probă analizate anterior, atât sub aspectul circumstanţelor săvârşirii faptei, cât şi în ceea ce priveşte participaţia inculpaţilor A. şi D. la comiterea acesteia, în calitate de coautori, şi a inculpatei G., în calitate de complice (declaraţii persoana vol. II).

Acesta a precizat că în momentul în care l-a văzut pe inculpatul D. şi a auzit că a răspuns afirmativ la întrebarea "Ăsta e?", pusă de şoferul autoturismului din care coborâse (autoturismul, aparţinând inculpatei G.), pe care l-a identificat ulterior din fotografii ca fiind inculpatul A., a realizat că cele patru persoane veniseră pentru a-l agresa fizic, mai ales că fusese anunţat de părinţii săi că în urmă cu o seară fusese căutat la domiciliul lor. Imediat, aceeaşi persoană i-a întrebat pe ceilalţi doi care îi însoţeau "O facem aici sau în curte?", moment în care aceştia au deschis bastoanele telescopice pe care le aveau asupra sa.

Persoana vătămată a declarat că acela a fost momentul în care a hotărât să intre în curtea locuinţei împreună cu soţia sa, fiind urmat de către toţi cei patru indivizi, cu intenţia vădită să îl agreseze.

În continuare, unul dintre coautori, cel care era mai agresiv verbal, i-a spus persoanei vătămate "Dă-ne, bă, alea ca să scapi!", declaraţia acesteia întărind totodată concluzia revelată pe parcursul urmăririi penale că scopul în care inculpaţii A. şi D. şi celelalte două persoane neidentificate au pătruns în locuinţa victimei, recurgând la ameninţări şi acte de agresiune, era recuperarea cantităţii de 4463 comprimate ce conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină.

Astfel cum rezultă din declaraţia persoanei vătămate E., în momentul în care le-a solicitat celor patru să părăsească curtea imobilului, îmbrâncindu-l pe unul dintre ei, "cel blond" l-a lovit cu bastonul telescopic în partea din spate a capului, fapt ce a generat o serie de agresiuni între persoana vătămată şi aceştia.

Persoana vătămată a declarat că în momentul în care a început să ţipe şi să se îmbrâncească cu ei, inculpaţii A. şi D. şi celelalte două persoane neidentificate care au participat la infracţiune s-au retras către poartă şi au părăsit imobilul, spărgând în acest timp două geamuri ale casei şi două geamuri ale autoturismului proprietatea familiei persoane vătămate care se afla în curte.

În completarea celor prezentate de către persoana vătămată E. cu privire la desfăşurarea evenimentelor petrecute în acea împrejurare, declaraţia inculpatului D. din data de 12.08.2018 relevă faptul că participanţii la tentativa infracţiunii de tâlhărie calificată au încetat agresiunile când persoana vătămată le-a dat de înţeles, arătând cu mâna înspre umăr, locul unde se află "epoleţii", că drogurile pe care aceştia doreau să le recupereze s-ar fi aflat în posesia organelor de poliţie.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. x întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", persoana vătămată E. a prezentat leziuni traumatice, localizate la nivelul extremităţii cefalice (occipital dreapta), cotului drept şi gambei drepte, care s-au putut produce prin lovire cu corp dur la data de 08.08.2018, gravitatea leziunilor fiind evaluată cu 5 - 6 (cinci - şase) zile de îngrijiri medicale (certificat de expertiză medico-legală f. x vol. II).

La data de 11.08.2018, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române - Punctul de Trecere al Frontierei Nădlac - Nagylak s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în data de 11.08.2018, în jurul orei 11:30, cu ocazia unui control efectuat asupra bagajului numitului B., care călătorea pe ruta Olanda - România, cu autocarul H. cu numărul de înmatriculare x, au găsit 3 (trei) pachete ambalate în folie din material plastic de culoare neagră şi asigurate cu bandă autocolantă de culoare gri, care conţineau comprimate de culoare crem, de formă triunghiulară, având ştanţate pe una dintre feţe logo-ul "superman", iar pe cealaltă faţă prezentând şanţ de rupere, având greutatea totală de aproximativ 7,1 kg.

Cu ocazia constatării infracţiunii flagrante au fost prelevate din fiecare dintre cele trei pachete anterior menţionate câte trei comprimate, cu logo şi formă "Superman", iar pe verso cu o linie mediană, care ulterior au fost introduse în 3 plicuri, sigilate cu sigiliul tip MAI nr. 19041 şi numerotate "proba 1", "proba 2", şi "proba 3" în vederea efectuării unei constatări tehnico - ştiinţifice fizico-chimice şi, respectiv, a raportului preliminar.

Potrivit raportului de constatare tehnico - ştiinţifică nr. x din 13.08.2018 întocmit de Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R. - Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, probele analizate sunt constituite din:

- 3 (trei) comprimate care conţin 3,4 - Metylendioxymetamfetamine (MDMA),

- 3 (trei) comprimate care conţin 3,4 - Metylendioxymetamfetamine (MDMA),

- 3 (trei) comprimate care conţin 3,4 - Metylendioxymetamfetamine (MDMA).

După prelevarea celor trei probe, pachetele cu comprimate ridicate de la inculpat au fost introduse în saci din material plastic de culoare neagră, sigilaţi cu sigiliul tip MAI nr. 19041 şi inscripţionaţi "pachetul 1", " pachetul 2", şi " pachetul 3", şi înaintate pentru efectuarea unei constatări tehnico - ştiinţifice către Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R. - D. C. civ.O.

Din raportul de constatare tehnico - ştiinţifică nr. x din 24.09.2018 întocmit de Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R. - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate rezultă că probele analizate sunt constituite din:

- 2180.5 grame reprezentând un număr de aproximativ 5039 comprimate ştanţate cu logo şi formă "Superman", iar pe verso cu o linie mediană care conţin ca substanţă activă 3,4-Metylendioxymetamfetamine (MDMA),

- 2184.0 grame reprezentând un număr de aproximativ 5049 comprimate ştanţate cu logo şi formă "Superman", iar pe verso cu o linie mediană care conţin ca substanţă activă 3,4-Metylendioxymetamfetamine (MDMA),

- 2178.6 grame reprezentând un număr de aproximativ 5035 comprimate ştanţate cu logo şi formă "Superman", iar pe verso cu o linie mediană care conţin ca substanţă activă 3,4-Metylendioxymetamfetamine (MDMA),

- 3,4-Metilendioximetamfetamina (MDMA) face parte din Tabelul-anexă nr. 1 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Inculpatul B. a afirmat că inculpatul C. i-a propus să trimită pachete cu droguri din Amsterdam în Bucureşti, iar el a acceptat această propunere. Cel care era beneficiarul drogurilor era inculpatul A., care i-a fost prezentat de către inculpatul C. Inculpatul B. a precizat că el lua pachetele cu droguri de la un cetăţean sârb pe nume "GG.", care era persoana de legătură a inculpatului A., iar apoi expedia pachetele cu droguri în Bucureşti, menţionând ca destinatar numele "D.".

Inculpatul B. a precizat că se întâlnea personal cu inculpaţii C. şi A., care îi spuneau cum să procedeze atunci când expedia pachetele cu droguri din Olanda în România. La data de 05.08.2018 inculpaţii C. şi A. i l-au prezentat pe inculpatul F., spunându-i că acesta va fi persoana sa de contact din Olanda, în locul lui "GG.". La data de 07.08.2018 s-a întâlnit cu inculpaţii C. şi A., care i-au dat suma de 1.100 RON pentru a-şi cumpăra un bilet de avion către Amsterdam. Totodată, cei doi i-au dat un telefon mobil pe care urma să îl folosească pentru a primi instrucţiuni de la inculpatul A.

La data de 08.08.2018, inculpatul B. s-a deplasat în Amsterdam, unde s-a întâlnit cu inculpatul F. Acesta din urmă s-a întâlnit cu un alt român, care a adus drogurile, apoi F. a ambalat drogurile în trei pachete. A primit cele trei pachete de la F., iar acesta l-a însoţit până la staţia de autobuz, unde, având drogurile asupra sa, a plecat către Bucureşti.

Probele descrise mai sus se coroborează cu convorbirile telefonice administrate ca probă în cauză, din care rezultă că F. a luat legătura cu furnizorul din Olanda şi că a făcut comanda de droguri, că a procurat suma necesară pentru a achita contravaloarea lor şi că s-a deplasat, în acest scop, în Olanda. (procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate în baza actelor de autorizare emise în cauză, purtate de către inculpatul F. cu furnizorul de droguri din Olanda şi în legătură cu demersurile efectuate de acesta pentru a obţine suma necesară achiziţionării drogurilor, f. x vol. I)

În data de 23.07.2018, 20:33:20, inculpatul F., aflat la postul telefonic cu numărul de apel x, a contactat furnizorul de droguri din Olanda, o persoană până în prezent neidentificată, aflat la postul telefonic cu numărul de apel x (prefix de Olanda), cei doi purtând un dialog relevant pentru cauză:

În perioada 05 - 06.08.2018, după ce a reuşit să obţină suma necesară procurării drogurilor de mare risc şi intenţionând să o schimbe în moneda euro, inculpatul F. a luat legătura telefonic de trei ori cu o persoană neidentificată, probabil angajat al unei case de schimb valutar, comunicându-i faptul că se va întâlni cu acesta pentru a cumpăra, în prima zi, 28.000 euro la cursul de 4,63 RON/euro, şi în ziua următoare suma de 7800 euro, asigurându-se că va primi cel puţin cinci bancnote în cupiură de 500 euro.

În paralel cu demersurile arătate mai sus, inculpatul F. a menţinut contactul cu furnizorul de droguri din Olanda, în data de 30.07.2018, la ora 17:40:33, contactându-l pe acesta la postul telefonic cu numărul de apel x (prefix de Olanda), având o convorbire referitoare la tranzacţia de droguri ce urma să aibă loc ulterior între aceştia.

În ziua de 31.07.2018, ora 20:30:56, inculpatul F., aflat la postul telefonic cu numărul de apel x (utilizat împreună cu terminalul mobil cu seria x) a fost apelat de la numărul de apel x (reţea de telefonie din Olanda), de către furnizorul de droguri din Olanda, care i-a confirmat că, deşi nu le va obţine de la aceeaşi persoană, drogurile pe care i le va vinde vor fi de calitatea pe care o ceruse.

În data de 05.08.2018, începând cu ora 00:16:00, a avut loc un schimb de mesaje text între inculpatul F., aflat la terminalul mobil cu numărul de apel x (utilizat împreună cu terminalul mobil cu seria x) şi furnizorul său de droguri din Olanda, aflat la postul telefonic cu numărul de apel x (prefix de Olanda), în care inculpatul F. a stabilit cantitatea de droguri totală pe care urma să o cumpere: "Eu ajung marţi la tine, îmi treb. diferenţa la alea mici până la 15.000 şi un apartament la fel ca acela, dacă se poate mai jos"

La rândul lor, inculpaţii A. şi C. au coordonat acţiunile desfăşurate de BĂNICĂ

F. şi B., inclusiv realizarea unor întâlniri între aceştia doi, atât înainte de plecarea în Olanda, cât şi pe timpul şederii lor acolo.

Pe toată perioada pregătirilor, activităţile desfăşurate de către coinculpaţi erau raportate inculpatului A., punctul de întâlnire prestabilit al acestora fiind cafeneaua din cadrul benzinăriei DD. din zona Gării de Nord.

La data de 30.07.2018, la orele 19:41:35, 21:32:22 şi, respectiv, 21:48:49 inculpatul F., aflat la postul telefonic cu numărul apelabil x, a fost contactat de către inculpatul C., de la postul telefonic cu numărul x, cei doi purtând convorbiri referitoare la F.

Relevantă sub acest aspect este şi convorbirea interceptată şi înregistrată în baza actelor de autorizare emise în cauză, purtată între coinculpaţii F. şi C. în data de 30.07.2018, în care primul menţionat i-a confirmat celui de-al doilea că a făcut comanda de droguri şi că inculpatul A. poate începe aranjamentele necesare pentru efectuarea transportului acestora din Olanda în România (proces-verbal de redare a convorbirii interceptate în data de 30.07.2018, ora 16:25, f. x vol. I).

Declaraţia inculpatului B. cu privire la numita SS., pe care a identificat-o în cadrul prezentării pentru recunoaştere din fotografii ca fiind cea pe care a observat-o călătorind alături de el în autocar pe ruta Rotterdam - Bucureşti în ziua de 11.08.2018 se coroborează cu rezultatul percheziţiei informatice efectuate asupra laptopului ridicat de la inculpatul C., unde fost identificat biletul de autocar rezervat în data de 10.08.2018 pe numele SS., pe ruta anterior menţionată, precum şi cu procesul-verbal de investigaţii din data de 15.10.2018 privind rezervarea biletului de avion pe numele sus-numitei cu o cursă Tarom pe ruta Otopeni - Amsterdam.

Astfel cum rezultă din probele indicate mai sus, inculpatul C. a achiziţionat două bilete de avion dus şi două bilete de autocar întors (pentru inculpatul F. şi pentru martora SS., inculpatul B. achiziţionând singur bilete de avion şi, respectiv, de autocar, cu banii primiţi de la inculpatul A.), contrar celor declarate de acesta în data de 21.12.2018.

De asemenea, cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în data de 13.08.2018, de la locuinţa inculpatului C. a fost ridicat, între alte bunuri, un înscris pe care sunt consemnate olograf menţiunile "2 bilete avion - Amsterdam 2 bilete autocar Rotterdam - Bucureşti" (proces-verbal percheziţie domiciliară f. x vol. III).

Inculpatul C. a ţinut legătura cu cei doi coinculpaţi aflaţi în Olanda şi, după ce a aflat că la intrarea în România inculpatul B. a fost depistat având asupra sa drogurile, l-a încunoştinţat despre acest aspect pe coinculpatul A. (proces-verbal de redare a convorbirii purtate în data de 11.08.2018, ora 11:41:16, între inculpatul C. şi inculpata G., f. x).

Inculpata G. l-a contactat imediat şi pe inculpatul F., după care, împreună cu coinculpaţii A. şi C., astfel cum rezultă din convorbirile interceptate şi înregistrate în cauză în acea zi (procese-verbale de redare f. x vol. II), precum şi din declaraţia martorului NN., a iniţiat şi a efectuat demersurile necesare angajării unui avocat care să îl asiste pe inculpatul B. în legătură cu fapta respectivă şi să se asigure că acesta nu va da nicio declaraţie împotriva celor doi. (declaraţie martor f. x vol. II: "Am mers la întâlnire după circa 30 - 40 de minute, la întâlnire venind o doamnă despre care a reţinut că se numeşte "G." şi doi domni, unul dintre ei recomandându-se "TT." Le-am spus celor trei ca variantele pentru Dragomir sunt sa recunoască, sa nu recunoască sau sa nu dea nici o declaraţie, ei spunându-mi ca ar fi mai bine sa nu dea nici o declaraţie.")

La data de 11.08.2018, cu ocazia punerii în executare a mandatului de aducere emis cu pe numele B., pe traseul dinspre Călimăneşti spre Bucureşti, acesta a declarat verbal că într-un imobil din zona Gorjului, respectiv Bd. x, se află o cantitate de aproximativ 2000 - 3000 comprimate ecstasy, pe care doreşte să o predea organelor de cercetare penală.

Acesta a declarat că a închiriat imobilul pe numele său, la cererea unei persoane pe care o cunoaşte cu apelativul "UU.", identificat în cauză ca fiind inculpatul A., căruia îi aparţin comprimatele de ecstasy respective şi că are cheia potrivită pentru a intra în imobil.

La sosirea în municipiul Bucureşti, inculpatul B. a condus organele de urmărire penală la adresa din Bdul x, unde a predat de bunăvoie acestora 2 (două) pungi din material plastic, ce conţineau, prima, comprimate tip XTC, de culoare roz, cu logo "VV." şi pe verso lini mediană şi, a doua, comprimate tip XTC, de culoare gri, în formă de inimă şi alte comprimate de formă dreptunghiulară.

Substanţele au fost ridicate şi introduse fiecare în câte un plic din hârtie de culoare maro, sigilate cu sigiliul tip MAI nr. x.

Din raportul de constatare tehnico - ştiinţifică nr. x din 26.09.2018 întocmit de Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R., Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate rezultă că probele analizate sunt constituite din:

- 2026 comprimate (797.7 grame) de culoare roz, ştanţate cu logo şi formă "VV.", iar pe verso cu o linie mediană care conţin ca substanţă activă 3,4-Metylendioxymetamfetamine (MDMA),

- 816 comprimate (282.2 grame) de culoare gri, ştanţate cu logo şi de formă "Heart", care conţin ca substanţă activă 3,4-Metylendioxymetamfetamine (MDMA),

- 5 comprimate de culoare roz, ştanţate cu logo şi formă "VV.", iar pe verso cu o linie mediană care conţin ca substanţă activă 3,4 - Metylendioxymetamfetamine (MDMA),

- 9 comprimate dreptunghiulare de culoare gri, ştanţate cu formă "SIM", iar pe verso cu logo "Telfort, Lebara, kpn" care conţin ca substanţă activă 3,4 - Metylendioxymetamfetamine (MDMA),

- 3,4-Metilendioximetamfetamina (MDMA) face parte din Tabelul-anexă nr. 1 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Având în vedere că în declaraţiile date în faţa organelor de urmărire inculpatul B. a precizat că în locuinţa sa se află mai multe comprimate de ecstasy şi a solicitat conducerea sa la acel imobil, pentru a le preda, în data de 14.08.2018 a fost însoţit de un echipaj de poliţie la apartamentul din Calea x, Bucureşti, unde acesta le-a predat de bunăvoie un pliculeţ din material plastic ce conţine 40 de comprimate, de culori diferite.

Cu privire la acestea, inculpatul a declarat că nu îi aparţin, ci le-a găsit în cutiile pe care le-a luat, la indicaţiile inculpatului A., dintr-o garsonieră pe care o închiriase pentru acesta, de unde a luat şi cele două pungi în care se aflau comprimatele de ecstasy pe care le-a predat organelor de urmărire penală, tot de bunăvoie, în noaptea de 11/12.08.2018.

Cele 40 de comprimate au fost introduse într-un plic din material plastic transparent şi sigilate într-un plic de culoare maro cu sigiliul MAI x.

Din raportul de constatare tehnico - ştiinţifică nr. x din 17.10.2018 întocmit de Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R. - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate rezultă că probele analizate sunt constituite din:

- 9 comprimate de culoare roz, ştanţate cu logo"VV.", iar pe verso cu o linie mediană care conţin ca substanţă activă 3,4 - Metylendioxymetamfetamine (MDMA),

- 7 comprimate dreptunghiulare de culoare gri, ştanţate cu formă "SIM", cu diferite logo-uri care conţin ca substanţă activă 3,4 - Metylendioxymetamfetamine (MDMA),

- 24 comprimate de culoare gri, cu forma "Heart", care conţin ca substanţă activă 3,4 - Metylendioxymetamfetamine (MDMA).

- 3,4 - Metilendioximetamfetamina (MDMA) face parte din Tabelul-anexă nr. 1 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Având în vedere nota de constatare nr. x/04.12.2018 întocmită de Institutului Naţional de Criminalistică din cadrul I.G.P.R., prin care se specifică faptul că în urma analizării probelor în litigiu puse la dispoziţie s-a constatat că toate cele patru colete sunt pline cu obiecte, precum şi că, pentru tratarea cutiilor puse la dispoziţie în vederea relevării unor eventuale urme papilare, urmată de ridicarea urmelor papilare evidenţiate prin fotografiere directă se poate realiza numai prin dezasamblarea acestora (secţionarea), la data de 07.12.2018 s-a dispus efectuarea unei cercetări criminalistice asupra celor patru cutii ridicate în cauză în data de 14.08.2018 cu ocazia conducerii în teren a inculpatului B., respectiv prelevarea eventualelor urme papilare din interiorul cutiilor puse la dispoziţie, precum şi de pe obiectele care se află în interiorul acestora (care vor fi identificate în urma dezasamblării/secţionării corpurilor în litigiu) şi compararea acestora cu impresiunile papilare din baza de date AFIS naţională şi PRUM.

Astfel cum rezultă din procesul-verbal întocmit la data de 27.12.2018, cu ocazia desigilării cutiei numerotate "3", pe capacul căreia este aplicată o folie adezivă de culoare gri, în detergentul în care se afla acesta au fost observate câteva fragmente de comprimate care ar putea face parte din rândul comprimatelor XTC. Acestea au fost separate de detergent şi introduse într-un plic de culoare albă, sigilat cu sigiliul MAI nr. x şi cu folie adezivă cu inscripţia "Poliţia Română - a se deschide doar de persoanele autorizate".

Din raportul de constatare tehnico - ştiinţifică nr. x din 21.01.2019 întocmit de Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R. - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate rezultă că proba analizată este constituită din 0,14 grame fragmente de comprimat care conţin 3,4-Metylendioxymetamfetamine (MDMA).

La data de 21.08.2018, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la adresa din Intrarea Ştefan Furtună nr. 11, Bucureşti, în baza mandatului de percheziţie domiciliară nr. x/10.08.2018 emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în camera folosită exclusiv de inculpatul A. a fost găsit contractul de închiriere privind imobilul situat la adresa din B-dul x, sector 6 (proces-verbal de percheziţie domiciliară f. x vol. III).

Relevantă în acest sens este şi declaraţia martorului WW., care a asistat la încheierea contractului de închiriere de către inculpatul B. cu mătuşa sa, remarcând că acesta venise însoţit de către o persoană care s-a recomandat drept agent imobiliar, care avea semnalmentele inculpatului A. (declaraţie f. x vol. II).

Cele expuse mai sus, coroborate cu ansamblul probator administrat în cauză, referitor la modul de operare folosit la săvârşirea infracţiunilor analizate conduc la concluzia că drogurile predate de către inculpatul B. în data de 11.08.2018 şi, respectiv, în data de 14.08.2018, au fost luate şi transportate de către acesta din urmă, conform instrucţiunilor primite de la inculpatul A., din acelaşi apartament în care a fost dus coletul ridicat în data de 18.07.2018 de către inculpatul D. şi preluat apoi din autoturismul, de către o persoană neidentificată.

Prin rechizitoriul emis în dosarul înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală cu numărul x/2017, numita XX. a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000.

În fapt, s-a reţinut că la data de 13.09.2017, numita XX. a deţinut, pentru vânzare, la adresa din Popeşti Leordeni, jud. Ilfov, 2990 comprimate care conţin MDMA cu logo-ul "YY.", 535 comprimate care conţin MDMA cu logo-ul "ZZ.", cantitatea netă de 147,61 grame pulbere care conţine MDMA şi 4 pungi din material plastic transparent ce conţineau cantitatea netă de 774,7 grame cocaină.

În urma cercetărilor efectuate în cauza respectivă, a reieşit că persoana de la care numita XX. a procurat drogurile respective este cunoscută sub apelativul "A" sau "A.", fiind dispusă disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de acesta pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, dosarul astfel format fiind reunite la cauza x/D/P/2018.

Astfel cum rezultă din procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din data de 13.09.2017, aflat la dosarul cauzei, pe lângă cantitatea de droguri depozitată în locuinţa situată în Popeşti Leordeni, jud. Ilfov, numita XX. a predat organelor de cercetare penală şi un caiet de matematică cu spiră, cu desene de culori albastru verde şi portocaliu, şi o agendă de culoare neagră, în ambele aflându-se menţiuni privind evidenţa drogurilor vândute.

Audiată în cauză în calitate de martor, numita XX. a confirmat faptul că în caietul anterior menţionat nota cantitatea de droguri, data şi persoanele cărora le livra drogurile, precum şi cantitatea de droguri pe care o primea de la "A." în acest sens, persoană despre care a aflat ulterior că se numeşte A.

De asemenea, aceasta a precizat că A. a scris cu mâna lui în caietul respectiv, o singură dată, într-una din dăţile în care a venit la garsoniera din Popeşti Leordeni, când a verificat cantitatea de droguri depozitată în congelator şi însemnările din caiet cu privire la aceasta şi a completat, pe una dintre file, cu mâna stângă, "La data de" (...), "mai avem cantitatea de" (...). (declaraţie f. x vol. IV)

Din raportul de constatare tehnico - ştiinţifică nr. x/10.12.2018, întocmit de specialişti din cadrul IGPR - DCCO - Serviciul Criminalistic a rezultat că menţiunea olografă "La data 04.08.2017 Avem: 786 cx nou" de pe fila x din caietul menţionat anterior, predat organelor de cercetare penală în cauză la data de 13.09.2017 a fost executată de A. (raport de constatare tehnico - ştiinţifică f. x vol. IV).

Declaraţiile martorei din care rezultă că cele 3525 comprimate care conţin MDMA, cantitatea de 147,61 grame pulbere care conţine MDMA şi cantitatea de 774,7 grame pulbere care conţine cocaină îi aparţineau inculpatului A., fiindu-i predate de către acesta pentru a le depozita la adresa Popeşti Leordeni, Drm. Fermei nr. 116, jud. Ilfov, unde aceasta locuia împreună cu martora AAA., şi pentru a le pune ulterior în vânzare, conform instrucţiunilor pe care acesta i le transmitea în ceea ce priveşte identitatea cumpărătorilor şi locul unde urma să aibă loc tranzacţiile, se coroborează cu declaraţiile martorei AAA., legătura dintre aceasta din urmă şi inculpatul A. rezultând inclusiv din rezultatul percheziţiei informatice efectuate asupra laptopului ridicat în cauză din locuinţa inculpatului, precum şi cu declaraţiile martorilor BBB. şi CCC. şi procesele-verbale privind recunoaşterea din fotografii a inculpatului A. de către aceştia din urmă.

S-a constatat totodată că modul de operare folosit de către inculpatul A. pentru a procura, din Olanda, şi a transporta ulterior în România, drogurile de mare risc înmânate martorei XX., precum şi caracterul conspirat al comunicărilor dintre inculpat şi celelalte persoane implicate în activitatea infracţională, astfel cum rezultă din declaraţiile martorelor XX. şi AAA., a fost acelaşi cu cel uzitat de către inculpatul A. în săvârşirea celorlalte infracţiuni de trafic de droguri pentru care este judecat în prezenta cauză.

În perioada septembrie 2017 - august 2018, inculpatul A. a iniţiat şi a constituit împreună cu inculpaţii F., C., D. şi B. un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, activitatea membrilor grupării constând în procurarea de droguri de mare risc de la furnizori din Olanda şi organizarea de transporturi cu privire la acestea, în România, precum şi punerea a acestora în vânzare, ulterior, fără drept, de către inculpatul A. prin intermediul altor persoane, neidentificate.

Liderul A. se proteja şi era protejat de ceilalţi membrii ai grupării infracţionale, comunicarea cu aceştia se făcea de regulă doar personal sau prin intermediul inculpatului C., contactul direct cu furnizorul de droguri era asumat de către inculpatul F., iar activităţile cu expunere mare, precum transportul drogurilor peste graniţele ţării şi preluarea acestora la destinaţie, precum şi închirierea apartamentelor în care drogurile erau depozitate până la punerea în vânzare erau repartizate membrilor de rang inferior în cadrul grupului, respectiv B. şi D.

Din declaraţiile concordante ale inculpaţilor B. şi D., coroborate cu înregistrările convorbirilor telefonice administrate ca probe, precum şi cu celelalte acte de urmărire penală aflate la dosar, a rezultat că inculpaţii A., C. şi F. au desfăşurat, începând cu luna septembrie a anului 2017, activităţi de procurare a unor cantităţi de droguri de mare risc din Olanda şi de introducere a acestora pe teritoriul României prin intermediul firmelor de transport, drogurile fiind disimulate în colete.

Fiecare dintre cei doi inculpaţi au specificat că au fost realizate patru transporturi de droguri, similare cu cele două care fac până în prezent obiectul acestei cauze.

Conform aceloraşi probe, inculpaţii A., C. şi F. asigurau contactul cu furnizorii de droguri din Olanda, preluarea acestora şi disimularea lor în colete, fiind ajutaţi şi de către coinculpatul B., iar, ulterior, acesta din urmă expedia coletele către România, pe numele inculpatului D., ca destinatar, iar transportul era realizat de către firma de transport H.

Pentru realizarea acestor activităţi, dar şi pentru a evita eventuala monitorizare de către organele de urmărire penală, inculpaţii F. şi B. nu comunicau în mod direct, ci erau coordonaţi de către coinculpaţii A. şi C.

De altfel, tot în scopul diminuării expunerii lor şi a reducerii posibilităţilor de obţinere a probelor necesare stabilirii participaţiei lor penale, inculpaţii îşi schimbau des cartelele telefonice utilizate, foloseau numere de telefon activate în reţelele de telefonie din Olanda, precum şi aplicaţii telefonice care nu permit înregistrarea comunicărilor purtate. De asemenea, din procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate în baza actelor de autorizare emise în cauză, a rezultat şi faptul că inculpaţii F. şi C. utilizau un limbaj codificat pentru a face referire la inculpatul A., în scopul de a-l proteja, folosind apelativele "DDD.", "EEE.", "FFF.", "GGG.".

Adeseori, întâlnirile dintre inculpatul A. şi ceilalţi inculpaţi nu se stabileau prin comunicări telefonice directe, ci prin interpunerea inculpatului C., care avea sarcina de a comunica celuilalt inculpat locul şi momentul întâlnirii.

Conform proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice aflate la dosar, în acest mod s-au stabilit întâlnirile dintre F. şi B., înainte ca aceştia să plece ultima dată în Olanda şi, totodată, inculpaţii au comunicat între ei în momentul în care au aflat că inculpatul ultim menţionat a făcut obiectul constatării în flagrant din data de 11.08.2018.

La fel s-a întâmplat şi în data de 07.08.2018, când în cadrul întâlnirii în care inculpatul A. s-a întâlnit cu inculpatul B. pentru a-i comunica planul conceput pentru comiterea infracţiunii de droguri de mare risc din data de 11.08.2018 şi pentru a-i trasa sarcinile în cadrul acestuia,

În cadrul întâlnirii respective, la care a participat şi inculpatul C., inculpatul A. i l-a prezentat lui B. şi pe inculpatul F., persoana de la care urma să preia în Rotterdam, Olanda, cantitatea de droguri de mare risc procurată, şi i-a înmânat, totodată, inculpatului B., atât suma de bani necesară cumpărării biletului de avion, cât şi un telefon, cu destinaţia exclusivă de a-l folosi pentru a ţine legătura cu inculpatul A. pe timpul desfăşurării transportului drogurilor respective în România, cu autocarul.

În fapt, inculpatul C. este cel care a preluat mesajul trimis de către inculpatul B. de pe telefonul respectiv, prin intermediul aplicaţiei Telegram, în data de 11.08.2018, prin care a informa că bagajul pe care îl transporta urma să fie controlat după trecerea frontierei de către autorităţile vamale române, astfel cum rezultă din procesul-verbal de redare a convorbirii purtate în ziua respectivă, la ora 11:41:16, de către inculpatul C., care se coroborează în parte cu declaraţia inculpatului B. din data de 23.01.2019.

De asemenea, aşa cum rezultă din declaraţia inculpatului D., concordante cu celelalte probe aflate la dosar, acelaşi gen de măsuri de prevedere erau luate de inculpaţi şi pe traseul de deplasare a coletului, după ce acesta ajungea în Bucureşti. Astfel, coletul nu era dus direct la locuinţa inculpatului A., ci, D. îl transporta şi îl lăsa într-un autoturism, staţionat pe strada x.

Pentru a proceda în acest mod conspirat de operare, inculpatul A. a achiziţionat acel autoturism şi i-a dat un rând de chei inculpatului D. Totodată, inculpatul A. a închiriat un apartament situat în apropierea locului în care se afla parcat acel autoturism şi a însărcinat o altă persoană de sex masculin (neidentificată până în prezent) să supravegheze de la geamul respectivului apartament autoturismul şi, după ce vedea că inculpatul D. lăsa coletul cu droguri, se folosea de un al doilea rând de chei primit de la inculpatul prim menţionat pentru a prelua drogurile şi pentru a le preda, ulterior, acestuia.

În declaraţia dată în cauză în data de 14.08.2018, inculpatul B. a confirmat faptul că a închiriat apartamentul sus-menţionat, din zona staţiei de metru Păcii din Bucureşti, în urmă cu aproximativ un an, la solicitarea directă a inculpatului A.

La rândul său, inculpatul B. a dezvăluit că inculpatul A. perfectase şi un al doilea mod de operare, care presupunea depozitarea drogurilor într-un al doilea apartament închiriat tot de către acesta, fiind vorba despre locaţia de la care inculpatul prim menţionat a predat organelor judiciare cantitatea de aproximativ 3000 comprimate ecstasy.

Faptul că inculpatul F. a reuşit, în luna august a anului 2018, să obţină cantitatea de 15.000 comprimate ecstasy într-un timp atât de scurt, precum şi modalitatea în care acesta a purtat negocierile cu vânzătorul drogurilor respective ("Ce faci nepoate", "Eu joi am nevoie de alea..." "păi tu ştii cu cine vorbeşti, că mi-ai zis că e mai gros şi ceva mai... mişto", "şi tot la preţul ăla? Nu mai scad şi ei nimic la piesele alea?" "ăla grasu al nostru, ăla dinainte a plecat în vacanţă. Ca să fie la fel piesele de maşină, am ajuns la ele până la urmă la tăticuţul lui) caracteristică unei relaţii consolidate în timp, între un vânzător şi cumpărătorul fidel, dovedesc rolul său în cadrul grupului infracţional şi existenţa unor acte materiale repetate anterioare de aceeaşi natură comise în această calitate, în folosul grupului infracţional organizat coordonat de către inculpatul A.

Din corelarea probelor aflate la dosar a mai reieşit că inculpatul A. şi C. dispuneau de capacitatea de a interacţiona prin corupere (adeseori, prin oferirea unor recompense în bani) cu persoane care lucrează în cadrul operatorilor de telefonie mobilă sau care prestează activităţi de investigaţie, în momentul în care au fost interesaţi să afle identitatea, numărul de telefon, adresa de domiciliu, precum şi imobilul în care locuia în fapt persoana vătămată E., organizând ulterior o acţiune de pedepsire a acestuia.

În acest scop, inculpatul A. a cooptat în echipa pe care a condus-o personal alte două persoane, neidentificate până în prezent, înarmate cu bastoane metalice telescopice şi dispuse să aplice corecţii fizice, a realizat, în prealabil, utilizând un prim autoturism, o verificare în teren a imobilului cu privire la care obţinuse date, împreună cu coinculpatul C., că s-ar afla persoana vătămată şi, după ce a constatat că s-au confirmat datele deţinute, l-a cooptat în echipă şi pe D., acesta fiind cel care avusese anterior contact cu persoana vătămată şi o putea recunoaşte fără dubiu.

Deplasarea echipei s-a realizat cu un al doilea autoturism, iar, în momentul în care au ajuns la locuinţa persoanei vătămate E., nu au fost intimidaţi sau încurcaţi în vreun fel de prezenţa soţiei acestuia şi a altor vecini, ci au pus în executare cu sânge rece planul de pedepsire a persoanei vătămate, prin violare de domiciliu, ameninţări şi acte de agresiune exercitate asupra acesteia (inclusiv, prin aplicarea unei lovituri cu bastonul metalic în zona capului), pe care au încercat în acest mod să o determine să le restituie drogurile despre care credeau că le fuseseră sustrase.

În ceea ce priveşte infracţiunea comisă asupra persoanei vătămate E., acţiunile conjugate ale inculpaţilor D. şi A. şi ale celor doi coautori neidentificaţi, care, înarmaţi cu bastoane telescopice, au pătruns fără drept în curtea locuinţei persoanei vătămate, intimidând-o din prima clipă prin superioritate numerică, acţiune ce reprezintă o formă de ameninţare, şi apoi prin agresiuni fizice, realizate în scopul de a o determina să predea bunurile căutate, prezintă tipicitatea infracţiunii prevăzute de art. 32 rap. la art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) din C. pen.

Activitatea infracţională a inculpaţilor C. şi G. în raport cu infracţiunea comisă împotriva persoanei vătămate E. se circumscrie complicităţii la tentativa la infracţiunea de tâlhărie calificată, aceştia cu intenţie înlesnind comiterea faptei de către autori, primul inculpat prin oferirea de date şi informaţii care au condus la identificarea persoanei vătămate şi a locului în care aceasta se afla, iar inculpata G., prin punerea la dispoziţia autorilor infracţiunii a autoturismului proprietate personală pentru a se deplasa şi însoţirea acestora la adresa unde se afla persoana vătămată, aşteptându-i în apropiere, pe toată durata comiterii actelor de violenţă, încurajându-i şi conferindu-le acestora un sentiment de siguranţă, asigurându-le totodată scăparea, după ce una dintre maşinile cu care se deplasaseră la locul faptei a fost abandonată la scurt timp după comiterea infracţiunii.

De asemenea, actele coinculpaţilor A., F., C. şi D., care au acţionat concertat pe parcursul a aproximativ patru săptămâni în vederea identificării persoanei la care se aflau pachetele ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină şi intrării în posesie a acestora, care au culminat, în data de 08.08.2018, cu săvârşirea tentativei la infracţiunea de tâlhărie asupra persoanei vătămate E., conturează din punct de vedere obiectiv punerea în executare a de către inculpaţi a hotărârii de a recupera drogurile menţionate anterior, cu scopul de a le valorifica ulterior prin traficare, fiind în prezenţa formei tentate la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

În final, din analiza probatoriului administrat a rezultat că activitatea infracţională a inculpaţilor A., F., C., D. şi B. a presupus o anumită organizare, o coordonare de atribuţii, o interdependenţă şi ritmicitate a actelor ilicite şi alăturarea eforturilor într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată suficientă pentru a imprima stabilitate şi durabilitate grupului, în vederea realizării unor scopuri infracţionale comune, fiind îndeplinite condiţiile art. 367 alin. (6) din C. proc. pen. care defineşte grupul infracţional organizat ca grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Pe parcursul urmăririi penale, numai inculpaţii B. şi D. au recunoscut săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri pentru care sunt cercetaţi, declaraţiile acestora coroborându-se cu restul probelor administrate în cauză sub aspectul situaţiei de fapt reţinute, atât în sarcina acestora, cât şi cu privire la coinculpaţii A., C., F. şi G.

Această situaţie de fapt a fost integral recunoscută de cei şase inculpaţi, cu ocazia formulării cererilor de urmare a procedurii recunoaşterii învinuirii, prevăzută de art. 375 din C. proc. pen. şi se coroborează cu mijloacele de probă administrate în timpul urmăririi penale, respectiv: declaraţiile persoanei vătămate E.; declaraţiile martorilor; procese-verbale privind efectuarea unor recunoaşteri după fotografii; rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică; procese-verbale de vizionare a imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere video; procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate şi înregistrate în baza actelor de autorizare emise în cauză; procese-verbale de exploatare a datelor de trafic şi de localizare obţinute în baza actelor de autorizare emise în cauză; procese-verbale de percheziţie informatică; procese-verbale de percheziţie domiciliară; planşele fotografice privind bunurile ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate în cauză; proces-verbal de constatare a infracţiunii flagrante; proces-verbal de cercetare la faţa locului; procese-verbale de investigaţii şi mijloace materiale de probă (telefoanele şi cartele SIM, laptopurile şi înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare în cauză ori cu ocazia prinderii inculpaţilor).

În drept, tribunalul a reţinut că fapta inculpatului A., care, în luna septembrie a anului 2017, a deţinut 3525 comprimate care conţin MDMA, cantitatea netă de 147,61 grame pulbere MDMA şi cantitatea netă de 774,7 grame cocaină, pe care le-a depozitat la adresa din Popeşti Leordeni, str. x, jud. Ilfov, în vederea punerii în vânzare, fără drept, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Faptele inculpatului A., constând în aceea că:

- în prima jumătate a lunii iulie a anului 2018, acţionând împreună cu inculpaţii F., C. şi D., a desfăşurat activităţi în vederea procurării din Olanda a unui colet ce conţinea 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină şi a transportării acestora din Olanda în România, având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde urma să intre în posesia lor, în vederea punerii în vânzare, fără drept; în data de 17.07.2018, cu ocazia unui control asupra autocarului aparţinând firmei de transport H. prin intermediul căreia coletul respectiv fusese expediat, autorităţile germane au depistat şi reţinut drogurile anterior menţionate, acestea intrând ulterior pe teritoriul României, fiind autorizată efectuarea unei livrări supravegheate în acest sens;

- în intervalul 18.07.2018 - 08.08.2018, inculpatul A. a coordonat acţiunile întreprinse de coinculpaţii C., F. şi D. pentru a identifica persoana la care se aflau pachetele ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină şi a participat alături de aceştia la demersurile efectuate în scopul recuperării drogurilor de mare risc respective, pentru a fi puse ulterior în vânzare, asimilate tentativei la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc;

- în prima jumătate a lunii august a anului 2018, acţionând împreună cu inculpaţii F., C. şi B., a desfăşurat activităţi în vederea procurării din Olanda a trei pachete care conţineau aproximativ 15.132 comprimate care conţin MDMA (aproximativ 6543 grame) şi a transportării acestora din Olanda în România, drogurile fiind introduse în ţară la data de 11.08.2018 de către inculpatul B., conform instrucţiunilor primite de la coinculpaţii A. şi C., având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde inculpatul A. urma să intre în posesia lor, în vederea punerii în vânzare, fără drept;

- în perioada iulie- august a anului 2018 a deţinut în vederea vânzării, fără drept, 2896 comprimate care conţin MDMA şi 0,14 grame fragmente de comprimat care conţin MDMA, drogurile fiind depozitate în imobile închiriate exclusiv în acest scop de către inculpatul B., conform instrucţiunilor sale întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Tribunalul a reţinut comiterea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc, având în vedere Decizia nr. 15/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care s-a statuat că "în interpretarea dispoziţiilor art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, acţiunea unică continuă de transport al drogurilor pe teritoriul unui stat străin şi pe teritoriul României, fără drept, întruneşte, atât elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 2 din Legea nr. 143/2000, cât şi elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 3 din acelaşi act normativ, în concurs formal (ideal).

De asemenea, forma continuată a fost reţinută, întrucât faptele au fost comise în acelaşi interval de timp, respectiv iulie - august 2018, fiind săvârşite de inculpat cu aceeaşi rezoluţie infracţională, iar forma tentată a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc din luna iulie 2018 este absorbită de forma consumată a acestei infracţiuni din august 2018.

Faptele inculpatului A., care, în data de 08.08.2018, în jurul orei 20:20, împreună cu inculpatul D. şi alte două persoane chemate de către inculpatul A. în acest scop, având asupra lor bastoane metalice telescopice, au pătruns fără drept în curtea imobilului situat în localitatea Gimbăşani, jud. Ialomiţa, şi au exercitat acte de ameninţare şi de violenţe asupra persoanei vătămate E., în scopul de a o determina pe aceasta să le restituie cele două pachete ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină, despre care inculpaţii aveau convingerea că le-au fost sustrase de către persoana vătămată, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen.

Faptele inculpatului A., care, în perioada septembrie 2017 - august 2018, a iniţiat şi a constituit împreună cu inculpaţii F., C., D. şi B. un grup infracţional organizat, pe care l-a sprijinit prin acţiuni distincte în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, constând în procurarea de droguri de mare risc de la furnizori din Olanda şi organizarea de transporturi cu privire la acestea, în România, precum şi punerea a acestora în vânzare, fără drept, prin intermediul altor persoane neidentificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Pe cale de consecinţă, constatând că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în sensul că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de acesta, tribunalul a dispus condamnarea acestuia.

La individualizarea pedepselor, în conformitate cu prevederile art. 74 din C. pen., tribunalul s-a raportat la gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului, care este evaluată după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, respectiv cantitatea foarte mare de droguri, traficată şi deţinută în vederea vânzării şi natura drogului de mare risc, şi anume 26 016 comprimate care conţin MDMA, 169,36 grame fragmente care conţin MDMA, drog de mare risc care face parte din tabelul anexa nr. 1 din Legea nr. 143/2000 şi 1 771,51 grame de cocaină, drog de mare risc, numărul actelor materiale reţinute în sarcina sa şi durata de timp pe care s-au desfăşurata; măsurile de precauţie luate pentru a nu fi depistat de organele de urmărire penală, constituirea unui grup infracţional în acest scop, al cărui lider era, exercitarea de violenţei asupra şoferului de autobuz pentru a recupera drogurile reţinute de organele de cercetare penală, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, constând în efectele nocive pe care le are consumul de droguri de mare risc asupra sănătăţii persoanelor consumatoare, care generează săvârşirea şi altor infracţiuni contra patrimoniului pentru a-şi procura drogurile, care pot degenera în fapte foarte grave, comise cu violenţă.

Liderul A. se proteja şi era protejat de ceilalţi membrii ai grupării infracţionale, comunicarea cu aceştia se făcea de regulă doar personal sau prin intermediul inculpatului C., contactul direct cu furnizorul de droguri era asumat de către inculpatul F., iar activităţile cu expunere mare, precum transportul drogurilor peste graniţele ţării şi preluarea acestora la destinaţie, precum şi închirierea apartamentelor în care drogurile erau depozitate până la punerea în vânzare erau repartizate membrilor de rang inferior în cadrul grupului, respectiv inculpaţii B. şi D.

Tribunalul a mai reţinut şi împrejurarea că inculpaţii îşi schimbau des cartelele telefonice utilizate, foloseau numere de telefon activate în reţelele de telefonie din Olanda, precum şi aplicaţii telefonice care nu permit înregistrarea comunicărilor purtate, pentru a nu fi prinşi de organele de urmărire penale, măsuri de prevedere fiind luate de inculpaţi şi pe traseul de deplasare a coletului, după ce acesta ajungea în Bucureşti. Astfel, coletul nu era dus direct la locuinţa inculpatului A., ci, inculpatul D. îl transporta şi îl lăsa într-un autoturism, staţionat pe strada x.

Pentru a proceda în acest mod conspirat de operare, inculpatul A. a achiziţionat autoturismul x şi i-a dat un rând de chei inculpatului D. Totodată, inculpatul A. a închiriat un apartament situat în apropierea locului în care se afla parcat acel autoturism şi a însărcinat o altă persoană de sex masculin (neidentificată până în prezent) să supravegheze de la geamul respectivului apartament autoturismul şi, după ce vedea că inculpatul D. lăsa coletul cu droguri, se folosea de un al doilea rând de chei primit de la inculpatul prim menţionat pentru a prelua drogurile şi pentru a le preda, ulterior, acestuia.

Totodată, la individualizarea pedepselor, tribunalul a avut în vedere şi periculozitatea inculpatului A., care rezultă din comiterea infracţiunii violente de tentativă la tâlhărie, întrucât odată ajuns la locuinţa persoanei vătămate E., acesta nu au fost intimidat în vreun fel de prezenţa soţiei acestuia şi a altor vecini, ci au pus în executare cu sânge rece planul de pedepsire a persoanei vătămate, prin violare de domiciliu, ameninţări şi acte de agresiune exercitate asupra acesteia (inclusiv, prin aplicarea unei lovituri cu bastonul metalic în zona capului), pe care au încercat în acest mod să o determine să le restituie drogurile despre care credea că îi fuseseră sustrase.

În consecinţă, Tribunalul a constatat un grad de pericol social deosebit de grav al inculpatului A. şi capacitatea demonstrată de către acesta de a pune în practică acţiuni organizate de pedepsire, răzbunare sau tâlhărie, prin acte de violenţă, asupra unor persoane cu privire la care stabilea că ar avea o anumită vinovăţie, aspecte care denotă încredere în capacitatea infracţională, îndrăzneală, inhibarea sentimentului de teamă şi dispreţ faţă de lege şi autorităţi.

Modul de operare elaborat utilizat de către inculpaţi pentru procurarea drogurilor din Olanda şi introducerea acestora în ţară, ritmicitatea actelor materiale de trafic intern şi internaţional de droguri de mare risc desfăşurată, cantităţile deosebit de mari de droguri de mare risc traficate (în decursul unei singure luni, inculpaţii au traficat peste zece kilograme de droguri de mare risc), evidenţiază că inculpaţii au constituit şi operaţionalizat o structură infracţională prin a cărei eficientă funcţionare şi-au asigurat un procent semnificativ de control al pieţei interne de droguri de mare risc din Bucureşti.

Referitor la persoana inculpatului, tribunalul a reţinut în favoarea acestuia atitudinea sinceră şi de regret pe parcursul judecăţii, lipsa antecedentelor penale, precum şi împrejurarea că beneficiază de suport familial, fiind integrat în societate.

În final, tribunalul a constatat că inculpatul A. beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., nefiind incidentă nicio circumstanţă atenuantă judiciară, prevăzută de art. 75 alin. (2) din C. pen., având în vedere argumentele menţionate anterior, astfel că nu se poate reţine că gravitatea infracţiunilor este redusă sau că inculpatul nu prezintă periculozitate.

Prin urmare, tribunalul a aplicat inculpatului A. pedepse orientate spre mediu, respectiv pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, faptă comisă în luna septembrie 2017; pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie - august 2018; pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018; pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen., apreciind că sunt de natură a asigura rolul educativ-preventiv şi punitiv al pedepsei, aplicarea pedepselor în aceste cuantumuri fiind justificată de circumstanţele faptice şi personale, numărul actelor materiale, gravitatea faptelor, precum şi aspectul că a avut o atitudine sinceră în faţa instanţei de judecată, recunoscând faptele săvârşite, asumarea responsabilităţii comiterii faptelor fiind un factor pozitiv.

Faţă de natura şi gravitatea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, trafic de droguri mare risc în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat şi tentativă la tâlhărie calificată, modalitatea de comitere a activităţii infracţionale reţinute, dar şi persoana infractorului, tribunalul a apreciat că se impune şi aplicarea unor pedepse complementare pe lângă fiecare pedeapsa principală aplicată, astfel că, în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani, pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;

în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată;

în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

şi în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen.

şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit.

a) din C. pen.

Având în vedere aplicarea de pedepse complementare, pe lângă pedepsele principale cu închisoarea aplicate pentru comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;

în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

şi în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen.

şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit.

a) din C. pen.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen., tribunalul a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare la care a adăugat sporul de pedeapsă de 6 ani şi 4 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 14 (paisprezece) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 14 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 14 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a menţinut măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpatul A. prin Decizia penală nr. 110/10.04.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. x/2019, apreciind că măsura preventivă dispusă faţă de inculpat este legală şi temeinică, precum şi verificând subzistenţa temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar şi proporţional al acesteia cu gravitatea acuzaţiei şi scopul urmărit.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A., la momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În temeiul art. 1121 din C. pen., tribunalul a dispus confiscarea extinsă de la inculpatul A. a sumelor de 35 euro, 11 550 RON, 100 dolari canadieni şi 515 euro şi a autoturismului, având convingerea că aceste bunuri provin din comiterea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc faţă de anvergura activităţii infracţionale reţinute în sarcina acestuia.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. c) din C. proc. pen. a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului asigurător, dispusă asupra sumelor de 35 euro, 11 550 RON, 100 dolari canadieni şi 515 euro, precum şi asupra autoturismului, prin ordonanţele nr. x/2018 din data de 21.08.2018 şi 21.09.2018, emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri, în vederea confiscării extinse.

În drept, tribunalul a reţinut că faptele inculpatului C., constând în aceea că:

- în prima jumătate a lunii iulie 2018, acţionând împreună cu inculpaţii A., F., D. a desfăşurat activităţi în vederea procurării din Olanda a unui colet ce conţinea 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină şi a transportării acestora din Olanda în România, având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde inculpatul A. urma să intre în posesia lor, în vederea punerii în vânzare, fără drept; în data de 17.07.2018, cu ocazia unui control asupra autocarului aparţinând firmei de transport H. prin intermediul căreia coletul respectiv fusese expediat, autorităţile germane au depistat şi reţinut drogurile anterior menţionate, acestea intrând ulterior pe teritoriul României, fiind autorizată efectuarea unei livrări supravegheate în acest sens; în intervalul 18.07.2018 - 08.08.2018, inculpatul C., în consens cu acţiunile întreprinse de către coinculpaţii A., F. şi D., a efectuat demersuri pentru a identifica persoana la care se aflau pachetele ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere cocaină, în scopul recuperării drogurilor de mare risc respective, pentru a fi puse ulterior în vânzare;

- în prima jumătate a lunii august 2018, acţionând împreună cu inculpaţii A., F. şi B., a desfăşurat activităţi în vederea procurării din Olanda a trei pachete care conţineau aproximativ 15.132 comprimate care conţin MDMA (aproximativ 6543 grame) şi a transportării acestora din Olanda în România, având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde inculpatul A. urma să intre în posesia lor, în vederea punerii în vânzare, fără drept; conform instrucţiunilor primite în mod direct de la coinculpaţii C. şi A., inculpatul B. a preluat de la inculpatul F., în Olanda, pachetele ce conţineau drogurile anterior menţionate şi le-a transportat în bagajul personal, călătorind cu autocarul, drogurile fiind introduse în ţară, la data de 11.08.2018, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Tribunalul a reţinut comiterea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc, având în vedere Decizia nr. 15/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care s-a statuat că "în interpretarea dispoziţiilor art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, acţiunea unică continuă de transport al drogurilor pe teritoriul unui stat străin şi pe teritoriul României, fără drept, întruneşte, atât elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 2 din Legea nr. 143/2000, cât şi elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 3 din acelaşi act normativ, în concurs formal (ideal)."

De asemenea, forma continuată a fost reţinută, întrucât faptele au fost comise în acelaşi interval de timp, respectiv iulie- august 2018, fiind săvârşite de inculpat cu aceeaşi rezoluţie infracţională, iar forma tentată a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc din luna iulie 2018 este absorbită de forma consumată a acestei infracţiuni din august 2018.

Faptele inculpatului C., care, în perioada iulie- august 2018, i-a ajutat pe inculpaţii A., D. şi alte două persoane chemate de către inculpatul A. în acest scop să pătrundă fără drept la data de 08.08.2018 în curtea imobilului situat în localitatea Gimbăşani, str. os. Slobozia - Ţăndărei, jud. Ialomiţa, unde aceştia au exercitat acte de ameninţare şi de violenţe asupra persoanei vătămate E., în scopul de a o determina pe aceasta să le restituie cele două pachete ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA 996,81 grame pulbere cocaină, prin aceea că a făcut demersuri în vederea identificării persoanei vătămate şi a locuinţei acesteia, oferindu-le coinculpaţilor informaţiile necesare găsirii persoanei vătămate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen.

Circumstanţa reală agravantă prevăzută de art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen. a fost reţinută în sarcina inculpatului C., întrucât acesta a prevăzut că fapta va fi comisă de cel puţin trei persoane, fiind persoana care cunoştea cel mai bine modul de operare al liderului grupării infracţionale şi periculozitatea acestuia, majoritatea acţiunilor fiind desfăşurate prin intermediul său pentru a-l proteja pe inculpatul A.

Faptele inculpatului C. care, în perioada septembrie 2017- august 2018, a constituit împreună cu inculpaţii A., F., D. şi B. un grup infracţional organizat, pe care l-a sprijinit, prin acţiuni distincte, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, constând în procurarea de droguri de mare risc de la furnizori din Olanda şi organizarea de transporturi cu privire la acestea, în România, în vederea punerii în vânzare, fără drept, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Pe cale de consecinţă, constatând că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în sensul că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de acesta, tribunalul a dispus condamnarea acestuia.

La individualizarea pedepselor, în conformitate cu prevederile art. 74 din C. pen., tribunalul s-a raportat la gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului, care este evaluată după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, respectiv cantitatea foarte mare de droguri, traficată şi deţinută în vederea vânzării şi natura drogului de mare risc, şi anume 19 595 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame fragmente care conţin MDMA, drog de mare risc care face parte din tabelul anexa nr. 1 din Legea nr. 143/2000 şi 996,81 grame de cocaină, drog de mare risc, numărul actelor materiale reţinute în sarcina sa şi durata de timp pe care s-au desfăşurat; măsurile de precauţie luate pentru a nu fi depistat de organele de urmărire penală, constituirea unui grup infracţional în acest scop, exercitarea de acte de complicitate în vederea identificării şi localizării persoanei care ar fi sustras drogurile, loialitatea dovedită faţă de liderul grupării, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, constând în efectele nocive pe care le are consumul de droguri de mare risc asupra sănătăţii persoanelor consumatoare, care generează săvârşirea şi altor infracţiuni contra patrimoniului pentru a-şi procura drogurile, care pot degenera în fapte foarte grave, comise cu violenţă.

Liderul A. se proteja şi era protejat de ceilalţi membrii ai grupării infracţionale, comunicarea cu aceştia se făcea de regulă doar personal sau prin intermediul inculpatului C., contactul direct cu furnizorul de droguri era asumat de către inculpatul F., iar activităţile cu expunere mare, precum transportul drogurilor peste graniţele ţării şi preluarea acestora la destinaţie, precum şi închirierea apartamentelor în care drogurile erau depozitate până la punerea în vânzare erau repartizate membrilor de rang inferior în cadrul grupului, respectiv inculpaţii B. şi D.

Tribunalul a mai reţinut şi împrejurarea că inculpaţii îşi schimbau des cartelele telefonice utilizate, foloseau numere de telefon activate în reţelele de telefonie din Olanda, precum şi aplicaţii telefonice care nu permit înregistrarea comunicărilor purtate, pentru a nu fi prinşi de organele de urmărire penale, măsuri de prevedere fiind luate de inculpaţi şi pe traseul de deplasare a coletului, după ce acesta ajungea în Bucureşti.

Modul de operare elaborat utilizat de către inculpaţi pentru procurarea drogurilor din Olanda şi introducerea acestora în ţară, ritmicitatea actelor materiale de trafic intern şi internaţional de droguri de mare risc desfăşurată, cantităţile deosebit de mari de droguri de mare risc traficate (în decursul unei singure luni, inculpaţii au traficat peste zece kilograme de droguri de mare risc), evidenţiază că inculpaţii au constituit şi operaţionalizat o structură infracţională prin a cărei eficientă funcţionare şi-au asigurat un procent semnificativ de control al pieţei interne de droguri de mare risc din Bucureşti.

Referitor la persoana inculpatului, tribunalul a reţinut în favoarea acestuia atitudinea sinceră şi de regret pe parcursul judecăţii, lipsa antecedentelor penale, precum şi împrejurarea că beneficiază de suport familial, fiind integrat în societate.

În final, tribunalul a constatat că inculpatul C. beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., nefiind incidentă nicio circumstanţă atenuantă judiciară, prevăzută de art. 75 alin. (2) din C. pen., având în vedere argumentele menţionate anterior, astfel că nu se poate reţine că gravitatea infracţiunilor este redusă sau că inculpatul nu prezintă periculozitate.

Prin urmare, tribunalul a aplicat inculpatului C. pedepse orientate spre mediu, respectiv pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018; pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018; pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 raportat la art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen., apreciind că sunt de natură a asigura rolul educativ-preventiv şi punitiv al pedepsei, aplicarea pedepselor în aceste cuantumuri fiind justificată de circumstanţele faptice şi personale, numărul actelor materiale, gravitatea faptelor, precum şi aspectul că a avut o atitudine sinceră în faţa instanţei de judecată, recunoscând faptele săvârşite, asumarea responsabilităţii comiterii faptelor fiind un factor pozitiv.

Faţă de natura şi gravitatea infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, trafic de droguri mare risc în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la tentativă de tâlhărie calificată, modalitatea de comitere a activităţii infracţionale reţinute, dar şi persoana infractorului, tribunalul a apreciat că se impune şi aplicarea unor pedepse complementare pe lângă fiecare pedeapsa principală aplicată, astfel că, în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată; în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F.

şi D., pe o durată de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 32 şi la art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen.

şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit.

a) din C. pen.

Având în vedere aplicarea de pedepse complementare, pe lângă pedepsele principale cu închisoarea aplicate pentru comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen., tribunalul a aplicat inculpatului C. pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care adaugă sporul de pedeapsă de 3 ani şi 8 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul C. să execute pedeapsa rezultantă de 10 (zece) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 8 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen., tribunalul a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 8 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a menţinut măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpatul C. prin Decizia penală nr. 110/10.04.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. x/2019, apreciind că măsura preventivă dispusă faţă de inculpat este legală şi temeinică, precum şi verificând subzistenţa temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar şi proporţional al acesteia cu gravitatea acuzaţiei şi scopul urmărit.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul C., la momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În drept, faptele inculpatului F., constând în aceea că:

- în prima jumătate a lunii iulie 2018, a luat măsuri în vederea procurării din Olanda a unui colet ce conţinea 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere cocaină şi a transportării acestora din Olanda în România, având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde inculpatul A. urma să intre în posesia lor, în vederea punerii în vânzare, fără drept; în data de 17.07.2018, cu ocazia unui control asupra autocarului aparţinând firmei de transport H. prin intermediul căreia coletul respectiv fusese expediat, autorităţile germane au depistat şi reţinut drogurile anterior menţionate, acestea intrând ulterior pe teritoriul României, fiind autorizată efectuarea unei livrări supravegheate în acest sens; în intervalul 18.07.2018 - 08.08.2018, inculpatul F., în consens cu acţiunile întreprinse de către coinculpaţii A., C. şi D., a efectuat demersuri pentru a identifica şi a se întâlni cu persoana la care se aflau pachetele ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere Cocaină, în scopul intrării în posesia drogurilor de mare risc respective, pentru a fi puse ulterior în vânzare;

- în prima jumătate a lunii august 2018 s-a deplasat în Olanda, de unde a procurat trei pachete care conţineau în total aproximativ 15.132 comprimate care conţin MDMA (aproximativ 6543 grame), pe care le-a predat inculpatului B. în vederea transportării acestora din Olanda în România, drogurile fiind introduse în ţară la data de 11.08.2018 de către acesta din urmă, conform instrucţiunilor primite de la inculpaţii A. şi C., având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde inculpatul A. urma le pună în vânzare, fără drept, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Tribunalul a reţinut comiterea celor infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc, având în vedere Decizia nr. 15/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care s-a statuat că "în interpretarea dispoziţiilor art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, acţiunea unică continuă de transport al drogurilor pe teritoriul unui stat străin şi pe teritoriul României, fără drept, întruneşte, atât elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 2 din Legea nr. 143/2000, cât şi elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 3 din acelaşi act normativ, în concurs formal (ideal)."

De asemenea, forma continuată a fost reţinută, întrucât faptele au fost comise în acelaşi interval de timp, respectiv iulie- august 2018, fiind săvârşite de inculpat cu aceeaşi rezoluţie infracţională, iar forma tentată a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc din luna iulie 2018 este absorbită de forma consumată a acestei infracţiuni din august 2018.

În drept, fapta inculpatului F., care, în perioada septembrie 2017 - august 2018, a constituit împreună cu inculpaţii A., C., D. şi B. un grup infracţional organizat, pe care l-a sprijinit, prin acţiuni distincte, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, constând în procurarea de droguri de mare risc de la furnizori din Olanda şi organizarea de transporturi cu privire la acestea, în România, în vederea punerii în vânzare, fără drept, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Pe cale de consecinţă, constatând că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în sensul că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului F. există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de acesta, Tribunalul a dispus condamnarea acestuia.

La individualizarea pedepselor, în conformitate cu prevederile art. 74 din C. pen., tribunalul s-a raportat la gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului, care este evaluată după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, respectiv cantitatea foarte mare de droguri, traficată şi deţinută în vederea vânzării şi natura drogului de mare risc, şi anume 19 595 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame fragmente care conţin MDMA, drog de mare risc care face parte din tabelul anexa nr. 1 din Legea nr. 143/2000 şi 996,81 grame de cocaină, drog de mare risc, numărul actelor materiale reţinute în sarcina sa şi durata de timp pe care s-au desfăşurat; măsurile de precauţie luate pentru a nu fi depistat de organele de urmărire penală, constituirea unui grup infracţional în acest scop, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, constând în efectele nocive pe care le are consumul de droguri de mare risc asupra sănătăţii persoanelor consumatoare, care generează săvârşirea şi altor infracţiuni contra patrimoniului pentru a-şi procura drogurile, care pot degenera în fapte foarte grave, comise cu violenţă, dar şi împrejurarea că nu este la primul conflict cu legea penală, fiind condamnat de mai multe ori de către autorităţile judiciare străine.

Inculpatul F. era contactul direct cu furnizorul de droguri de mare risc din Olanda, astfel că acţiunile sale erau esenţiale în cadrul grupului infracţional.

Tribunalul a mai reţinut şi împrejurarea că inculpaţii îşi schimbau des cartelele telefonice utilizate, foloseau numere de telefon activate în reţelele de telefonie din Olanda, precum şi aplicaţii telefonice care nu permit înregistrarea comunicărilor purtate, pentru a nu fi prinşi de organele de urmărire penale, măsuri de prevedere fiind luate de inculpaţi şi pe traseul de deplasare a coletului, după ce acesta ajungea în Bucureşti.

Modul de operare elaborat utilizat de către inculpaţi pentru procurarea drogurilor din Olanda şi introducerea acestora în ţară, ritmicitatea actelor materiale de trafic intern şi internaţional de droguri de mare risc desfăşurată, cantităţile deosebit de mari de droguri de mare risc traficate (în decursul unei singure luni, inculpaţii au traficat peste zece kilograme de droguri de mare risc), evidenţiază că inculpaţii au constituit şi operaţionalizat o structură infracţională prin a cărei eficientă funcţionare şi-au asigurat un procent semnificativ de control al pieţei interne de droguri de mare risc din Bucureşti.

Referitor la persoana inculpatului, Tribunalul a reţinut în favoarea acestuia atitudinea sinceră şi de regret pe parcursul judecăţii, precum şi împrejurarea că beneficiază de suport familial, fiind integrat în societate.

În final, tribunalul a constatat că inculpatul F. beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., nefiind incidentă nicio circumstanţă atenuantă judiciară, prevăzută de art. 75 alin. (2) din C. pen., având în vedere argumentele menţionate anterior, astfel că nu se poate reţine că gravitatea infracţiunilor este redusă sau că inculpatul nu prezintă periculozitate.

Prin urmare, tribunalul a aplicat inculpatului F. pedepse orientate spre mediu, respectiv pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018; pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018 şi pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., apreciind că sunt de natură a asigura rolul educativ-preventiv şi punitiv al pedepsei, aplicarea pedepselor în aceste cuantumuri fiind justificată de circumstanţele faptice şi personale, numărul actelor materiale, gravitatea faptelor, împrejurarea că nu este la primul conflict cu legea penală, precum şi aspectul că a avut o atitudine sinceră în faţa instanţei de judecată, recunoscând faptele săvârşite, asumarea responsabilităţii comiterii faptelor fiind un factor pozitiv.

Faţă de natura şi gravitatea infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, trafic de droguri mare risc în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat, modalitatea de comitere a activităţii infracţionale reţinute, dar şi persoana infractorului, tribunalul a apreciat că se impune şi aplicarea unor pedepse complementare pe lângă fiecare pedeapsa principală aplicată, astfel că, în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată şi în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., pe o durată de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Având în vedere aplicarea de pedepse complementare, pe lângă pedepsele principale cu închisoarea aplicate pentru comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului F., în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care adaugă sporul de pedeapsă de 3 ani închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul F. să execute pedeapsa rezultantă de 10 (zece) ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat, pe lângă pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat, pe lângă pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a menţinut măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpatul F. prin Decizia penală nr. 113/16.04.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. x/2020, apreciind că măsura preventivă dispusă faţă de inculpat este legală şi temeinică, precum şi verificând subzistenţa temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar şi proporţional al acesteia cu gravitatea acuzaţiei şi scopul urmărit.

Tribunalul a apreciat că în drept, faptele inculpatului B., constând în aceea că:

- în data de 11.08.2018, a introdus în România şi a transportat pe teritoriul României trei pachete care conţineau, în total, un număr de aproximativ 15.132 comprimate care conţin MDMA (aproximativ 6543 grame), procurate în prealabil din Olanda;

- în perioada iulie- august 2018 a deţinut în vederea vânzării, fără drept, un număr de 2896 comprimate care conţin MDMA şi 0,14 grame fragmente de comprimat care conţin MDMA, drogurile fiind depozitate în imobile pe care le-a închiriat exclusiv în acest scop, conform infracţiunilor primite de la inculpatul A., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Tribunalul a reţinut comiterea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc în ceea ce priveşte faptele din 11.08.2018, având în vedere Decizia nr. 15/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care s-a statuat că "în interpretarea dispoziţiilor art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, acţiunea unică continuă de transport al drogurilor pe teritoriul unui stat străin şi pe teritoriul României, fără drept, întruneşte atât elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 2 din Legea nr. 143/2000, cât şi elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 3 din acelaşi act normativ, în concurs formal (ideal).".

De asemenea, forma continuată a fost reţinută, întrucât faptele de trafic de droguri mare risc au fost comise în acelaşi interval de timp, respectiv iulie- august 2018, fiind săvârşite de inculpat cu aceeaşi rezoluţie infracţională.

Faptele inculpatului B. care, în perioada septembrie 2017 - august 2018, a constituit împreună cu inculpaţii A., F., C. şi D. un grup infracţional organizat, pe care l-a sprijinit prin acţiuni distincte în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, constând în preluarea drogurilor de mare risc procurate de la furnizori din Olanda şi expedierea ori transportarea acestora în România, în vederea punerii în vânzare, fără drept, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Tribunalul a reţinut şi incidenţa dispoziţiilor art. 367 alin. (5) din C. pen., având în vedere că inculpatul B. a înlesnit, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a celorlalţi membri ai grupului infracţional, contribuind prin declaraţiile sale la conturarea situaţiei de fapt reţinute în cauză, la stabilirea participaţiei coinculpaţilor şi a modalităţii de comitere a faptelor în scopul căruia fusese constituit grupul infracţional organizat din care făceau parte, indicând şi locaţiile închiriate pentru depozitarea drogurilor.

Pe cale de consecinţă, constatând că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în sensul că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de acesta, Tribunalul a dispus condamnarea acestuia.

La individualizarea pedepselor, în conformitate cu prevederile art. 74 din C. pen., tribunalul s-a raportat la gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului, care este evaluată după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, respectiv cantitatea foarte mare de droguri, traficată şi deţinută în vederea vânzării şi natura drogului de mare risc, şi anume 18 028 comprimate care conţin MDMA şi 0,14 grame fragmente care conţin MDMA, drog de mare risc care face parte din tabelul anexa nr. 1 din Legea nr. 143/2000; măsurile de precauţie luate pentru a nu fi depistat de organele de urmărire penală, constituirea unui grup infracţional în acest scop, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, constând în efectele nocive pe care le are consumul de droguri de mare risc asupra sănătăţii persoanelor consumatoare, care generează săvârşirea şi altor infracţiuni contra patrimoniului pentru a-şi procura drogurile, care pot degenera în fapte foarte grave, comise cu violenţă.

Inculpatul B. desfăşura activităţi cu expunere mare, precum transportul drogurilor peste graniţele ţării şi închirierea apartamentelor în care drogurile erau depozitate până la punerea în vânzare.

Tribunalul a mai reţinut şi împrejurarea că inculpaţii îşi schimbau des cartelele telefonice utilizate, foloseau numere de telefon activate în reţelele de telefonie din Olanda, precum şi aplicaţii telefonice care nu permit înregistrarea comunicărilor purtate, pentru a nu fi prinşi de organele de urmărire penale, măsuri de prevedere fiind luate de inculpaţi şi pe traseul de deplasare a coletului, după ce acesta ajungea în Bucureşti.

Referitor la persoana inculpatului, tribunalul a reţinut în favoarea acestuia atitudinea sinceră şi de regret pe parcursul întregului proces penal, colaborarea cu organele de urmărire penală şi lipsa antecedentelor penale, precum şi împrejurarea că beneficiază de suport familial, fiind integrat în societate.

În final, tribunalul a constatat că inculpatul B. beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., nefiind incidentă nicio circumstanţă atenuantă judiciară, prevăzută de art. 75 alin. (2) din C. pen., având în vedere argumentele menţionate anterior, astfel că nu se poate reţine că gravitatea infracţiunilor este redusă sau că inculpatul nu prezintă periculozitate.

Prin urmare, tribunalul a aplicat inculpatului B. pedepse orientate spre mediu, respectiv pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie - august 2018; pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, faptă comisă la data de 11 august 2018 şi pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (5) din C. pen., apreciind că sunt de natură a asigura rolul educativ-preventiv şi punitiv al pedepsei, aplicarea pedepselor în aceste cuantumuri fiind justificată de circumstanţele faptice şi personale, numărul actelor materiale mai reduse faţă de ceilalţi inculpaţi, gravitatea faptelor, precum şi aspectul că a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal şi a colaborat cu organele de urmărire penale, recunoscând faptele săvârşite, asumarea responsabilităţii comiterii faptelor fiind un factor pozitiv.

Faţă de natura şi gravitatea infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc, trafic de droguri mare risc în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat, modalitatea de comitere a activităţii infracţionale reţinute, dar şi persoana infractorului, tribunalul a apreciat că se impune şi aplicarea unor pedepse complementare pe lângă fiecare pedeapsa principală aplicată, astfel că, în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc şi în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D. ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Având în vedere aplicarea de pedepse complementare, pe lângă pedepsele principale cu închisoarea aplicate pentru comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (5) din C. pen.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului B. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul B. să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat, pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat, pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 12.08.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a menţinut măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpatul B. prin Decizia penală nr. 110/10.04.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. x/2019, apreciind că măsura preventivă dispusă faţă de inculpat este legală şi temeinică, precum şi verificând subzistenţa temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar şi proporţional al acesteia cu gravitatea acuzaţiei şi scopul urmărit.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul B., la momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În drept, a apreciat că faptele inculpatului D., constând în aceea că, în data de 18.07.2018 a preluat din Autogara Militari din Bucureşti coletul expediat pe numele său din Olanda, în care fuseseră disimulate 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere care conţine cocaină (droguri care în data de 17.07.2018 au fost depistate şi reţinute de către autorităţile germane, cu ocazia unui control asupra autocarului aparţinând firmei de transport H. prin intermediul căreia acestea fuseseră expediate, intrând ulterior pe teritoriul României, fiind autorizată efectuarea unei livrări supravegheate în acest sens), cunoscând faptul că drogurile de mare risc fuseseră procurate din Olanda şi expediate într-un colet ce îl avea ca destinatar, şi l-a transportat până la autoturismul, de unde a fost preluat de o persoană neidentificată, iar în intervalul 18.07.2018 - 08.08.2018, acţionând împreună cu coinculpaţii A., F. şi C., sub coordonarea inculpatului A., a efectuat demersuri pentru a identifica şi a se întâlni cu persoana la care se aflau pachetele ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere cocaină, în scopul recuperării drogurilor de mare risc respective, pentru a fi puse ulterior în vânzare de către inculpatul A. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 32 raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Faptele inculpatului D., care, în data de 08.08.2018, în jurul orei 20:20, împreună cu inculpatul A. şi alte două persoane chemate în acest scop de către inculpatul ultim menţionat, având asupra lor bastoane metalice telescopice, au pătruns fără drept în curtea imobilului situat în localitatea Gimbăşani, str. x - Ţăndărei, jud. Ialomiţa, şi au exercitat acte de ameninţare şi de violenţe asupra persoanei vătămate E., în scopul de a o determina pe aceasta să le restituie cele două pachete ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere cocaină, despre care autorii faptei aveau convingerea că le-au fost sustrase de către persoana vătămată întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. a) din C. pen.

Faptele inculpatului D., care, în perioada septembrie 2017- august 2018, a constituit împreună cu inculpaţii A., F., C. şi B. un grup infracţional organizat, pe care l-a sprijinit, prin acţiuni distincte, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, constând în ridicarea coletelor ce conţineau droguri de mare risc procurate de la furnizori din Olanda şi expediate pe numele său, ca destinatar, prin intermediul unei firme de transport, în Bucureşti, şi depozitarea acestora într-un loc de unde urma să fie preluate de un alt membru al grupului infracţional, în vederea punerii în vânzare, fără drept, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Tribunalul a reţinut şi incidenţa dispoziţiilor art. 367 alin. (5) din C. pen., având în vedere că inculpatul D. a înlesnit, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a celorlalţi membri ai grupului infracţional, contribuind prin declaraţiile sale la conturarea situaţiei de fapt reţinute în cauză, la stabilirea participaţiei coinculpaţilor şi a modalităţii de comitere a faptelor în scopul căruia fusese constituit grupul infracţional organizat din care făceau parte.

Pe cale de consecinţă, constatând că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în sensul că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de acesta, tribunalul a dispus condamnarea acestuia.

La individualizarea pedepselor, în conformitate cu prevederile art. 74 din C. pen., tribunalul s-a raportat la gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului, care este evaluată după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, respectiv cantitatea foarte mare de droguri, traficată şi deţinută în vederea vânzării şi natura drogului de mare risc, şi anume 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame fragmente care conţin MDMA, drog de mare risc care face parte din tabelul anexa nr. 1 din Legea nr. 143/2000 şi 996,81 grame de cocaină, drog de mare risc, numărul redus al faptelor în sarcina sa; măsurile de precauţie luate pentru a nu fi depistat de organele de urmărire penală, constituirea unui grup infracţional în acest scop, acţiunile conjugate cu ale inculpatului A. şi ale celor doi coautori neidentificaţi, care, înarmaţi cu bastoane telescopice, au pătruns fără drept în curtea locuinţei persoanei vătămate pentru a o determina să înapoieze drogurile, care fuseseră reţinute de organele de cercetare penală, loialitatea dovedită faţă de liderul grupării, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, constând în efectele nocive pe care le are consumul de droguri de mare risc asupra sănătăţii persoanelor consumatoare, care generează săvârşirea şi altor infracţiuni contra patrimoniului pentru a-şi procura drogurile, care pot degenera în fapte foarte grave, comise cu violenţă, precum şi antecedentele penale ale acestuia, care denotă perseverenţă infracţională, stabilirea unei pedepse în sarcina sa şi acordarea clemenţei de către autorităţile judiciare prin amânarea aplicării pedepsei neîndeplinindu-şi scopul.

Tribunalul a mai reţinut şi împrejurarea că inculpaţii îşi schimbau des cartelele telefonice utilizate, foloseau numere de telefon activate în reţelele de telefonie din Olanda, precum şi aplicaţii telefonice care nu permit înregistrarea comunicărilor purtate, pentru a nu fi prinşi de organele de urmărire penale, măsuri de prevedere fiind luate de inculpaţi şi pe traseul de deplasare a coletului, după ce acesta ajungea în Bucureşti.

Modul de operare elaborat utilizat de către inculpaţi pentru procurarea drogurilor din Olanda şi introducerea acestora în ţară, ritmicitatea actelor materiale de trafic intern şi internaţional de droguri de mare risc desfăşurată, cantităţile deosebit de mari de droguri de mare risc traficate evidenţiază că inculpaţii au constituit şi operaţionalizat o structură infracţională prin a cărei eficientă funcţionare şi-au asigurat un procent semnificativ de control al pieţei interne de droguri de mare risc din Bucureşti.

Referitor la persoana inculpatului, tribunalul a reţinut în favoarea acestuia atitudinea sinceră şi de regret pe parcursul întregului proces penal, colaborarea cu organele de urmărire penală, precum şi împrejurarea că beneficiază de suport familial, fiind integrat în societate.

În final, tribunalul a constatat că inculpatul D. beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., nefiind incidentă nicio circumstanţă atenuantă judiciară, prevăzută de art. 75 alin. (2) din C. pen., având în vedere argumentele menţionate anterior, astfel că nu se poate reţine că gravitatea infracţiunilor este redusă sau că inculpatul nu prezintă periculozitate.

Prin urmare, tribunalul a aplicat inculpatului D. pedepse orientate spre mediu, respectiv pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 32 raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000; pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000; pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (5) din C. pen. şi pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen., apreciind că sunt de natură a asigura rolul educativ-preventiv şi punitiv al pedepsei, aplicarea pedepselor în aceste cuantumuri fiind justificată de circumstanţele faptice şi personale, numărul faptelor, gravitatea acestora, antecedentele penale, precum şi aspectul că a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal şi a colaborat cu organele de urmărire penale, recunoscând faptele săvârşite, asumarea responsabilităţii comiterii faptelor fiind un factor pozitiv.

Faţă de natura şi gravitatea infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc, tentativă la trafic de droguri mare risc, constituire a unui grup infracţional organizat şi tentativă de tâlhărie calificată, modalitatea de comitere a activităţii infracţionale reţinute, dar şi persoana infractorului, tribunalul a apreciat că se impune şi aplicarea unor pedepse complementare pe lângă fiecare pedeapsa principală aplicată, astfel că, în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 32 raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;

în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 (cinci) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000; în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C.

şi B., ori de a se apropia de aceste persoane, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (5) din C. pen. şi în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen.

şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit.

a) din C. pen.

Având în vedere aplicarea de pedepse complementare, pe lângă pedepsele principale cu închisoarea aplicate pentru comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 32 raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000; în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000; în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B., ori de a se apropia de aceste persoane pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., iar în baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen.

Constatând că infracţiunile pentru care inculpatul D. a fost condamnat au fost descoperite în termenul de supraveghere al amânării aplicării pedepsei de 1 an închisoare, stabilită în sarcina inculpatului prin Sentinţa penală nr. 857 din 07.02.2016, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 497/A/29.03.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în temeiul art. 88 alin. (3) din C. pen., tribunalul a dispus revocarea amânării aplicării pedepsei menţionate.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. tribunalul a dispus condamnarea inculpatului D. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1), lit. b) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) şi d) din C. pen.

În temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. şi la art. 88 alin. (3) teza finală din C. pen. a aplicat inculpatului D. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul D. să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat, pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat, pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi.

În temeiul art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a menţinut măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpatul D. prin Decizia penală nr. 110/10.04.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. x/2019, apreciind că măsura preventivă dispusă faţă de inculpat este legală şi temeinică, precum şi verificând subzistenţa temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar şi proporţional al acesteia cu gravitatea acuzaţiei şi scopul urmărit.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul D., la momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În baza art. 112 alin. (1), lit. b) din C. pen. a confiscat autoturismul, folosit pentru depozitarea iniţială a drogurilor traficate.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului asigurător, dispusă asupra autoturismului, prin ordonanţa nr. x/2018 din data de 21.09.2018, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri, în vederea confiscării speciale.

În drept, a apreciat că faptele inculpatei G., care, în data de 08.08.2018, i-a ajutat pe A., D. şi alte două persoane neidentificate să pătrundă fără drept în curtea imobilului situat în localitatea Gimbăşani, str. x-Ţăndărei, jud. Ialomiţa, unde aceştia au exercitat acte de ameninţare şi de violenţe asupra persoanei vătămate E., în scopul de a o determina pe aceasta să le restituie cele două pachete ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere cocaină, prin aceea că i-a condus la adresa unde se afla persoana vătămată şi i-a aşteptat în apropiere, pe toată durata comiterii actelor de violenţă, asigurându-le scăparea, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de infracţiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. a) din C. pen.

Pe cale de consecinţă, constatând că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în sensul că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei G. există, constituie infracţiune şi au fost săvârşite de aceasta, Tribunalul a dispus condamnarea acesteia.

La individualizarea pedepselor, în conformitate cu prevederile art. 74 din C. pen., tribunalul s-a raportat la gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care este evaluată după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, contribuţia infracţională efectivă, respectiv prin punerea la dispoziţia autorilor infracţiunii de tentativă la tâlhărie a autoturismului proprietate personală pentru a se deplasa şi însoţirea acestora la adresa unde se afla persoana vătămată, aşteptându-i în apropiere, pe toată durata comiterii actelor de violenţă, încurajându-i şi conferindu-le acestora un sentiment de siguranţă, asigurându-le totodată scăparea.

Referitor la persoana inculpatei, tribunalul a reţinut în favoarea acesteia atitudinea sinceră şi de regret pe parcursul judecăţii, precum şi împrejurarea că beneficiază de suport familial, fiind integrată în societate, dar şi aspectul că este la primul conflict cu legea penală.

În final, tribunalul a constatat că inculpata beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Prin urmare, tribunalul a aplicat inculpatei G. pedeapsă orientată spre mediu, apreciind că pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen. este de natură a asigura rolul educativ-preventiv şi punitiv al pedepsei, aplicarea pedepsei în aceste cuantum fiind justificată de circumstanţele faptice şi personale, gravitatea faptelor, precum şi aspectul că a avut o atitudine sinceră în faţa instanţei de judecată, recunoscând faptele săvârşite, asumarea responsabilităţii comiterii faptelor fiind un factor pozitiv.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei principale cu închisoarea aplicată inculpatei, tribunalul a considerat că atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, reeducare şi de exemplaritate a pedepsei se pot realiza şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie. Astfel, raportat la criteriile în funcţie de care s-a aplicat pedeapsa principală a închisorii, tribunalul a apreciat că scopul punitiv şi preventiv al legii îşi va face efectele şi dacă se dispune o măsură de individualizare ce ar avea un minim control în ceea ce priveşte acţiunile inculpatei, având în vedere şi circumstanţele personale ale făptuitorului, acesta fiind integrată în societate, capabil să înţeleagă că pe viitor trebuie să-şi revizuiască atitudinea de neconformare faţă de dispoziţiile legii penale, precum şi aspectul că a avut un comportament sincer pe parcursul judecăţii, prezentând astfel garanţii că îşi va îndrepta conduita faţă de ordinea de drept, în sensul respectării acesteia, fără a fi necesară privarea de libertate.

Prin urmare, constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 din C. pen., respectiv pedeapsa ce va fi aplicată este închisoarea de 2 ani, inculpata nu a mai fost condamnată anterior, iar tribunalul apreciind, faţă de persoana inculpatului, de comportamentul lui anterior corespunzător, de perspectivele de reintegrare în societate prin desfăşurarea unei activităţi licite, dar şi a unei munci neremunerate în folosul comunităţii, că pronunţarea condamnării constituie un serios avertisment pentru inculpat şi chiar fără executarea pedepsei în regim de detenţie nu va mai săvârşi alte infracţiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei ei viitoare pentru o perioadă determinată, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani, termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 92 din C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpata să respecte obligaţia de a frecventa 2 (două) programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a stabilit ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor sau Administraţiei Domeniului Public sector 5.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. s-au pus în vedere inculpatei dispoziţiile art. 96 alin. (1), (2) şi (4) - (6) din C. pen., referitoare la situaţiile care atrag revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, respectiv săvârşirea unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere, nerespectarea, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse prin prezenta hotărâre sau neîndeplinirea integrală a obligaţiilor civile stabilite.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 5 (cinci) ani, începând cu rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi) din C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, care se va executa în cazul în care pedeapsa principală a închisorii va deveni executabilă, respectiv de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus revocarea sau anularea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Legea nr. 143/2000 şi art. 112 alin. (1) lit. f) din C. pen. a confiscat în vederea distrugerii, drogurile rămase în urma analizelor de laborator, depuse la camera de corpuri delicte conform următoarelor dovezilor seria x nr. x din 28.09.2018, seria x nr. x din 02.10.2018, seria x nr. x din 18.10.2018, seria x nr. x din 18.10.2018, seria x nr. x din 05.11.2018 şi seria x nr. x din 28.01.2019.

În ceea priveşte acţiunea civilă, tribunalul a constatat că, în timpul urmăririi penale, persoana vătămată E. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 100.000 RON pentru infracţiunile comise asupra sa şi a bunurilor sale, iar în timpul judecăţii şi-a micşorat pretenţiile, solicitând suma de 15 000 RON, reprezentând contravaloarea reparaţiei autovehicului înmatriculat cu nr. x şi 20 000 RON, daune morale.

Tribunalul a constatat că sunt întrunite cumulativ condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 alin. (1) şi art. 1381 din C. civ., respectiv: existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui prejudiciu, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia cu care a acţionat la comiterea faptei.

Potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din C. proc. pen., în cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii, iar cu privire la pretenţiile nerecunoscute pot fi administrate probe. Din declaraţiile inculpaţilor, date în faţa instanţei instanţei de judecată, reiese că aceştia sunt de acord să achite despăgubirile solicitate de partea civilă.

Având în vedere că a fost disjunsă cauza cu privire la infracţiunea de distrugere a bunurilor persoanei vătămate, tribunalul a admis în parte acţiunea civilă, întrucât nu poate reţine în sarcina inculpaţilor despăgubirile solicitate de partea civilă sub acest aspect.

Pe cale de consecinţă, în baza art. 19 şi art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 1357 alin. (1), art. 1381 şi art. 1382 din C. civ. a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă E. şi a obligat, în solidar, inculpaţii A., C., D. şi G. la plata către aceasta a sumei de 20 000 RON, cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului asigurător, dispusă asupra a sumelor de 1000 euro şi 650 RON, ridicate de la inculpata G., sumei de 795 euro, ridicate de la inculpatul F., precum şi asupra autoturismului, prin ordonanţele nr. x/2018 din data de 21.08.2018 şi 21.09.2018, emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri, în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiunea de tentativă la tâlhărie calificată.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. c) din C. proc. pen. a ridicat măsura asiguratorie a sechestrului asigurător, fiind în proprietatea altei persoane, măsură dispusă asupra autoturismului, prin ordonanţa nr. x/2018 din data de 21.09.2018, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apeluri inculpaţii B., A., F., C., D. şi G.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală la data de 07.10.2020 sub nr. x/2019.

Apelantul inculpat F., în motivele de apel depuse în scris a criticat hotărârea instanţei de fond pentru netemeinicie şi nelegalitate, solicitând:

1. Desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei la instanţa de fond în vederea rejudecării, având în vedere că nu s-a pronunţat prin încheiere separată asupra cererii de schimbare a încadrării juridice, formulate la data de 11.08.2020;

Cu privire la această critică, inculpatul a arătat că la termenul din 11.08.2020, a formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice a infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi tentativă la trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 32 din C. pen. rap la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (fapte din cursul lunii iulie 2018); trafic internaţional de droguri de mare risc prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (fapte din cursul lunii august 2018) şi constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. într-o singură infracţiune de trafic internaţional de droguri de mare risc prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 în formă continuată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi o singură infracţiune de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 în formă continuată, conform art. 35 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Deşi judecătorul cauzei s-a pronunţat în şedinţă publică, în aceeaşi zi în care au avut loc dezbaterile pe fond, inculpatul a apreciat că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile Deciziei CCR nr. 250/2019 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 377 alin. (4) teza întâi şi art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. sunt constituţionale în măsura în care instanţa de judecată se pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluţionează fondul cauzei.

În concret instanţa de judecată a soluţionat şi fondul cauzei, în aceeaşi zi în care au fost dezbateri pe fond, încălcând dispoziţiile art. 6 din CEDO şi art. 10 din C. proc. pen. cu referire la dreptul la apărare, neavând timpul şi înlesnirile necesare în vederea pregătirii apărării.

2. Schimbarea încadrării juridice aşa cum a fost formulată la data de 11.08.2020;

Dat fiind caracterul devolutiv al apelului a solicitat Curţii să constate că, deşi a recunoscut faptele şi a solicitat judecarea în procedura privind recunoaşterea învinuirii, raportat la împrejurările de fapt şi actele din dosar, se impune schimbarea încadrării juridice în sensul arătat mai sus.

Inculpatul a solicitat să se aibă în vedere întreaga situaţie de fapt, cu referire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 35 alin. (1) din C. pen. A arătat că sunt îndeplinite condiţiile pentru a se reţine forma continuată a infracţiunilor, existând în cauză, unitate de subiect activ şi unitate de conţinut, toate acţiunile prezentând fiecare în parte, conţinutul aceloraşi infracţiuni. Totodată, acţiunile au fost săvârşite la un interval mic de timp în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

Apelantul inculpat a făcut trimitere la Decizia 368/2017 a Curţii Constituţionale a României care a stabilit că, potrivit practicii judiciare cristalizate sub imperiul C. pen. din 1969, pentru a stabili dacă toate acţiunile sau inacţiunile au fost comise în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale sau dacă îşi au sursa în rezoluţii distincte este indispensabilă examinarea tuturor împrejurărilor de fapt şi a condiţiilor în care au fost săvârşite, putând fi avută în vedere, printre alte elemente, şi identitatea persoanei vătămate. De asemenea, alte criterii de stabilire a existenţei infracţiunii continuate ar putea fi: săvârşirea la intervale de timp relativ scurte a acţiunilor componente; comiterea acţiunilor asupra unor bunuri de acelaşi fel; folosirea aceloraşi metode, procedee, mijloace; comiterea acţiunilor în aceleaşi împrejurări sau condiţii, precum şi unitatea de scop. A făcut în acest sens trimitere la Decizia nr. XLIX (49) din 4 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 775 din 15 noiembrie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Sub aspectul tentativei la traficul de droguri de mare risc prevăzută de art. 32 din C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (fapte din cursul lunii august 2018) apelantul inculpat a solicitat să se aibă în vedere faptul că aceasta este o tentativă imperfectă. Tentativa imperfectă există atunci când pe parcursul realizării actului de executare intervine o cauză de întrerupere a realizării acţiunii, astfel încât aceasta nu este dusă până la capăt. Raportat la situaţia de fapt, chiar la descrierea juridică a faptelor din rechizitoriu se face precizarea că destinatarul urma să intre în posesia drogurilor de mare risc respective, pentru a fi puse ulterior în vânzare, lucru ce nu a mai fost posibil întrucât activitatea de deţinere şi de vânzare de droguri de risc desfăşurată de către inculpat a fost întreruptă prin intervenţia realizată de organele de cercetare penală.

Potrivit art. 32 alin. (1) din C. pen., tentativa constă în punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul. În speţa de faţă se poate aprecia că executarea activităţii infracţionale în ceea ce priveşte traficul intern, pusă în aplicare prin intenţia clară, vădită a inculpatului de a realiza prin orice modalitate alternativă, infracţiunea, a fost întreruptă prin intervenţia organelor de cercetare penală, ceea ce atrage aplicabilitatea art. 32 alin. (1) din C. pen.

De altfel această încadrare este susţinută şi prin Decizia nr. 3.559 din 2 noiembrie 2012, a secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-au reţinut următoarele: cumpărarea de droguri de mare risc pe teritoriul unui stat străin, deţinerea şi transportul prin intermediul unor curieri al drogurilor de mare risc pe teritoriul mai multor state străine pentru a fi introduse în ţară, inculpaţii fiind depistaţi pe traseul de deplasare spre România, în cadrul unei acţiuni de cooperare judiciară internaţională între autorităţile române şi autorităţile statului pe teritoriul căruia au fost depistaţi, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută în art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, şi elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută în art. 20 din C. pen. anterior raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, în concurs. Coroborat cu Decizia ICCJ nr. 15/2017 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

3. Reindividualizarea pedepsei în sensul aplicării unei pedepse la minimul prevăzut de lege pentru infracţiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., având în vedere dispoziţiile art. 74 din C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. a) şi b) din C. pen.

Inculpatul a arătat că i-au fost aplicate pedepse apropiate de limita maximă prevăzută de lege, fără luarea în considerare a dispoziţiilor art. 74 din C. pen. şi a dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. a) şi b) din C. pen. A arătat că instanţa nu a ţinut seama de vârsta inculpatului, de peste 60 ani de ani, de faptul că are în îngrijire şi un alt copil minor, o fetiţă de 9 ani, de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, de faptul că rolul său în săvârşirea infracţiunilor nu a fost unul important, de nivelul de educaţie şi situaţia familială şi socială. S-a precizat de către inculpat că starea de sănătate a acestuia este una precară, fiind bolnav şi având nevoie de tratament medicamentos permanent, iar o condamnare la o pedeapsă maximă ar produce consecinţe deosebit de grave asupra stării sale de sănătate şi implicit asupra vieţii. De la data la care a fost surprins de către organele judiciare, aceasta nu a mai săvârşit nicio infracţiune, regretând şi conştientizând gravitatea faptelor comise iar ulterior abordând o atitudine sinceră şi cooperantă cu organele de urmărire penală, chiar încercând să facă mai multe denunţuri, dar şi în faţa instanţei de fond, motiv pentru care a beneficiat de judecarea în procedură simplificată.

A solicitat reindividualizarea pedepsei, cu reţinerea şi aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. a) şi b) din C. pen., cu luarea în considerare a eforturilor depuse de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, a împrejurărilor legate de fapta comisă care diminuează periculozitatea inculpatului.

A arătat că nu este cunoscut cu antecedente penale pentru astfel de infracţiuni, această împrejurare fiind una singulară, are posibilităţi reale de îndreptare, a recunoscut încă din prima fază săvârşirea faptelor, având o atitudine de regret astfel cum reiese din declaraţiile sale, s-a prezentat de fiecare dată în faţa autorităţilor iar în faţa instanţei de judecată, a înţeles să beneficieze de procedura abreviată a judecăţii, cerere care a fost şi admisă.

Apelantul inculpat C., în motivele de apel depuse în scris a solicitat să se dispună următoarele:

1.desfiinţarea Sentinţei penale nr. 920/13.08.2020, pronunţate de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. x/2019 şi trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că instanţa de fond nu s-a pronunţat prin încheiere separată asupra cererii de schimbare a încadrării juridice;

2.schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă, din complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată (art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) din C. pen., în complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată (art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen.).

3. reindividualizarea pedepselor aplicate, în sensul aplicării unor pedepse orientate către minimul special.

Cu titlu preliminar, apelantul inculpat C. a precizat că, prin sentinţa penală apelată, a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 8 luni închisoare, respectiv pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018; pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018; pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 raportat la art. 32 şi la art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. a) din C. pen., precum şi la pedepse complementare şi accesorii.

I. Cu privire la primul motiv de apel, apelantul inculpat a precizat că, la termenul din 11.08.2020, a depus la dosarul cauzei o cerere de schimbare a încadrării juridice, solicitând schimbarea încadrării faptelor din infracţiunile de trafic internaţional de droguri de mare risc (art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000) şi trafic de droguri de mare risc (art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000) - fapte săvârşite în cursul lunii august 2018; trafic internaţional de droguri de mare risc (art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000) şi tentativa la trafic de droguri de mare risc (art. 32 C. pen., rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000) -fapte săvârşite în cursul lunii iulie 2018); complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată (art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat (art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen.), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de trafic de droguri de mare risc şi de trafic internaţional de droguri de mare risc (art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea 143/200, art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea disp. art. 35 alin. (1) din C. pen.); complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată (art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen.), constituire a unui grup infracţional organizat (art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Cu toate că instanţa a admis în parte această cerere, a procedat de o manieră nelegală, procedând la pronunţarea schimbării de încadrare în şedinţă, fără a acorda un termen în vederea pregătirii apărării. Prin Decizia nr. 250/2019, Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. şi a constatat că dispoziţiile art. 377 alin. (4) teza întâi şi art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. sunt constituţionale în măsura în care instanţa de judecată se pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluţionează fondul cauzei.

A mai arătat inculpatul că, în cauză, judecătorul fondului a soluţionat cauza în aceeaşi zi în care s-a pronunţat asupra schimbării de încadrare juridică, existând doar formal o hotărâre judecătorească care nu soluţionează fondul cauzei, în realitate fiind încălcate drepturile apărării, garantate, atât de către art. 10 din C. proc. pen., cât şi de către art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deoarece nu a putut beneficia în concret de timpul şi facilităţile necesare pregătirii apărării.

Conform art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., "Dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea".

Curtea Constituţională a României a reţinut că norma procesual penală criticată instituie o dublă obligaţie a instanţei de judecată în legătură cu schimbarea încadrării juridice a faptei, respectiv obligaţia instanţei de a pune în discuţia părţilor noua încadrare şi obligaţia de a informa inculpatul că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea.

În Decizia nr. 124 din 1 martie 2005, Curtea a reţinut că "Dispoziţia legală criticată [art. 334 din C. proc. pen. din 1968] impune instanţei obligaţia de a pune în discuţie noua încadrare şi de a atrage atenţia inculpatului că are dreptul să ceară acordarea răgazului necesar pentru a-şi pregăti apărarea. Sub acest aspect se reţine că aceste obligaţii care incumbă instanţei judecătoreşti reprezintă veritabile garanţii ale dreptului la apărare şi ale dreptului la un proces echitabil" (considerente reiterate şi în Decizia nr. 593 din 8 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.055 din 26 noiembrie 2005).

În acelaşi fel, în Decizia nr. 253 din 25 aprilie 2017, Curtea a constatat că "schimbarea încadrării juridice a faptei poate avea loc în anumite condiţii, a căror îndeplinire constituie o garanţie atât a dreptului de apărare al părţilor, cât şi a soluţionării corecte a cauzei".

În Hotărârea din 12 aprilie 2011, pronunţată în Cauza HHH. împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că a fost încălcat art. 6 parag. 3 lit. a) şi lit. b) din Convenţie coroborat cu parag. 1 al aceluiaşi articol, care prevede o procedură echitabilă (parag. 28), întrucât "Curtea Supremă de Justiţie a schimbat încadrarea juridică a faptelor doar în timpul deliberării, deci după încheierea dezbaterilor şi în mod evident, era prea târziu pentru exercitarea dreptului la apărare" (parag. 22). În speţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a schimbat încadrarea juridică a faptelor în timpul deliberărilor, cu nerespectarea obligaţiei de a informa inculpatul, potrivit art. 344 din C. proc. pen. din 1968. Deşi "schimbarea încadrării juridice realizate de Curtea Supremă i-a fost favorabilă reclamantului, având în vedere pedeapsa mai uşoară prevăzută pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu [...]", instanţa europeană a considerat că i s-a adus atingere dreptului reclamantului de a fi informat în mod detaliat cu privire la natura şi cauza acuzaţiei aduse împotriva sa, precum şi dreptului său de a dispune de timpul şi facilităţile necesare pregătirii apărării sale (paragrafele 26 şi 27).

Astfel, prin urmare, apelantul inculpatul C. a precizat că soluţia de condamnare s-a pronunţat cu încălcarea flagrantă a drepturilor sale, fiind lovită de nulitate relativă, vătămarea neputând fi remediată decât prin trimiterea cauzei la prima instanţă, în vederea rejudecării fondului.

II. Cu privire la al doilea motiv de apel

Inculpatul a precizat că, prin actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut în sarcina inculpatului C., că, în prima jumătate a lunii iulie 2018, acţionând împreună cu inculpaţii A., F., D., a desfăşurat activităţi în vederea procurării din Olanda a unui colet ce conţinea 4463 comprimate MDMA, 21,61 gr pulbere MDMA şi 996,82 gr cocaină şi transportării acestora din Olanda în România, având ca destinaţie Mun. Bucureşti, unde urmau să intre în posesia inc. A., pentru a fi puse în vânzare.

La data de 17.07.2018, autocarul cu care a fost expediat coletul ce conţinea substanţele mai sus menţionate a fost verificat de către autorităţile germane şi coletul a fost reţinut, fiind expediat spre România cu autorizare de livrare supravegheată. S-a mai reţinut în sarcina sa că, în intervalul 18.07.2018 - 08.08.2018, ar fi întreprins demersuri pentru a identifica persoana la care se afla acest colet, în vederea recuperării sale.

De asemenea, s-a mai reţinut că în prima jumătate a lunii august 2018, inculpatul C., împreună cu inculpatul A., F. şi B., a desfăşurat activităţi în vederea procurării din Olanda a trei pachete ce conţineau aproximativ 15.132 de comprimate de MDMA (6543 gr), pachete ce au fost transportate în România de către inc. Dragomir, unde urmau să intre în posesia inculpatului A.

În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată (art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 din C. pen.), s-a reţinut în sarcina inculpatului că, în perioada iulie- august 2018, i-a ajutat pe inculpaţii A., D. şi B. să pătrundă fără drept la data de 08.08.2018 în curtea unui imobil din jud. Ialomiţa, unde aceştia (A., D. şi B.) au exercitat acte de ameninţare şi violenţă asupra persoanei vătămate E., pentru ca acesta să le remită coletul în care se afla cantitatea de MDMA şi cocaină indicată.

Practic, participarea sa la această infracţiunea s-ar fi concretizat în demersuri efectuate de către acesta pentru a identifica persoana vătămată şi locuinţa acesteia, oferind coinculpaţilor informaţiile necesare pentru a o găsi.

În final, în perioada septembrie 2017- august 2018, a constituit împreună cu inculpaţii A., D., B. şi F., un grup infracţional organizat, pe care l-a sprijinit, prin acţiuni distincte, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, constând în procurarea de droguri din Olanda şi transportul acestora, în vederea punerii în vânzare a acestora pe teritoriul României.

Prima instanţă a admis parţial cererea de schimbare a încadrării juridice, în condiţiile expuse mai sus însă, în ceea ce priveşte participarea sa la infracţiunea de tentativă la tâlhărie, instanţa a reţinut în mod eronat incidenţa art. 77 din C. pen.

Inculpatul, în motivele de apel, a mai precizat că motivarea instanţei de fond cu privire la situaţia de fapt reţinută în sarcina sa este sumară şi nu are suport în materialul probator aflat la dosarul cauzei, din care nu rezultă în niciun moment că inculpatul apelant ar fi avut cunoştinţă despre numărul de persoane care s-ar fi prezentat la locuinţa persoanei vătămate, sau chiar despre intenţiile inculpatului A., atunci când a solicitat informaţii cu privire la adresa persoanei vătămate. De altfel, din probatoriul administrat, nu rezultă că inculpaţii care s-au prezentat la locuinţa persoanei vătămate au ajuns acolo urmare a indicaţiilor inculpatului Iosif.

În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la tentativă de tâlhărie calificată, reţinută în sarcina inculpatului cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., consideră că în privinţa sa nu se impune aplicarea acestei circumstanţe agravante, având în vedere că în sarcina sa s-a reţinut o complicitate morală anterioară săvârşirii infracţiunii, acesta neavând cum să cunoască/prevadă că fapta propriu-zisă urma să fie săvârşită de 3 sau mai multe persoane împreună.

Astfel, referitor la această circumstanţă agravantă legală, este unanim recunoscut în doctrină şi în practică faptul că aceasta se răsfrânge numai asupra coautorilor, autorilor şi complicilor concomitenţi, fiind astfel exclusă reţinerea sa în sarcina unui complice anterior, cum este cazul inculpatului C.

Considerarea săvârşirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună ca circumstanţă agravantă se întemeiază pe realitatea că ea imprimă faptei o gravitate socială sporită, întrucât conlucrarea mai multor persoane contribuie la întărirea hotărârii acestora de a o săvârşi, măreşte forţa de acţiune a făptuitorilor, le dă mai multă îndrăzneală şi creează condiţii care să îngreuneze descoperirea infracţiunii ori a făptuitorilor, iar uneori poate micşora sau chiar anihila posibilităţile de apărare ale victimei.

Pentru a se reţine circumstanţa agravantă analizată, este necesar ca cele trei sau mai multe persoane să săvârşească fapta împreună. O faptă este săvârşită împreună de mai multe persoane numai dacă toate aceste persoane contribuie efectiv şi concomitent la comiterea ei.

Conlucrare efectivă şi concomitentă există, de asemenea, în toate cazurile în care autorul este ajutat sau asistat, prin acţiuni caracteristice complicităţii, care, desfăşurate simultan, îi promovează eficienţa şi îi asigură reuşita.

Prin urmare, săvârşirea împreună a faptei prevăzute de legea penală înseamnă executarea nemijlocită a faptei, dar şi actele de complicitate concomitentă.

Având în vedere caracterul de circumstanţă reală a acestei agravante legale, este evident că nu se poate aplica în cazul inculpatului C., a cărui participaţie penală la săvârşirea infracţiunii a fost una anterioară, materializată prin sprijin moral acordat autorilor, fără a fi deci susceptibilă a fi considerată ca reprezentând modalitatea de săvârşire prevăzută de art. 77 lit. a) din C. pen.

III. Cu privire la cel de-al treilea motiv de apel

Inculpatul a arătat că, deşi instanţa de fond a precizat că în procedura de individualizare a pedepsei a ţinut cont de rolul inculpatului în cadrul grupului organizat şi de numărul de acte materiale reţinute în sarcina sa, dar şi de cantităţile de droguri traficate, totuşi aceste aspecte nu sunt motivate ca atare în cuprinsul considerentelor.

Principalul argument pentru care apărarea consideră pedeapsa de 10 ani şi 8 luni ca fiind una nejustificat de mare se raportează în primul rând la rolul efectiv al apelantului în cadrul grupului, rol care trebuie să rezulte din probe şi nu din simple alegaţii, precum şi împrejurarea că acesta nu a primit efectiv nicio remuneraţie în schimbul activităţii infracţionale, ci doar doze de droguri pe care le utiliza pentru consum propriu.

Practic, hotărârea instanţei de fond este nemotivată, deoarece nu face decât să reia aceeaşi argumentaţie pentru fiecare inculpat în parte, fără a face o analiză individuală a participaţiei concrete a fiecărui inculpat, pentru ca aceştia să răspundă conform principiului personalităţii legii penale.

Incontestabil, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susţinerile părţilor sunt examinate de către instanţă, aceasta având obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi elementelor de proba sau cel puţin de a le aprecia (CEDO cauza Achina împotriva României, cauza Gheorghe împotriva României). Singura garanţie ca instanţa a analizat susţinerile părţilor, argumentele şi probele administrate o reprezintă motivarea hotărârii judecătoreşti.

Curtea Constituţională a României a statuat că motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară şi precisă, să se refere la probele administrate în cauză şi să fie în concordanţă cu acestea, să răspundă în fapt şi în drept la toate aspectele incidente în cauză, să conducă în mod logic şi convingător la soluţia din dispozitiv.

Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluţiei din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul şi intră deopotrivă în autoritate de lucru judecat, raportat la părţile din dosar şi obiectul cauzei.

Obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituie o condiţie a procesului echitabil, exigenţă a art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi art. 6 parag. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Astfel cum se reţine în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 28 aprilie 2005, pronunţată în Cauza Albina împotriva României, parag. 30, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, "include printre altele dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Întrucât Convenţia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete şi efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată."

Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina "instanţei" obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa [Hotărârea Perez împotriva Franţei].

În continuare inculpatul a arătat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că obligaţia de motivare a unei hotărâri trebuie înţeleasă ca un silogism logic, de natură a explica inteligibil hotărârea luată, ceea ce nu înseamnă un răspuns exhaustiv la toate argumentele aduse de parte, dar nici ignorarea lor, ci o expunere a argumentelor fundamentale, care, prin conţinutul lor sunt susceptibile să influenţeze soluţia. Într-o cauză Înalta Curte a constatat că instanţa de apel nu a reţinut şi nici nu a înlăturat susţinerile părţilor şi nu a explicat de o manieră convingătoare raţionamentul juridic pe care l-a adoptat, astfel că hotărârea pronunţată nu creează transparenţă asupra silogismului judiciar care trebuie să explice şi să justifice dispozitivul şi care să permită realizarea controlului judiciar, impunându-se, în aceste condiţii, admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei instanţei de apel spre rejudecare. (Decizia nr. 1954 din 30 mai 2014 pronunţată în recurs de secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect pretenţii).

Tot astfel, s-a reţinut că motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esenţă, de conţinut, aceasta trebuind să fie clară, concisă şi concretă, în concordanţă cu probele şi actele de la dosar. Înalta Curte a mai statuat că motivarea hotărârii constituie o garanţie pentru părţi în faţa eventualului arbitrariu judecătoresc, precum şi singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noţiunii de proces echitabil în condiţiile prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Decizia nr. 3338 din 11 aprilie 2011 pronunţată în recurs de secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

Sancţiunea pentru nemotivarea unei hotărâri ori prezentarea unor motive neclare, şi chiar contradictorii între ele, ori cu dispozitivul (hotărârea luată), este nulitatea hotărârii, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil al părţilor.

În raport cu aspectele invocate în precedent, cu referire la modalitatea în care instanţa de fond şi-a argumentat hotărârea de condamnare, cu circumstanţele reale ale cauzei şi cele personale ale inculpatului apelant, în raport cu gradul concret de pericol social al faptei şi periculozitatea inculpatului, se impune ca pedeapsa ce-i va fi aplicată inculpatului să asigure sancţionarea fermă a acestuia, însă cuantumul pedepsei trebuie să reflecte participarea sa concretă la săvârşirea infracţiunii.

Or, în condiţiile în care inculpatul nu a avut niciun beneficiu material de pe urma săvârşirii infracţiunii, nefiind identificată vreo sumă de bani care să provină din săvârşirea infracţiunilor imputate, consideră că scopul pedepsei poate fi atins şi prin aplicarea unei pedepse orientate către minimul special, atât pentru infracţiunea de trafic de droguri cât şi pentru cea de constituire a unui grup infracţional organizat, respectiv de tentativă la tâlhărie.

Cu privire la pericolul concret al infracţiunii inculpatul a arătat că acesta rezultă şi din datele privind cantitatea totală a drogului deţinut sau vândut, situaţie în care revine instanţei de judecată să facă o justă aplicare a tuturor circumstanţelor reale şi personale incidente în prezenta cauză şi să pronunţe o soluţie care să reflecte în concret participarea inculpatului la întreg circuitul infracţional, precum şi scopul pentru care a săvârşit această infracţiune.

Totodată, a solicitat să fie avute în vedere şi atitudinea de cooperare cu organele de cercetare penală, lipsa antecedentelor penale precum şi scopul concret pentru care acesta a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa, scop care nu a fost caracterizat de obţinerea unui folos patrimonial.

În concluzie, apelantul inculpat C. a solicitat, în principal, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că instanţa de fond nu s-a pronunţat prin încheiere separată asupra cererii de schimbare a încadrării juridice; în subsidiar, a solicitat rejudecarea cauzei, schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă, din complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată (art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) din C. pen.), în complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată (art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen.) şi reindividualizarea pedepselor aplicate, în sensul aplicării unor pedepse orientate către minimul special, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Printr-o completare a motivelor de apel, inculpatul C. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor de trafic de droguri de care este acuzat, conform, art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. din trafic internaţional de droguri de mare risc - art. 3 alin. (1) şi (2) din Lega nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. aflată în concurs formal cu infracţiunea de trafic intern de droguri de mare risc - art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc - art. - 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Inculpatul a apreciat că trebuie să fie avut în vedere faptul că, acţiunile ilicite ce constituie element material al infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc - art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. au formă continuată, se suprapun şi absorb acţiunile ce constituie elementul material al infracţiunii de trafic intern de droguri de mare risc - art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, aflându-ne în prezenţa unei infracţiuni unice mai grave, care o absoarbe pe cea mai puţin gravă. Situaţia este reglementată de Decizia Î.C.C.J. nr. 15/2017.

A solicitat să fie avute în vedere cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 418/2018, prin care s-a arătat că dubla incriminare a unei fapte ar încălca principiul ne bis în idem, aşa cum este interpretat în jurisprudenţa CEDO, prin raportare la cele trei criterii expuse în cauza Engel împotriva Olandei, respectiv, prevederea în legea naţională a infracţiunii, natura infracţiunii şi gradul de severitate a pedepsei.

A arătat în susţinerea solicitării formulate că orice operaţiune de trafic internaţional, respectiv, de introducere sau scoatere din ţară a drogurilor absoarbe o acţiune de deţinere în sensul pazei juridice exercitate de autorul acţiunii, inclusiv în cazul expedierii prin curier sau intermediar.

În plan subiectiv, a arătat că cetăţeanul român care comite infracţiunea de trafic internaţional de droguri are ca scop aducerea în ţară a acestora, prin urmare acţiunea ilicită a traficului internaţional de droguri nu începe şi nu se epuizează la frontiera ţării, implicând şi acte materiale care sunt concepute şi puse în aplicare pentru a realiza trecerea frontierei.

În al doilea motiv de apel, inculpatul C. a solicitat achitarea sa pentru complicitate la infracţiunea de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 rap. la art. 32 rap. la art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen., cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. a) din C. pen., în temeiul art. 16 alin. (1), lit. b) teza I din C. proc. pen., fapta nefiind prevăzută de legea penală.

Preliminar, a invocat faptul că solicitarea de achitare pe care a formulat-o nu este incompatibilă cu procedura recunoaşterii învinuirii pe care a urmat-o, întrucât prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4/2019 pronunţată în recurs în interesul legii, s-a statuat că, în ipoteza în care instanţa a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată, iar cauza a fost judecată potrivit acestei proceduri, nu este posibilă pronunţarea unei hotărâri de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1), lit. b) teza a II-a şi lit. c) din C. proc. pen.

În concret a arătat că, deşi a recunoscut existenţa infracţiunii de complicitate la tentativa de tâlhărie calificată, în drept, această faptă nu întruneşte cerinţele de tipicitate ale acestei infracţiuni.

Inculpatul nu a avut nicio contribuţie efectivă la comiterea de către ceilalţi inculpaţi a infracţiunii de tâlhărie, nu a săvârşit acte de înlesnire sau de ajutor în vederea realizării laturii obiective şi subiective a infracţiunii în discuţie. Acuzarea nu a precizat modalitatea complicităţii, arătând doar că inculpatul a întărit rezoluţia infracţională a celorlalţi şi le-a sporit încrederea de a comite un furt prin folosirea de violenţe fizice asupra persoanei vătămate, prin aceea că a furnizat o adresă, în mod indirect, inculpatului A., ceea ce presupune că inculpatului i-a fost imputată complicitatea morală.

În cauză, aspectele de fapt imputate inculpatului nu au fost de natură să întărească hotărârea săvârşirii infracţiunii de tâlhărie de către coautori sau de încurajare în demersul lor infracţional.

Participarea inculpatului la această infracţiune s-a rezumat, în realitate, la o singură captură de ecran, trimisă iubitei unui coinculpat, din care nu rezultă o adresă concretă, informaţia fiind, în plus, eronată, şi nu a fost de natură a ajuta la săvârşirea infracţiunii. Din probele administrate rezultă că inculpatul nu a promis nimic celorlalţi inculpaţi cu privire la faptă, nu a făcut parte din planul acestora, nu i-a urmat la faţa locului, iar aceştia au luat hotărârea de a săvârşi infracţiunea, fără să-l consulte, fiind fermi în a-şi urma strategia.

În fapt, inculpatul a arătat, cu referire la contribuţia sa efectivă, că, pe fondul relaţiilor de amiciţie, a încercat să identifice o adresă a unui angajat al unei firme de transport, însă nu a susţinut în vreun alt mod demersul infracţional al celorlalţi inculpaţi.

Apelantul inculpat A. oral, prezent şi asistat de avocat ales, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei instanţei de fond, în sensul reţinerii dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, având în vedere că în urma denunţului formulat de inculpat, la data de 31.03.2021, cu privire la numitul III. în Dosarul nr. x/2020, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea de infracţiuni care intră în sfera de competenţă a DIICOT.

A arătat că sunt îndeplinite cele două condiţii prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002, respectiv a fost formulat un denunţ, care a condus la identificarea unei infracţiuni şi a autorului acesteia. De asemenea, denunţul a condus la tragerea la răspundere penală a persoanei denunţate, iar fără acest denunţ, respectiva persoană ar fi rămas nepedepsită.

Faţă de această împrejurare, inculpatul a solicitat reducerea limitelor de pedeapsă la jumătate pentru infracţiunile de care a fost acuzat.

A solicitat să se aibă în vedere că a formulat şi un alt denunţ, la data de 21.04.2021, împotriva numitului JJJ. pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 143/2000. Şi cu privire la această din urmă persoană, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, iar această împrejurare este de natură a contura atitudinea procesuală a inculpatului, care a dat dovezi de îndreptare.

A reiterat circumstanţele personale reţinute şi în considerentele sentinţei apelate, respectiv vârsta şi pregătirea acestuia, integrarea în familie şi posibilitatea de îndreptare.

Faţă de aceste considerente, a solicitat reindividualizarea pedepselor în limite reduse mai întâi, cu o treime, în raport cu efectele procedurii simplificate în care a fost judecat, iar apoi, cu jumătate, în raport cu efectele denunţurilor pe care le-a formulat şi care s-au concretizat în tragerea la răspundere penală şi a altor persoane care au săvârşit infracţiuni de competenţa DIICOT.

În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, unde pedeapsa iniţială a fost stabilită la 5 ani închisoare, prin aplicarea reducerilor legale, rezultă o pedeapsă cu limite cuprinse între 3 ani şi 4 luni închisoare şi 6 ani şi 8 luni închisoare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, instanţa de fond a dispus o pedeapsă de 7 ani închisoare, iar prin aplicarea reducerilor legale şi a circumstanţelor atenuante, rezultă o limită de pedeapsă cuprinsă între 3 ani şi 4 luni închisoare şi 6 ani şi 8 luni închisoare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, instanţa de fond a dispus o pedeapsă de 8 ani închisoare, iar prin aplicarea reducerilor legale şi a circumstanţelor atenuante, rezultă o limită de pedeapsă cuprinsă între 3 ani şi 4 luni închisoare şi 6 ani şi 8 luni închisoare.

Aplicând sporul de 1/3, adăugat la pedeapsa cea mai mare, ţinând cont de aprecierea instanţei de fond, în sensul că pedeapsa ar trebui orientată spre mediul prevăzut de lege, apărarea consideră că ar rezulta o pedeapsă de 4 ani şi 8 luni închisoare.

Apelantul inculpat D. asistat de apărător din oficiu a arătat că instanţa de fond l-a condamnat la pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare, astfel că apelul formulat vizează redozarea pedepselor aplicate inculpatului. Instanţa de fond a aplicat o pedeapsă orientată spre mediul prevăzut de lege, însă apreciază că aceasta poate fi orientată spre minimul special.

În ceea ce priveşte tentativa la infracţiunea de tâlhărie calificată, din declaraţia persoanei vătămate rezultă că inculpatul nu a lovit-o, nu a agresat-o, nu a ameninţat-o, a fost doar prezent în respectivul imobil. Consideră că pedeapsa de 3 ani aplicată pentru această infracţiune este prea mare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, apărarea a arătat că, din respectivul grup, inculpatul D. a cunoscut un singur inculpat din prezenta cauză, pe restul cunoscându-i în faza urmăririi penale şi în faţa instanţei de fond. S-a mai apreciat că nu se poate reţine în sarcina inculpatului această infracţiune.

În ceea ce priveşte celelalte infracţiuni, apărarea a precizat că pedepsele pot fi coborâte spre minimul special prevăzut de lege, putându-se dispune o pedeapsă finală de 6 ani şi 8 luni închisoare.

În concluzie, apărătorul din oficiu al inculpatului D. a solicitat să se ţină cont de circumstanţele persoanele ale inculpatului, acesta respectând toate obligaţiile care i s-au impus, nu s-a sustras şi nu a luat legătura cu ceilalţi coinculpaţi, prezentându-se la fiecare termen de judecată. În faţa instanţei de fond a beneficiat de procedura simplificată, formulând totodată mai multe denunţuri.

Apelanta inculpată G. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale apelate şi pronunţarea unei pedepse într-un cuantum mai redus, având în vedere circumstanţele judiciare - a recunoscut comiterea faptelor, a colaborat cu organele judiciare. A solicitat amânarea aplicării pedepsei.

Pe latură civilă, inculpata a solicitat reducerea cuantumului despăgubirilor.

Apelantul inculpat B. a criticat sentinţa apelată, pentru două motive, respectiv:

I. Individualizarea judiciară a pedepsei

A arătat că instanţa de fond i-a aplicat în mod greşit o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic naţional de droguri de mare risc, în condiţiile în care a aplicat aceeaşi pedeapsă pentru infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc, şi care este o infracţiune mult mai gravă. Totodată, a arătat că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc este prea aspră şi nu reflectă circumstanţele favorabile inculpatului, care, încă din faza de urmărire penală a recunoscut comiterea faptei, a colaborat cu organele de cercetare penală, contribuind la stabilirea situaţiei de fapt şi a participaţiei celorlalţi.

În condiţiile în care inculpatul a beneficiat şi de procedura simplificată, a apreciat că se impune coborârea pedepsei pentru această infracţiune înspre minimul special, precum şi reţinerea de circumstanţe atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. f) şi g) din C. pen.

II. În al doilea motiv de apel, a arătat că în mod greşit instanţa de fond nu a reţinut aplicabilitatea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, în ceea ce-l priveşte.

A arătat că a formulat un denunţ la PÎCCJ-DIICOT, formând obiectul dosarului nr. x/2020, iar ca urmare a adresei emise de către instanţa de apel în data de 30.03.2021, s-a comunicat faptul că, urmare a denunţului formulat, la data de 25.11.2020 a fost începută urmărirea penală în rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de risc şi de mare risc de către persoana denunţată. La data de 26.01.2021, independent de denunţul formulat de inculpatul B., ca urmare a unei acţiuni a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, secţia 5 poliţie, persoana denunţată, numitul KKK., a fost descoperit la domiciliul său, cu o cantitate mare de droguri de aproximativ 760 kg cannabis şi alte droguri de mare risc. S-a formulat un nou dosar, respectiv x/2021 ca urmare a descoperirii drogurilor la domiciliul persoanei denunţate de către inculpatul B.

Prin ordonanţa din data de 14.04.2021, după reunirea celor două cauze, respectiv Dosarul nr. x/2020 în care s-a formulat denunţul inculpatului B. şi Dosarul nr. x/2021, ca urmare a desistării făptuitorului KKK., DIICOT a dispus clasarea. Inculpatul a arătat că, deşi numitul KKK. a recunoscut şi a predat respectiva cantitate de droguri, desistarea ar presupune o acţiune înainte ca făptuitorul să fie descoperit de organele de poliţie. În pag. 6 din această ordonanţă este menţionat faptul că, denunţul formulat de către inculpatul B. s-a confirmat, în sensul că numitul KKK. era implicat în activitatea de trafic de droguri, în modalitatea depozitării acestora în locuinţa sa, însă inculpatul B. nu a contribuit la identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanei denunţate, acesta fiind autor necunoscut la momentul la care numitul KKK. a înţeles să predea de bună voie drogurile pe care le avea în locuinţa sa. Consideră greşită o astfel de argumentaţie.

Inculpatul, prin apărător, a apreciat că a contribuit din plin la identificarea numitului KKK., astfel cum este reglementat în art. 19 din Legea nr. 682/2002, identificarea fiind o condiţie suficientă, atâta vreme cât tragerea la răspundere penală nu este atributul persoanei care formulează denunţul. În denunţul inculpatului, s-a precizat locul de depozitare a drogurilor de către persoana denunţată, fiind descrise semnalmentele persoanei denunţate. De asemenea, a numit o persoană care să fie folosită în calitate de colaborator al organului de urmărire penală, persoană care s-a prezentat la DIICOT şi a identificat din fotografie, persoana pe care inculpatul a denunţat-o, respectiv pe KKK.

Toate aceste împrejurări constituie elemente suficiente pentru a aprecia că inculpatului B. îi sunt aplicabile prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002, astfel încât solicită aplicarea acestor dispoziţii, iar la cuantificarea pedepselor, solicită să se aibă în vedere şi pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc şi de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, ca pedeapsa să fie orientată la minimul special prevăzută de legea penală.

În apel, inculpaţii nu au dorit să facă declaraţii suplimentare şi au solicitat în mai multe rânduri efectuarea unor adrese către diferite unităţi de parchet, cărora s-au adresat cu denunţuri, referitoare la alte fapte de trafic de droguri comise de alte persoane, pentru a beneficia de cauza specială de reducere cu jumătate a limitelor de pedeapsă, prevăzută de art. 15 din Legea nr. 143/2000 şi art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Astfel, inculpatul C. a solicitat obţinerea unor relaţii de la DIICOT, cu referire la stadiul denunţurilor pe care le-a formulat.

Cu adresa nr. x/2020 din data de 11.01.2021, DIICOT a comunicat Curţii faptul că la data de 29.01.2019 numitul C. a formulat un denunţ cu privire la faptul că o persoană cunoscută sub numele de YYY. desfăşoară activităţi de trafic de droguri (speed, ketamină, ecstasy) pe care le distribuie în cluburi din municipiul Bucureşti, cauza fiind înregistrată la DIICOT sub nr. x/2019.

La data de 28.11.2019 la DIICOT s-a înregistrat un alt denunţ formulat de numitul C. prin care a sesizat faptul că numita LLL. desfăşoară activităţi privind traficul de droguri de mare risc (heroină) pe raza municipiului Bucureşti. Cauza a fost înregistrată la DIICOT sub nr. x/2019.

S-a mai arătat că la data de 14.10.2020, la DIICOT s-a înregistrat un alt denunţ al inculpatului în care acesta a arătat faptul că o persoană cunoscută sub numele de MMM. desfăşoară activităţi de trafic de droguri de mare risc (cocaină) pe raza municipiului Bucureşti. Cauza a fost înregistrată la DIICOT sub nr. x/2020.

S-a arătat că în urma actelor de urmărire penală efectuate nu au rezultat date şi probe care să confirme existenţa activităţilor infracţionale sesizate, astfel încât s-a dispus clasarea cauzelor.

Ca urmare a unor noi adrese dispuse de instanţă, prin încheierea din 4 martie 2021, în vederea verificării denunţurilor formulate de inculpaţii B., D., C., au fost comunicate relaţii după cum urmează:

DIICOT a comunicat instanţei, cu adresa nr. x/2020 că la 14.10.2020 s-a înregistrat la DIICOT denunţul formulat de B. cu privire la o persoană neidentificată care comercializează cannabis, LSD, ecstasy şi cocaină pe raza municipiului Bucureşti. Prin ordonanţa din 25.11.2020 s-a dispus începerea urmăririi penale în rem sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de droguri de risc şi mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, iar la data de 26.01.2021, independent de denunţul formulat de inculpat, lucrătorii din cadrul DGPMB, secţia 5 de Poliţie, au ridicat de la domiciliul numitului KKK. mai multe fragmente vegetale, cauza fiind înregistrată la DIICOT sub nr. x/2021. În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că persoana denunţată se numeşte KKK.

Cu adresa nr. x/25.03.2021 s-a comunicat instanţei de către DIICOT faptul că, urmare a denunţului formulat de către D., ce face obiectul dosarului nr. x/2021, s-a dispus începerea urmăririi penale în rem, însă până în prezent activităţile efectuate nu au condus la identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor denunţate de inculpatul D., activităţile de urmărire penală fiind în curs de desfăşurare.

Cu adresa nr. x/23.04.2021 DIICOT a comunicat instanţei faptul că activităţile desfăşurate până la data emiterii adresei nu au condus la identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor denunţate de către inculpatul D.

Aceeaşi concluzie a fost menţinută în raport cu inculpatul D. şi prin adresa nr. x/17.05.2021.

Cu adresa nr. x/17 martie 2021 DIICOT a comunicat instanţei faptul că la data de 5 martie 2021 s-a înregistrat pe rolul DIICOT un denunţ formulat de inculpatul C. cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de către o persoană. În cauză s-a dispus începerea urmăririi penale în rem sub aspectul infracţiunii de trafic de droguri de risc şi mare risc şi s-a dispus efectuarea mai multor activităţi de către lucrătorii de poliţie în baza ordonanţei de delegare. Până în prezent nu s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de vreo persoană întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (3) din C. proc. pen.

Cu adresa nr. x/31.03.2021, s-a comunicat instanţei faptul că prin ordonanţa nr. x/14.02.2020 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, urmare a denunţului formulat în data de 28.11.2019 de către B.; prin ordonanţa nr. x/23.07.2019 a DIICOT s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, urmare a denunţului formulat la data de 29.01.2019 de către C.; prin ordonanţa nr. x/21.12.2020 a DIICOT s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, urmare a denunţului formulat la 14.10.2020 de către inculpatul C.; prin ordonanţa nr. x/14.02.2020 a DIICOT s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, urmare a denunţului formulat la 28.11.2019 de către inculpatul C.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul A., iniţial, prin adresa nr. x/31.03.2021 s-a comunicat instanţei de apel faptul că la data de 24.09.2020 inculpatul A. a formulat un denunţ prin care a solicitat DIICOT efectuarea de cercetări faţă de III. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de mare risc -cocaină, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, fiind constituit dosarul penal nr. x/2020 iar prin ordonanţa nr. x/25.09.2020 s-a dispus începerea urmăririi penale în rem cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000. Ulterior, prin ordonanţa din data de 11.03.2021 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul III. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, iar ulterior, punerea în mişcare a acţiunii penale pentru aceste infracţiuni.

Prin ordonanţa din 15.03.2021 s-a dispus extinderea urmăririi penale şi începerea urmăririi penale în rem pentru infracţiunea prevăzută de art. 9 din Legea nr. 143/2000 - finanţarea traficului de droguri, având în vedere că prin denunţul său, inculpatul a susţinut că suma de bani folosită pentru achiziţionarea drogurilor traficate i-a fost remisă de către colaboratorul cu nume de cod NNN., persoana indicată de către inculpatul A. în denunţul formulat la data de 20.09.2020.

Prin aceeaşi adresă s-a menţionat de către DIICOT că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât, deşi a sesizat fapta, nu a desfăşurat în concret activităţi care să conducă la facilitarea identificării şi tragerii la răspundere penală a persoanelor denunţate. În esenţă, contribuţia acestuia a constat în indicarea de persoane care au avut potenţialul de a interacţiona cu mediul infracţional la care se referea denunţul formulat, respectiv a unui colaborator - NNN. care a fost autorizat în vederea obţinerii de probe şi procurării de droguri în dosarul anterior menţionat iar la acest moment în cauză se administrează probe pentru deplina lămurire a situaţiei de fapt şi a participaţiei penale a tuturor persoanelor implicate.

Cu adresa nr. x/15.04.2021, DIICOT a comunicat instanţei relaţii despre stadiul cercetărilor efectuate în dosarul menţionat, ca urmare a denunţului formulat de către inculpatul B., respectiv, s-a comunicat ordonanţa de clasare nr. x/14.04.2021, prin care s-a dispus clasarea cauzei nr. 168/D/P/2021 privind săvârşirea infracţiunilor de deţinere fără drept de droguri de risc şi de mare risc prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi de trafic internaţional de droguri de risc şi de mare risc prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

S-a reţinut în esenţă, că la data de 26.01.2021, lucrători de poliţie din cadrul DGPMB, secţia 18 Poliţie au fost dirijaţi prin Dispeceratul SNUAU 112 să se deplaseze în Bucureşti, strada x, nr. 3, unde o persoană de sex bărbătesc tulbură ordinea şi liniştea publică, bătând cu pumnii în uşile vecinilor. Persoana în cauză a fost identificată ca fiind KKK., care, i-a invitat pe poliţişti în apartamentul cu nr. 76, unde locuieşte cu chirie, spunându-le că le predă de bună voie o cantitate de droguri şi sume de bani provenind din traficul de droguri. Din apartament a fost ridicată o substanţă psihoactivă, respectiv Hydroxytryptophan (5 HTP) şi fragmente vegetale conţinând cannabis. Din verificările efectuate de DIICOT a rezultat că acesta nu a fost şi nu este cercetat pentru infracţiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000.

S-a mai arătat că la data de 19.01.2020 a fost înregistrat sub nr. x/2020 denunţul formulat de către inculpatul B. cu privire la o persoană de sex bărbătesc care ar vinde în locaţia unde stă, apartamentul nr. x C din Bucureşti, strada x, nr. 3, cannabis şi LSD sub formă de timbre, pastile de ecstasy şi cocaină. Acesta a indicat pe numitul OOO. drept colaborator, persoană care ar putea efectua o cumpărare autorizată de la cel denunţat.

Prin ordonanţa nr. x/25.11.2020 s-a dispus începerea urmăririi penale în rem cu privire la infracţiunea de trafic de droguri de risc şi de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000. Ulterior înregistrării dosarului nr. x/07.02.2021 lucrătorii de poliţie i-au prezentat numitului OOO. persoana indicată de către B., planşa fotografică pentru recunoaştere, acesta indicându-l pe numitul KKK., persoana denunţată. Prin ordonanţa nr. x/14.04.2021 s-a dispus reunirea dosarului penal nr. x/2020 la Dosarul nr. x/2021

S-a apreciat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 51 alin. (1) din C. pen. privind desistarea făptuitorului deoarece în cauză KKK. a permis organelor de poliţie să intre în locuinţa sa, a indicat locul unde se află drogurile şi le-a predat de bună voie. Lucrătorii de poliţie din cadrul GDPMB - Poliţia sectorului 5, secţia 18, s-au deplasat la adresa unde locuieşte întrucât fuseseră reclamate acte de tulburare a liniştii publice, şi nu urmare a unui denunţ formulat sau a unor informaţii privind activităţi de trafic sau deţinere de droguri desfăşurate de numitul KKK.

S-a mai arătat că denunţul formulat de B. s-a confirmat, în sensul că numitul KKK. era implicat în traficul de droguri, însă inculpatul nu a contribuit cu nimic la identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanei faţă de care a formulat denunţul, acesta fiind autor necunoscut până la momentul la care a înţeles, în data de 26.01.2021, să predea de bună voie drogurile pe care le avea în locuinţa sa.

Cu adresa nr. x/16.04.2021, Direcţia Naţională Anticorupţie a comunicat instanţei faptul că, la această structură de parchet, s-a înregistrat dosarul penal nr. x/2021 prin declinare de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, unde se formase Dosarul nr. x/2021, ca urmare a denunţului formulat de către inculpatul F., cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 309 din C. pen. şi art. 183 din C. pen., însă, la momentul de faţă se efectuează acte de urmărire penală în vederea strângerii probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care le-au săvârşit şi la stabilirea răspunderii penale a acestora.

Aceeaşi concluzie a fost comunicată instanţei cu referire la stadiul denunţului formulat de inculpatul F. şi cu adresele nr. x/18.05.2021, nr. y/18.06.2021, nr. z/08.07.2021, nr. w/26.08.2021 şi nr. t/P/02.09.2021 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în sensul că nu sunt incidente dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.

După dezbaterile ce au avut loc asupra fondului cauzei în data de 8 octombrie 2021, anterior pronunţării unei decizii în cauză, DIICOT a comunicat instanţei de apel, cu adresa nr. x/22.11.2021 faptul că inculpatul F. a formulat denunţuri la această unitate de parchet, la datele de 6 august 2021 şi 19 august 2021, prin care a arătat că o persoană din cartierul Vitan din Bucureşti vinde droguri şi că în urma exploatării procedeelor probatorii persoana denunţată a fost identificată, astfel că la data de 18.11.2021 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de respectiva persoană sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi a infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. şi că, la aceeaşi dată, a fost pusă în mişcare acţiunea penală.

S-a concluzionat că urmare a denunţului formulat de F., respectiv a informaţiilor furnizate, a fost identificată persoana denunţată iar mai apoi, şi alte persoane faţă de care s-au efectuat cercetări şi au fost administrate probe care atestă comiterea de către acestea a unor infracţiuni de trafic de droguri de risc şi de efectuarea de operaţiuni cu substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive. Drept urmare, s-a arătat că inculpatul F. poate beneficia de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea 692/2002.

Ca urmare a noilor relaţii comunicate şi a cererii formulate de inculpatul F. instanţa a repus cauza pe rol, având loc noi dezbateri la data de 10.12.2021.

Prin Decizia penală nr. 124/A din 11 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a-II-a penală pronunţată în Dosarul nr. x/2019 (x/2020) în baza art. 421 pct. (2) lit. a) din C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate de inculpaţii A., F., D., B. şi C. împotriva Sentinţei penale nr. 920/13.08.2020 a Tribunalului Bucureşti, secţia penală, pe care o desfiinţează în parte şi rejudecând în fond:

1. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul F. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani, pedeapsă care se va executa după executarea pedepsei principale a închisorii sau după considerarea acesteia ca fiind executată.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-au interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul F. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani, pedeapsă care se va executa după terminarea executării pedepsei principale a închisorii sau considerarea acesteia ca fiind executate.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul F. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., Iosif

C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D. ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care adaugă sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul F. să execute pedeapsa rezultantă de 6 (şase) ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen. rap. la art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. şi art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi-11 februarie 2022.

2. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani, pedeapsă care se va executa după terminarea executării pedepsei principale a închisorii sau după considerarea acesteia ca fiind executată.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani, după terminarea executării pedepsei principale a închisorii sau considerarea acesteia ca fiind executată.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani, pedeapsă care se va executa după terminarea executării pedepsei principale a închisorii sau considerarea acesteia ca fiind executată.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D. pe o durată de 3 (trei) ani, pedeapsă care se va executa după terminarea executării pedepsei principale a închisorii sau după considerarea acesteia ca fiind executată.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane.

În baza art. 32 rap. la art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen., cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, cu aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de tentativă la tâlhărie calificată.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane.

În raport de dispoziţiile art. 38 alin. (1) - (39) alin. (1), lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului A., pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte, respectiv 4 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total o pedeapsă finală de 9 ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale a închisorii sau considerarea acesteia ca fiind executată.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. şi art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi - 11 februarie 2022.

3. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen., a dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen. - art. 76 alin. (1) din C. pen. şi a dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani, după terminarea executării pedepsei principale a închisorii sau considerarea acesteia ca fiind executată.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 alin. (2), lit. a) - art. 76 alin. (1) din C. pen. şi a art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 367 alin. (1), (2) şi (5) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi art. 75 alin. (2), lit. a) - art. 76 alin. (1) din C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 3 (trei) ani, după terminarea executării pedepsei principale a închisorii sau considerarea acestei pedepse ca fiind executată.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele împreună cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. rap. la art. 38 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatului B. pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare la care s-a adăugat sporul de pedeapsă de 1 an şi 20 de zile (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul B. să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani, 6 luni şi 20 de zile închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 4 ani, 6 luni şi 20 de zile închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D. ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă a închisorii, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D. ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. şi art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 12.08.2018 la zi-11 februarie 2022.

4. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. b) teza I din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul C. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 67 alin. (2) rap. la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen. pe o durată de 3 ani, ca pedeapsă complementară, care se va executa după terminarea executării pedepsei principale a închisorii sau considerarea acesteia ca fiind executată.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului aceleaşi drepturi, ca pedeapsă accesorie, care se va executa de la rămânerea definitivă a pedepsei închisorii şi până la executarea acesteia.

În baza art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D., pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D. ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului C. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de pedeapsă de 2 ani şi 2 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul C. să execute pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 2 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 2 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 2 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. şi art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi - 11 februarie 2022.

5. În baza art. (2) alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare pentru infracţiunea de tentativă la trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 32 rap. la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen., cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane.

În baza art. 367 alin. (1), (2) şi (5) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B. ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F.,

C. şi B., ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 88 alin. (3) din C. pen. s-a revocat amânarea aplicării pedepsei de 1 an închisoare, stabilită în sarcina inculpatului prin Sentinţa penală nr. 857 din 07.02.2016, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 497/A/29.03.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din Codul de procedură a fost condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1), lit. b) din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) şi d) din C. pen.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. şi la art. 88 alin. (3) teza finală din C. pen. s-a aplicat inculpatului D. pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 8 luni închisoare la care s-a adăugat sporul de pedeapsă de 1 an şi 7 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul D. să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 3 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 3 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 3 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi - 11.02.2022.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii.

6. În baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. a fost respins, ca nefundat, apelul declarat de inculpata G. împotriva aceleiaşi sentinţe.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. a fost obligată inculpata apelantă G. la plata sumei de 500 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariile din oficiu pentru avocaţii care au asigurat asistenţa juridică a inculpaţilor vor fi suportate din fondurile MJ, după cum urmează: avocat oficiu PPP., pentru inculpatul B. - 350 RON, onorariu parţial; avocat oficiu QQQ., pentru inculpatul A. - 350 RON, onorariu parţial; avocat oficiu RRR., pentru inculpatul F. - 2000 RON, onorariu majorat conform protocolului; avocat oficiu SSS., pentru inculpatul D. - 2000 RON, onorariu majorat conform protocolului; avocaţi din oficiu GGG., TTT. şi UUU., pentru inculpata G. - câte 350 la fiecare, onorariu parţial.

Preliminar, Curtea a constatat că prezenta cauză a fost soluţionată în procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, procedură care a fost aplicată corect în cauză, şi în opinia Curţii, fiind îndeplinite toate condiţiile legale, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 349 alin. (2) din C. proc. pen., art. 374 şi art. 375 din C. proc. pen., respectiv, infracţiunile pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată nu sunt pedepsite de lege cu detenţiunea pe viaţă, singură sau alternativ cu pedeapsa închisorii, inculpaţii au fost de acord ca judecata să se realizeze în baza probelor administrate la urmărirea penală, probe care, şi în opinia Curţii sunt suficiente pentru a face dovada faptelor, în materialitatea lor, au recunoscut aceste fapte fără rezerve şi în totalitate.

Reţine în acelaşi timp că, şi în condiţiile în care inculpaţii nu au fost de acord cu încadrarea faptelor astfel cum a fost făcută prin rechizitoriu, acest fapt nu reprezintă un impediment în judecarea cauzei în procedura simplificată, legea neprevăzând şi condiţia acceptării încadrării juridice a acestor fapte. De altfel, asupra acestui aspect, doctrina şi jurisprudenţa nu cunosc opinii divergente, fiind unanim admis că pentru judecarea cauzei în procedura simplificată, este suficient ca inculpaţii să accepte probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi faptele, în materialitatea acestora, nu şi încadrarea juridică.

Făcând propria analiză a probelor administrate, Curtea a apreciat că, atât parchetul, cât şi prima instanţă au reţinut o situaţie de fapt corectă, reliefată cu evidenţă de aceste probe.

În esenţă, a rezultat din probele administrate pe parcursul urmăririi penale următoarea situaţie de fapt:

În data de 17.08.2018 autorităţile judiciare din Germania au depistat în autocarul x aparţinând societăţii de transport H. condus de şoferii E. şi I., un colet expediat din Olanda către România, pe numele inculpatului D., în care se aflau 1 kg de cocaină şi 2,22 kg pastile de ecstasy, coletul fiind expediat de J. din Rotterdam.

Ca urmare a punerii în aplicare a unor mandate de supraveghere tehnică dispuse de DIICOT a rezultat că respectivul colet a fost ridicat din Autogara Militari de inculpatul D. la ora 22:30, pe care l-a transportat cu un taxi şi l-a introdus în autoturismul, parcat în apropierea locuinţei inculpatului D. din strada x, Bucureşti.

Din exploatarea metodelor de supraveghere tehnică încuviinţate în cauză a rezultat că destinatarul coletului în care se aflau drogurile era inculpatul A.

Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpaţii A. şi F. au asigurat procurarea drogurilor de la furnizorii din Olanda, prin intermediul inculpatului B., care lua droguri de la un cetăţean sârb, GG. şi le trimitea în România pe numele inculpatului D.

În acest sens sunt declaraţia inculpatului B., care a detaliat modul în care planifica cu inculpaţii C. şi A., expediţia pachetelor de droguri din Olanda şi a inculpatului D., care, a arătat că la solicitarea inculpatului A., pe care îl cunoaşte din copilărie, a ridicat de mai multe ori pachete cu droguri care erau trimise din Olanda şi că, în zilele în care prelua coletele cu droguri, inculpatul Bănică îi dădea cheia de la un autoturism şi îi spunea să ducă drogurile în acel autoturism, pe bancheta din spate a acestuia.

Tot din declaraţia inculpatului D. a rezultat că la expediţia unui colet în luna iulie, a aflat după ce coletul a ajuns la destinatarul final, adică la inculpatul A., că acel pachet nu conţinea drogurile aşteptate de acesta şi întrucât inculpatul A. era convins că drogurile i-au fost sustrase de şoferul autocarului, care nu îi mai răspunsese la telefon, a făcut demersuri pentru aflarea identităţii acestuia, a domiciliului şi a numărului de telefon, aflând că se numeşte E. În continuare, a arătat că împreună cu inculpatul A. şi alte două persoane, având asupra lor diverse obiecte contondente, s-au deplasat la locuinţa lui E., pentru a recupera drogurile de la acesta.

Astfel, după ce au constatat că în coletul ajuns în posesia lor nu se aflau drogurile, inculpaţii A., C. şi F. au făcut demersuri în vederea identificării şoferilor care au asigurat transportul coletului. În acest context, inculpaţii A. şi C. au reuşit să îl identifice pe E. şi, totodată, au aflat adresa acestuia de domiciliu, din oraş Căzăneşti, str. x, jud. Ialomiţa.

Drept urmare, în seara de 07.08.2018, în jurul orelor 22:00 - 22:30, inculpaţii A. şi D. şi încă două persoane de sex masculin neidentificate s-au deplasat la domiciliul lui E., însă demersul lor a rămas fără rezultat, deoarece la respectivă adresă se aflau în acel moment doar părinţii acestuia. Ulterior, pe fondul continuării acţiunilor de depistare a şoferului de autobuz, în data de 08.08.2018, în jurul orei 20:20, inculpaţii D.,

A., precum şi aceiaşi bărbaţi care îi însoţiseră şi în ziua precedentă, având asupra lor bastoane metalice telescopice, au pătruns fără drept în curtea imobilului situat în localitatea Gimbăşani, şos. Slobozia-Ţăndărei, jud. Ialomiţa, şi au exercitat acte de ameninţare şi de violenţe asupra persoanei vătămate E., în scopul de a o determina pe aceasta să le restituie cele două pachete ce conţineau cantitatea de droguri anterior menţionată, despre care autorii faptei aveau convingerea că le-a fost sustrasă de către victimă, au spart două geamuri de la acel imobil, precum şi luneta şi un geam lateral ale autoturismului, proprietatea aceleiaşi persoane vătămate. În aceleaşi împrejurări inculpatul A. i-a aplicat acesteia o lovitură în zona capului cu un baston metalic telescopic.

La comiterea infracţiunii a participat, în calitate de complice, inculpata G., participaţia sa rezultând din declaraţia inculpatului D. şi din procesele-verbale de vizionare a imaginilor înregistrate în zilele de 07.08.2018 şi 08.08.2018 de camerele de supraveghere montate pe raza mun Slobozia, jud. Ialomiţa precum şi de camerele de supraveghere ale SC JJ. SRL şi, respectiv, ale imobilului din sat Gimbăşani, com Cosîmbeşti, Şos. Slobozia-Ţăndărei, jud. Ialomiţa.

În ceea ce priveşte contribuţia inculpatului C., relevantă în acest sens, aşa cum a reţinut şi prima instanţă este captura de ecran din data de 07.08.2018, ora 18:25:25, identificată în telefonul acestuia cu ocazia percheziţiilor informatice efectuate în cauză, în care este evidenţiat schimbul de mesaje dintre inculpat şi contactul "QQ.", prin care cel din urmă i-a comunicat identitatea şi modalitatea în care putea identifica adresa de domiciliu a persoanei vătămate E. "părinţii lui stau pe strada scoli", "imediat dp ce treci de Biserica, intri pe prima strada la stânga şi stau cam pe la jumătatea străzi pe partea stânga", "întrebi de RR. sau E. pe strada şi o sa iţi zică lumea" (proces-verbal percheziţie informatică).

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. x întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", persoana vătămată E. a prezentat leziuni traumatice, localizate la nivelul extremităţii cefalice (occipital dreapta), cotului drept şi gambei drepte, care s-au putut produce prin lovire cu corp dur la data de 08.08.2018, gravitatea leziunilor fiind evaluată cu 5 - 6 (cinci-şase) zile de îngrijiri medicale (certificat de expertiză medico-legală).

La data de 11.08.2018, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române - Punctul de Trecere al Frontierei Nădlac - Nagylak s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în data de 11.08.2018, în jurul orei 11:30, cu ocazia unui control efectuat asupra bagajului numitului B., care călătorea pe ruta Olanda - România, cu autocarul H. cu numărul de înmatriculare x, au găsit 3 (trei) pachete ambalate în folie din material plastic de culoare neagră şi asigurate cu bandă autocolantă de culoare gri, care conţineau comprimate de culoare crem, de formă triunghiulară, având ştanţate pe una dintre feţe logo-ul "superman", iar pe cealaltă faţă prezentând şanţ de rupere, având greutatea totală de aproximativ 7,1 kg. Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. x din 13.08.2018 întocmit de Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R. - Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara şi raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. x din 24.09.2018 întocmit de Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R. - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate a rezultat că probele analizate sunt constituite din: comprimate de Metylendioxymetamfetamine (MDMA).

Din declaraţia inculpatului B. a rezultat că inculpatul C. i-a propus să trimită pachete cu droguri din Amsterdam în Bucureşti, iar el a acceptat această propunere, beneficiarul drogurilor fiind inculpatul A., care i-a fost prezentat de către inculpatul Iosif. Inculpatul B. lua pachetele cu droguri de la un cetăţean sârb pe nume "GG.", care era persoana de legătură a inculpatului A., iar apoi expedia pachetele cu droguri în Bucureşti, menţionând ca destinatar numele "D.".

La data de 05.08.2018 inculpaţii C. şi A. i l-au prezentat pe inculpatul F., spunându-i că acesta va fi persoana sa de contact din Olanda, în locul lui "GG.". La data de 07.08.2018 s-a întâlnit cu inculpaţii C. şi A., care i-au dat suma de 1.100 RON pentru a-şi cumpăra un bilet de avion către Amsterdam. Totodată, cei doi i-au dat un telefon mobil pe care urma să îl folosească pentru a primi instrucţiuni de la inculpatul A. La data de 08.08.2018, inculpatul B. s-a deplasat în Amsterdam, unde s-a întâlnit cu inculpatul F. A primit cele trei pachete de la F., iar acesta l-a însoţit până la staţia de autobuz, unde, având drogurile asupra sa, a plecat către Bucureşti.

Curtea a reţinut, ca şi prima instanţă de judecată, că declaraţia inculpatului se coroborează cu procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate în baza actelor de autorizare emise în cauză, purtate de către inculpatul F. cu furnizorul de droguri din Olanda şi în legătură cu demersurile efectuate de acesta pentru a obţine suma necesară achiziţionării.

La data de 11.08.2018, cu ocazia punerii în executare a mandatului de aducere emis cu pe numele B., pe traseul dinspre Călimăneşti spre Bucureşti, acesta a declarat verbal că într-un imobil din zona Gorjului, respectiv Bd. x, se află o cantitate de aproximativ 2000 - 3000 comprimate ecstasy, pe care doreşte să o predea organelor de cercetare penală, declarând că a închiriat imobilul pe numele său, la cererea inculpatului A., căruia îi aparţin pastilele respective. La sosirea în municipiul Bucureşti, inculpatul a condus organele de urmărire penală la adresa din Bdul x, unde a predat de bunăvoie acestora 2 (două) pungi din material plastic, ce conţineau, potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, 2026 comprimate (797.7 grame) de culoare roz, ştanţate cu logo şi formă "VV.", iar pe verso cu o linie mediană care conţin ca substanţă activă 3,4-Metylendioxymetamfetamine (MDMA), 816 comprimate

(282.2 grame) de culoare gri, ştanţate cu logo şi de formă "Heart", care conţin ca substanţă activă 3,4-Metylendioxymetamfetamine (MDMA), 5 comprimate de culoare roz, ştanţate cu logo şi formă "VV.", iar pe verso cu o linie mediană care conţin ca substanţă activă 3,4-Metylendioxymetamfetamine (MDMA), 9 comprimate dreptunghiulare de culoare gri, ştanţate cu formă "SIM", iar pe verso cu logo "Telfort, Lebara, kpn" care conţin ca substanţă activă 3,4-Metylendioxymetamfetamine (MDMA).

Inculpatul a predat apoi organelor de poliţie şi 40 de comprimate de ecstasy pe care le deţinea la locuinţa din Calea x, Bucureşti, declarând că le-a găsit în cutiile pe care le-a luat, la indicaţiile inculpatului A., dintr-o garsonieră pe care o închiriase pentru acesta, de unde a luat şi cele două pungi în care se aflau comprimatele de ecstasy pe care le-a predat organelor de urmărire penală, tot de bunăvoie, în noaptea de 11/12.08.2018.

Implicarea inculpatului A. în traficul de droguri de mare risc rezultă şi din împrejurarea că la locuinţa martorei XX. din Popeşti Leordeni, Drm. Fermei nr. 116, jud. Ilfov, au fost descoperite 3525 comprimate care conţin MDMA, cantitatea de 147,61 grame pulbere care conţine MDMA şi cantitatea de 774,7 grame pulbere care conţine cocaină şi care îi aparţineau inculpatului A. fiindu-i predate de către acesta pentru a le depozita şi a le pune ulterior în vânzare, conform instrucţiunilor pe care acesta i le transmitea în ceea ce priveşte identitatea cumpărătorilor şi locul unde urma să aibă loc loc tranzacţiile.

Instanţa de apel a reţinut astfel, ca fiind dovedite faptele în materialitatea lor, fapte pe care inculpaţii le-au recunoscut.

A reţinut ca fiind dovedită şi infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, toate probele administrate în cauză conducând la concluzia că în perioada septembrie 2017- august 2018, inculpatul A. a iniţiat şi a constituit împreună cu inculpaţii F., C., D. şi B. un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic internaţional de droguri de mare risc şi trafic de droguri de mare risc, activitatea membrilor grupării constând în procurarea de droguri de mare risc de la furnizori din Olanda şi organizarea de transporturi cu privire la acestea, în România, precum şi punerea a acestora în vânzare, ulterior, de către inculpatul A. prin intermediul altor persoane, neidentificate.

Având în vedere situaţia de fapt reţinută corect de către instanţa de fond, aceeaşi ca şi cea reţinută de parchet, punctual, asupra apelurilor inculpaţilor, Curtea:

În ceea ce priveşte apelul inculpatului F.:

Apelantul inculpat F. a solicitat, în principal:

1. Desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei la instanţa de fond în vederea rejudecării, având în vedere că prima instanţă nu s-a pronunţat prin încheiere separată asupra cererii de schimbare a încadrării juridice, formulate la data de 11.08.2020;

2. Schimbarea încadrării juridice aşa cum a fost formulată la data de 11.08.2020;

3. Reindividualizarea pedepselor aplicate

Curtea a reţinut că inculpatul F. a fost trimis în judecată pentru infracţiunile de: trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (faptele din cursul lunii august 2018); trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi tentativă la trafic de droguri de mare risc prev. de art. 32 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (faptele din cursul lunii iulie 2018); constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

La termenul din 11 august 2020, tribunalul a pus în discuţie, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatului prin reţinerea formei continuate cu privire la infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc, cât şi pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, având în vedere că faptele imputate ar fi fost comise în cursul lunii iulie- august 2018, procedând prin aceeaşi încheiere, la schimbarea încadrării juridice în sensul mai sus menţionat, schimbare la care a achiesat şi inculpatul, prin apărător.

Deşi inculpatul a arătat că nu a avut la dispoziţie timpul necesar pentru a-şi pregăti apărarea, în raport, cu schimbarea încadrării juridice a faptelor, Curtea observat că inculpatul, faţă de punerea în dezbaterea părţilor şi a procurorului a schimbării încadrării, din oficiu, nu a solicitat termen pentru pregătirea apărării şi nici nu a solicitat lăsarea cauzei mai la urmă, aşa cum îi permiteau dispoziţiile art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. De altfel, schimbarea încadrării juridice s-a realizat exact în sensul dorit de inculpat, aspect care rezultă din faptul că inclusiv, pe calea prezentului apel, fără a avea reprezentarea exactă a faptelor pentru care a fost condamnat, a solicitat el însuşi schimbarea încadrării faptelor, în încadrarea reţinută şi de instanţa de fond.

Curtea a reţinut că nu au fost încălcate dispoziţiile Deciziei nr. 250/2019 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la actul de procedură prin care se procedează la schimbarea încadrării juridice şi la momentul la care se procedează astfel. Prin decizia mai sus menţionată s-a reţinut că pentru asigurarea caracterului echitabil al procesului penal şi în vederea exercitării în mod efectiv a dreptului la apărare de către inculpat, singura interpretare care asigură textului criticat - art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. - conformitatea cu dispoziţiile din Constituţie şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este aceea care impune ca schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare să se realizeze de către instanţa de judecată prin hotărâre care nu soluţionează fondul cauzei, ulterior punerii în discuţia părţilor a noii încadrări juridice a faptei, însă anterior soluţionării fondului cauzei.

În cauză, schimbarea încadrării juridice s-a realizat prin încheierea din 11 august 2020, după punerea noii încadrări în dezbaterea părţilor, iar pronunţarea asupra fondului cauzei a avut prin hotărârea din 13 august 2020.

Prin urmare, Curtea a apreciat că această critică este nefondată.

Cea de-a doua critică este, de asemenea, nefondată.

Critica inculpatului referitoare la faptul că nu a fost reţinută forma tentată a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în ceea ce priveşte fapta din luna august 2018, este neîntemeiată.

Aşa cum a rezultat din probele administrate, în prima jumătate a lunii august 2018, inculpatul s-a deplasat în Olanda, de unde a procurat trei pachete care conţineau în total aproximativ 15.132 comprimate care conţin MDMA (aproximativ 6543 grame), pe care le-a predat inculpatului B., în vederea transportării acestora din Olanda în România, drogurile fiind introduse în ţară la data de 11.08.2018 de către acesta din urmă, conform instrucţiunilor primite de la inculpaţii A. şi C., având ca destinaţie municipiul Bucureşti. La intrarea în ţară, inculpatul B. a fost descoperit de către organele de poliţie.

Împrejurarea că drogurile nu au ajuns la destinatarul final, şi care, în opinia inculpatului F., ar fi de natură să conducă la reţinerea formei tentate, în ceea ce priveşte traficul naţional, este lipsită de relevanţă, având în vedere că drogurile, odată intrate pe teritoriul naţional, transportul acestora, chiar şi pe cea mai mică distanţă, constituie unul dintre elementele materiale alternative sub care se poate comite această infracţiune.

Prin urmare, Curtea a apreciat că în mod corect prima instanţă a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptelor, în sensul reţinerii formei tentate pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc din luna august 2018.

În ceea ce priveşte reţinerea formei continuate a celor două infracţiuni, de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, Curtea a reţinut că motivul de apel formulat de inculpat sub acest aspect, este esenţialmente nefondat, având în vedere că prima instanţă a reţinut deja forma continuată a acestor două infracţiuni, prin schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpatului F., la termenul din 11 august 2020.

În ceea ce priveşte cel de-al treilea motiv de apel, referitor la reindividualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, Curtea a apreciat că este întemeiat, având în vedere noile circumstanţe din procedura apelului, cu referire la valorificarea unui denunţ formulat de către inculpat, împrejurări ce au consecinţe directe asupra modificării limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Aşa cum deja s-a arătat mai sus, cu referire la efectele denunţurilor formulate de către inculpat, unul dintre acestea s-a materializat, în sensul că a condus la efectuarea în continuare a urmăririi unei persoane, cercetate pentru trafic de droguri şi ulterior şi la punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de aceasta.

Prin Decizia nr. 79/2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că "Aplicarea beneficiului dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, faţă de inculpatul care are calitatea de denunţător într-o cauză penală, este condiţionată de continuarea urmăririi penale in personam în cauza în care acesta are calitatea de martor denunţător, condiţie necesară, dar nu suficientă, instanţa urmând a evalua întrunirea cumulativă a condiţiilor de aplicare a textului".

Având în vedere că, atât limita minimă a urmăririi penale de la care se poate da efect dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, respectiv continuarea urmăririi penale faţă de o anumită persoană este îndeplinită, cât şi celelalte condiţii, referitoare la sprijinul efectiv al inculpatului în descoperirea şi tragerea la răspundere penală a unei anumite persoane privind activităţile desfăşurate pe linia traficului de droguri, aşa cum a rezultat din relaţiile comunicate de DIICOT, Curtea urmează să procedeze la reindividualizarea pedepselor în funcţie de noile limite de pedeapsă.

În acelaşi timp, a constatat că nu sunt întemeiate criticile inculpatului referitoare la reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 75 alin. (2), lit. a) şi b) din C. pen., nefiind identificate eforturi depuse de inculpat pentru diminuarea consecinţelor infracţiunilor comise şi nici împrejurări legate de faptele comise care să diminueze gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului. Împrejurarea că inculpatul a recunoscut faptele de care a fost acuzat şi pentru care a fost trimis în judecată a fost deja valorificată prin efectele procedurii abreviate.

Având în vedere implicarea inculpatului în activitatea infracţională ce face obiectul prezentei cauze, care este una importantă, forma continuată a infracţiunilor, având în vedere antecedentele sale penale, constând în mai multe condamnări pentru furturi în străinătate (pedeapsa de 5 luni şi 29 de zile pentru furt, prin sentinţa penală din 29.04.2010 a Tribunalului penal nr. 8 din Barcelona, 2 luni închisoare cu suspendare, prin decizia penală din data de 28.07.2010 a Tribunalului Corecţional Fontainebleau din Franţa, 3 ani închisoare prin sentinţa penală din 17.02.2012 a Tribunalului Corecţional Fontainbleau din Franţa, 60 de zile-amendă pentru furt, prin sentinţă definitivă la 1.04.2014, de către Tribunalul AG Aschaffenburg din Germania, 2 ani închisoare şi expulzarea de pe teritoriul Germaniei prin sentinţa definitivă la 12.08.2014 a Tribunalului Hovratten For Vastra Sverige AVD 2, condamnat la închisoare cu suspendare în Olanda, Tribunalul Rechtbank Limburg, prin sentinţa din 30.03.2016), Curtea va proceda la reindividualizarea pedepselor.

În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de droguri în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., pentru faptele comise în iulie- august 2018, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege (închisoarea de la 5 la 12 ani), care reduse cu jumătate, ca urmare a aplicării reducerii de o doime, potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002, devin închisoarea de la 2 ani şi 6 luni la 6 ani, şi care reduse apoi cu încă o treime, ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. devin închisoarea de la 1 an şi 8 luni la 4 ani, Curtea, având în vedere şi dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. pen. privind sancţionarea infracţiunii continuate, va condamna pe inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 ani, după terminarea executării pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic internaţional de droguri, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv pedeapsa de la 7 ani la 15 ani, care reduse cu jumătate ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/20002, acestea devin închisoarea de la 3 ani şi 6 luni la 7 ani şi 6 luni, iar apoi cu o treime ca efect al aplicării procedurii simplificate, conform art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., acestea devin închisoarea de la 2 ani şi 4 luni la 5 ani, va aplica inculpatului, pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv, închisoarea de la 3 ani la 10 ani, care reduse cu jumătate ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, devin închisoarea de la 1 an şi 6 luni la 5 ani, iar apoi reduse cu o treime ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. devin închisoarea de la 1 an la 3 ani şi 4 luni, va aplica inculpatului pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D. ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului F. pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care a adăugat sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul F. să execute pedeapsa rezultantă de 6 (şase) ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D. ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. şi art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi - 11 februarie 2022.

În ceea ce priveşte apelul inculpatului A., Curtea a constatat că acesta vizează în exclusivitate individualizarea judiciară a pedepsei.

Aşa cum s-a reţinut anterior, a rezultat că inculpatul beneficiază de cauza specială de reducere a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, în raport, cu faptul că a formulat un denunţ împotriva numitului III., pentru infracţiunea de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, fiind format Dosarul nr. x/2020 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în care, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de persoana denunţată şi luarea măsurii preventive a controlului judiciar, şi aşa cum a rezultat din înscrisurile depuse de inculpat şi cele comunicate de parchet, inculpatul a avut o contribuţie decisivă la identificarea autorului traficului de droguri şi la stabilirea răspunderii penale a acestuia, propunând inclusiv un colaborator cu identitate protejată, pentru desfăşurarea unei cumpărări autorizate în cauză. În acest sens sunt referatul cu propunerea de introducere în cauză a unui investigator sub acoperire şi a unui colaborator, întocmit la 8 octombrie 2020 de către Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate-Serviciul Antidrog, în Dosarul nr. x/2020, ordonanţa DIICOT nr. x/18.10.2020 precum şi punctul de vedere exprimat de reprezentantul Ministerului Public în şedinţa din 24.06.2021.

Prin urmare, Curtea va face aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, urmând a proceda la reindividualizarea pedepselor între noile limite de pedeapsă.

Astfel, a reţinut că inculpatul a săvârşit în concurs real şi ideal infracţiunile de trafic de droguri de mare risc prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (fapta din septembrie 2017), trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapte comise în iulie - august 2018), trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., (fapte comise în iulie- august 2018), infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 rap. la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f), cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen.

Având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, închisoarea de la 5 la 12 ani, pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, care reduse cu jumătate ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, devin închisoarea de la 2 ani şi 6 luni la 6 ani, şi care reduse apoi cu încă o treime, ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. devin închisoarea de la 1 an şi 8 luni la 4 ani, Curtea, având în vedere contribuţia însemnată a inculpatului la săvârşirea acestei fapte şi cantitatea mare de droguri traficate, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, care sunt închisoarea de la 5 la 12 ani şi care, reduse cu jumătate ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, devin închisoarea de la 2 ani şi 6 luni la 6 ani, iar apoi, reduse cu o treime, devin închisoarea de la 1 an şi 8 luni la 4 ani, având în vedere forma continuată a infracţiunii care constituie o cauză de agravare a pedepsei, dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. pen., prevăzând posibilitatea majorării maximului de pedeapsă cu 3 ani, având în vedere rolul acestui inculpat în săvârşirea infracţiunii care a fost unul principal, esenţial, precum şi cantitatea mare de droguri de mare risc care a făcut obiectul traficului, Curtea a aplicat inculpatului pentru această infracţiune pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic internaţional de droguri, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv pedeapsa de la 7 ani la 15 ani, care reduse cu jumătate ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/20002, acestea devin închisoarea de la 3 ani şi 6 luni la 7 ani şi 6 luni, iar apoi cu o treime ca efect al aplicării procedurii simplificate, conform art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., acestea devin închisoarea de la 2 ani şi 4 luni la 5 ani, având în vedere aceleaşi considerente expuse, respectiv săvârşirea infracţiunii în formă continuată, care permite agravarea pedepsei cu 3 ani, în ceea ce priveşte limita maximă prevăzută de lege, având în vedere şi rolul inculpatului în activitatea de trafic internaţional de droguri, rol care a fost unul esenţial, a aplicat inculpatului, pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv, închisoarea de la 3 ani la 10 ani, care reduse cu jumătate ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, devin închisoarea de la 1 an şi 6 luni la 5 ani, iar apoi reduse cu o treime ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. devin închisoarea de la 1 an la 3 ani şi 4 luni, a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani închisoare, având în vedere rolul inculpatului de lider al grupului, acesta fiind şi iniţiatorul grupării.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane.

În ceea ce priveşte infracţiunea de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 rap. la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f), cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv închisoarea de la 3 la 10 ani şi care reduse cu jumătate pentru forma tentată a infracţiunii, acestea devin închisoarea de la 1 an şi 6 luni la 5 ani, reduse cu încă jumătate, ca efect al aplicării art. 19 din Legea nr. 682/2002, acestea devin închisoarea de la 9 luni la 2 ani şi 6 luni şi reduse cu încă o treime ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., aceste limite devin închisoarea de la 6 luni la 1 an şi 8 luni, având în vedere şi circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen., în care a fost săvârşită infracţiunea de tâlhărie, referitoare la comiterea faptei de 3 sau mai multe persoane, precum şi dispoziţiile art. 78 din C. pen., care permit aplicarea pedepsei până la maximul special, la care se poate adăuga un spor de 2 ani închisoare, precum şi dispoziţiile art. 79 alin. (3) din C. pen., referitoare la concursul între cauzele de reducere şi de majorare a pedepsei, totodată, având în vedere gradul de pericol social concret al acestei fapte, care este unul ridicat, în raport, cu modalitatea şi mijloacele violente prin care fapta a fost comisă, Curtea l-a condamnat pe inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane.

În raport cu dispoziţiile art. 38 alin. (1) - (39) alin. (1), lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului A., pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte, respectiv 4 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total o pedeapsă finală de 9 ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., C. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. şi art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi - 11 februarie 2022.

În ceea ce priveşte apelul inculpatului B., Curtea a reţinut că acesta a criticat sentinţa sub două aspecte şi anume, în ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, pedeapsă pe care a considerat-o prea aspră, precum şi pentru nereţinerea, în favoarea sa, a unor circumstanţe atenuante judiciare, precum cele prevăzute de art. 74 alin. (1), lit. f) şi g) din C. pen.

Totodată, a criticat sentinţa şi în ceea ce priveşte nereţinerea, în favoarea sa a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât, în opinia sa a contribuit la identificarea şi tragerea la răspundere penală a numitului KKK., cercetat pentru infracţiunea de trafic de droguri prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, aşa cum a arătat pe larg în cadrul motivelor scrise de apel.

În prealabil examinării motivului de apel care vizează reindividualizarea judiciară a pedepselor, Curtea a analizat aplicabilitatea, în ceea ce-l priveşte pe acest inculpat, a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, întrucât influenţează în mod direct limitele de pedeapsă şi individualizarea judiciară a pedepsei.

Cât priveşte denunţurile formulate de inculpatul B., aşa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, acestea au fost următoarele:

La data de 28.11.2019 B. a formulat denunţ împotriva numitului VVV., sesizând faptul că acesta desfăşoară activităţi privind traficul de droguri de mare risc (ecstasy) pe raza municipiului Bucureşti, cauza fiind înregistrată la DIICOT sub nr. x/2019. Prin ordonanţa din 29.11.2019 s-a dispus începerea urmăririi penale în rem cu privire la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, însă, ulterior, în urma cercetărilor nu au rezultat probe care să confirme existenţa activităţii infracţionale privind traficul de droguri de mare risc, astfel încât, prin ordonanţa din 14.02.2020 s-a dispus clasarea cauzei.

La data de 14.10.2020 inculpatul B. a formulat la DIICOT un denunţ împotriva unei persoane neidentificate, despre care a susţinut că se ocupă cu comercializarea de cannabis, LSD, ecstasy, cocaină pe raza municipiului Bucureşti, fiind format Dosarul nr. x/2020.

Urmare a acestui denunţ, prin ordonanţa din 25.11.2020, s-a dispus în temeiul art. 305 alin. (1) din C. pen. începerea urmăririi penale în rem sub aspectul infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Aşa cum rezultă din ordonanţa nr. x/2021 a DIICOT, la data de 26.01.2021, în jurul orelor 12:55, lucrători de poliţie din cadrul DGPMB-Poliţia sectorului 5, au fost dirijaţi de către Dispeceratul SNUAU 112 să se deplaseze în Bucureşti, unde o persoană de sex bărbătesc tulbură ordinea şi liniştea publică, bătând cu pumnii şi picioarele în uşile vecinilor. Persoana în cauză a fost identificată ca fiind KKK.

Acesta i-a invitat pe lucrătorii de poliţie în apartamentul său cu nr. x, unde locuieşte cu chirie, spunându-le că le predă de bună-voie o cantitate de droguri şi sume de bani provenind din traficul de droguri. De la faţa locului au fost ridicate resturi vegetale de culoare verde-maron cu miros înţepător precum şi sumele de 4540 RON şi 170 euro.

Prin ordonanţa din 27.01.2021 s-a dispus începerea urmăririi penale în rem cu privire la infracţiunea de deţinere fără drept de droguri de risc şi de mare risc prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi infracţiuni de efectuare fără drept de operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive prevăzută de art. 16 din Legea 194/2011.

Prin ordonanţa din data de 27.01.2021 s-a dispus extinderea urmăririi penale în rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic intern de droguri de risc şi de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi trafic internaţional de droguri de risc şi de mare risc prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Laboratorul central de analiză şi profil al drogurilor din cadrul IGPR-DCCO a concluzionat că probele ridicate din locuinţa inculpatului conţin 760,4 grame de cannabis şi 10,24 grame pulbere hydroxytryptophan (5-HTP), o substanţă psihoactivă.

S-a mai arătat că în primul dosar, nr. x/25.11.2020 au fost efectuate activităţi de urmărire penală, în sensul că inculpatul B., denunţător, l-a prezentat pe numitul OOO., care ar putea recunoaşte persoana care se ocupă de traficul drogurilor, acesta indicându-l dintr-o planşă fotografică pe numitul KKK.

Se constată, astfel, că activităţile de urmărire penală au fost desfăşurate în dosarul penal nr. x/2020 la data de 7 februarie 2021, ulterior deplasării agenţilor de poliţie la locuinţa numitului KKK., în data de 26.01.2021, când acesta a predat drogurile de bună-voie.

Prin ordonanţa nr. x/14.04.2021 s-a dispus reunirea dosarului penal nr. x/2020 la dosarul penal nr. x/2021

Prin ordonanţa nr. x/14.04.2021 s-a dispus clasarea cauzei privind infracţiunile de trafic de droguri de risc şi de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi efectuarea fără drept de operaţiuni cu produse ştiind că sunt susceptibile a avea efecte psihoactive, prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, republicată, în temeiul art. 16 alin. (1), lit. h) din C. proc. pen. rap. la art. 51 alin. (1) din C. pen., constatându-se că a intervenit desistarea făptuitorului KKK.

Prin urmare, având în vedere că faţă de acesta nu s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, iar inculpatul B., deşi a formulat un denunţ real, confirmat, nu acest denunţ a contribuit la identificarea făptuitorului KKK., ci acţiunea inopinată a agenţilor de poliţie, sesizaţi prin serviciul unic de urgenţă, Curtea a constatat că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Prin urmare, primul motiv de apel nu este întemeiat.

Motivul de apel referitor la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului este întemeiat.

Aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, inculpatul B., după descoperirea sa în autocarul aparţinând societăţii de transport H., în vama Nădlac, la data de 11.08.2018, având asupra sa 15132 pastile de ecstasy pe care le-a adus din Olanda la solicitarea inculpaţilor A. şi C., a ajutat organele judiciare să descopere şi alte cantităţi de droguri, deţinute de inculpatul A.

Astfel, la data de 11.08.2018, cu ocazia punerii în executare a mandatului de aducere emis cu pe numele său, pe traseul dinspre Călimăneşti spre Bucureşti, inculpatul a declarat că într-un imobil din zona Gorjului, respectiv Bd. x, se află o cantitate de aproximativ 2000 - 3000 comprimate ecstasy, pe care doreşte să o predea organelor de cercetare penală. Acesta a declarat că a închiriat imobilul pe numele său, la cererea inculpatului A., căruia îi aparţin comprimatele de ecstasy respective, şi că are cheia potrivită pentru a intra în imobil.

La sosirea în municipiul Bucureşti, inculpatul B. a condus organele de urmărire penală la adresa din Bdul x, unde a predat de bunăvoie acestora 2 (două) pungi din material plastic, ce conţineau comprimate de MDMA.

Ulterior, în declaraţiile date în faţa organelor de urmărire, inculpatul a precizat că în locuinţa sa se află mai multe comprimate de ecstasy şi a solicitat conducerea sa la acel imobil, pentru a le preda, astfel că în data de 14.08.2018 a fost însoţit de un echipaj de poliţie la apartamentul din Calea x, Bucureşti, unde acesta le-a predat de bunăvoie un pliculeţ din material plastic ce conţine 40 de comprimate de MDMA. Cu privire la acestea, inculpatul a declarat că nu îi aparţin, ci le-a găsit în cutiile pe care le-a luat, la indicaţiile inculpatului A. dintr-o garsonieră pe care o închiriase pentru acesta, de unde a luat şi cele două pungi în care se aflau comprimatele de ecstasy pe care le-a predat organelor de urmărire penală, tot de bunăvoie, în noaptea de 11/12.08.2018.

Curtea a reţinut astfel că inculpatul B. a depus eforturi pentru a diminua consecinţele faptelor sale, respectiv punerea în circulaţie a respectivelor droguri, împiedicând ca acestea să fie traficate către consumatorii finali.

Această împrejurare reprezintă, în opinia Curţii, o circumstanţă atenuată de care va ţine seama în procesul de individualizare judiciară a pedepselor pentru faptele comise, potrivit art. 75 alin. (2), lit. a) din C. pen.

Prin urmare, a dat efect acestei circumstanţe şi a redus limitele speciale ale pedepselor cu o treime, potrivit art. 76 alin. (1) din C. pen.

Astfel: pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. ale cărei limite de pedeapsă sunt închisoarea de la 5 la 12 ani, după reducerea cu o treime a acestor limite, ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 76 alin. (1) din C. pen., acestea devin închisoarea de la 3 ani şi 4 luni la 8 ani şi după reducerea cu încă o treime ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., aceste limite devin închisoarea de la 2 ani, 2 luni şi 20 de zile la 5 ani şi 4 luni; pentru infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, limitele de pedeapsă prevăzute de lege sunt închisoarea de la 7 la 15 ani, care reduse cu o treime ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 76 alin. (1) din C. pen., devin închisoarea de la 4 ani şi 8 luni la 10 ani şi care reduse cu încă o treime ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. devin închisoarea de la 3 ani, o lună şi 10 zile la 6 ani şi 8 luni; pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) şi (5) din C. pen., limitele de pedeapsă sunt închisoarea de la 3 ani la 10 ani, care reduse cu o treime ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 76 alin. (1) din C. pen. devin închisoarea de la 2 ani la 6 ani şi 8 luni şi care reduse cu încă o treime ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., aceste limite devin închisoarea de la 1 an şi 4 luni la 4 ani, 5 luni şi 10 zile şi apoi, cu jumătate, ca efect al aplicării cauzei speciale de reducere prevăzute de art. 367 alin. (5) din C. pen., aceste limite devin închisoarea de la 8 luni la 2 ani, 2 luni şi 20 de zile.

Între aceste noi limite, realizând individualizarea judiciară a pedepselor, Curtea a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., respectiv gradul de pericol social concret al faptelor, care este unul foarte ridicat, precum şi datele care caracterizează persoana inculpatului, acesta neavând antecedente penale şi având o atitudine sinceră şi cooperantă. De asemenea, a avut în vedere şi rolul pe care inculpatul l-a avut în gruparea constituită, care nu a fost unul de coordonare, ci de executant.

Faţă de aceste împrejurări, a aplicat inculpatului pedepse orientate înspre minimul prevăzut de lege, astfel:

A condamnat inculpatul pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 76 alin. (1) din C. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

A condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, faptă comisă la data de 11 august 2018.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. a condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (5) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele împreună cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D. ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului B. pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare la care adaugă sporul de pedeapsă de 1 an şi 20 de zile (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani, 6 luni şi 20 de zile închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 4 ani, 6 luni şi 20 de zile închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D. ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă a închisorii, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi D., ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 12.08.2018 la zi - 11 februarie 2022.

În ceea ce priveşte apelul declarat de inculpatul C., acesta a vizat în esenţă următoarele:

(i) desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că instanţa de fond nu s-a pronunţat prin încheiere separată asupra cererii de schimbare a încadrării juridice;

(ii) schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă, din complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată (art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 lit. a) din C. pen. în complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată (art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen.);

(iii) reindividualizarea pedepselor aplicate, în sensul aplicării unor pedepse orientate către minimul special.

Printr-o completare a motivelor de apel, inculpatul C. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor de trafic de droguri de care este acuzat, conform, art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. din trafic internaţional de droguri de mare risc - art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. aflată în concurs formal cu infracţiunea de trafic intern de droguri de mare risc - art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc - art. - 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Totodată, a solicitat achitarea sa pentru infracţiunea de complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 rap. la art. 32 rap. la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f), cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen.

În ceea ce priveşte primul motiv de apel, care nu va mai fi dezvoltat pe larg, deoarece a fost expus anterior, Curtea a constatat că o astfel de critică a fost formulată şi de către inculpatul F. şi a fost apreciată ca neîntemeiată.

Astfel, constată că la termenul din 11 august 2020, instanţa din oficiu a pus în discuţia părţilor şi a procurorului, schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C., din două infracţiuni de trafic internaţional de droguri, prevăzute de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi două infracţiuni de trafic de droguri de mare risc, una în formă consumată, alta, în formă tentată, prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 32 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, în câte o singură infracţiune de trafic internaţional de droguri, în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi o singură infracţiune de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

În aceeaşi şedinţă, apărătorul inculpatului şi-a exprimat punctul de vedere în sensul că este de acord cu schimbarea de încadrare juridică pusă în discuţie de instanţă din oficiu şi în acelaşi timp, a solicitat suplimentar, şi schimbarea încadrării juridice a complicităţii la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 rap. la art. 32 rap. la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., prin înlăturarea agravantei prevăzute de art. 77 lit. a) din C. pen.

Prin încheierea pronunţată la data de 11 august 2020, când au avut loc şi dezbaterile asupra fondului cauzei, instanţa a schimbat încadrarea juridică în sensul în care a pus în dezbaterea părţilor această încadrare din oficiu şi a respins cererea inculpatului C. în sensul înlăturării circumstanţei agravante prevăzute de art. 77 lit. a) din C. pen., ca nefondată.

Deşi, inculpatul a arătat că nu a avut la dispoziţie timpul necesar pentru a-şi pregăti apărarea, în raport, cu schimbarea încadrării juridice a faptelor, Curtea a observat că inculpatul, faţă de punerea în dezbaterea părţilor şi a procurorului a schimbării încadrării, din oficiu, nu a solicitat termen pentru pregătirea apărării şi nici nu a solicitat lăsarea cauzei mai la urmă, aşa cum îi permiteau dispoziţiile art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. De altfel, schimbarea încadrării juridice s-a realizat în sensul dorit de inculpat, aspect care rezultă din faptul că apărătorul acestuia a achiesat la schimbarea de încadrare realizată din oficiu. În ceea ce priveşte cererea proprie a inculpatului de schimbare a încadrării, aceasta a fost una cunoscută acestuia, iar, în raport, cu cererea proprie, inculpatul nu a fost luat prin surprindere, astfel încât, să se pună problema încălcării dreptului la apărare al acestuia şi la necesitatea acordării unui termen în vederea pregătirii apărării.

Curtea a reţinut că nu au fost încălcate dispoziţiile Deciziei nr. 250/2019 a Curţii Constituţionale a României, cu referire la actul de procedură prin care se procedează la schimbarea încadrării juridice şi la momentul la care se procedează astfel. Prin decizia mai sus menţionată s-a reţinut că pentru asigurarea caracterului echitabil al procesului penal şi în vederea exercitării în mod efectiv a dreptului la apărare de către inculpat, singura interpretare care asigură textului criticat - art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. - conformitatea cu dispoziţiile din Constituţie şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este aceea care impune ca schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare să se realizeze de către instanţa de judecată prin hotărâre care nu soluţionează fondul cauzei, ulterior punerii în discuţia părţilor a noii încadrări juridice a faptei, însă anterior soluţionării fondului cauzei.

În cauză, schimbarea încadrării juridice s-a realizat prin încheierea din 11 august 2020, după punerea noii încadrări în dezbaterea părţilor, iar pronunţarea asupra fondului cauzei a avut prin hotărârea din 13 august 2020.

Prin urmare, Curtea a apreciat că această critică este nefondată.

Cu privire la al doilea motiv de apel, privind înlăturarea circumstanţei agravante a comiterii faptei de trei sau mai multe persoane împreună, Curtea a reţinut că acest motiv de apel este în strânsă legătură cu motivul de apel care vizează achitarea pentru infracţiunea de complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, cu argumentul că nu este prevăzută de legea penală.

S-a reţinut în sarcina inculpatului C., că, în prima jumătate a lunii iulie 2018, acţionând împreună cu inculpaţii A., F., D., a desfăşurat activităţi în vederea procurării din Olanda a unui colet ce conţinea 4463 comprimate MDMA, 21,61 gr pulbere MDMA şi 996,82 gr cocaină şi transportării coletului din Olanda în România, având ca destinaţie municipiul Bucureşti, unde urmau să intre în posesia inculpatului A., pentru a fi puse în vânzare.

La data de 17.07.2018, autocarul cu care a fost expediat coletul ce conţinea substanţele mai sus menţionate a fost verificat de către autorităţile germane şi coletul a fost reţinut, fiind expediat spre România cu autorizare de livrare supravegheată. S-a mai reţinut în sarcina sa că, în intervalul 18.07.2018 - 08.08.2018, ar fi întreprins demersuri pentru a identifica persoana la care se afla acest colet, în vederea recuperării acestuia de către ceilalţi inculpaţi.

În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată (art. 48 alin. (1) rap. la art. 32 şi art. 234 alin. (1) lit. a) şi f) din C. pen., cu aplic. art. 77 din C. pen.), s-a reţinut în sarcina inculpatului că, în perioada iulie - august 2018, i-a ajutat pe inculpaţii A., D. şi B. să pătrundă fără drept la data de 08.08.2018 în curtea unui imobil din jud. Ialomiţa, unde aceştia (A., D. şi B.) au exercitat acte de ameninţare şi violenţă asupra persoanei vătămate E., pentru ca acesta să le remită coletul în care se afla cantitatea de MDMA şi cocaină indicată.

Practic, participarea sa la această infracţiune s-ar fi concretizat în demersuri efectuate de către inculpat pentru a identifica persoana vătămată şi locuinţa acesteia, oferind coinculpaţilor informaţiile necesare pentru a o găsi.

Curtea, reţinând că este întemeiată critica inculpatului referitoare la împrejurarea că circumstanţa agravanta legală se răsfrânge numai asupra coautorilor, autorilor şi complicilor concomitenţi, fiind astfel exclusă reţinerea sa în sarcina unui complice anterior, cum este cazul inculpatului C. (comiterea faptei de către mai multe persoane împreună presupune că toate aceste persoane contribuie efectiv şi concomitent la activitatea infracţională), nu a admis apelul inculpatului sub acest aspect, deoarece a constatat că este întemeiată, mai mult, critica referitoare la soluţia de condamnare pentru această infracţiune.

În acord cu apărarea inculpatului, solicitarea de achitare nu este incompatibilă cu procedura recunoaşterii învinuirii aplicată în cauză, întrucât prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4/2019 pronunţată în recurs în interesul legii, s-a statuat că, în ipoteza în care instanţa a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată, iar cauza a fost judecată potrivit acestei proceduri, nu este posibilă pronunţarea unei hotărâri de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1), lit. b) teza a II-a şi lit. c) din C. proc. pen. Toate celelalte soluţii de achitare prevăzute de lege, per a contrario sunt permise.

Curtea a constatat că fapta în materialitatea ei imputată inculpatului şi săvârşită, în fapt, de către acesta, nu întruneşte cerinţele de tipicitate ale infracţiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie calificată.

Aşa cum a rezultat din probele aflate la dosarul de urmărire penală, inculpatul C. a făcut mai multe demersuri pentru a afla datele de contact şi adresa unde locuieşte persoana vătămată E., şoferul autocarului aparţinând societăţii Q., în care s-a aflat pachetul cu droguri predat lui D. Astfel, inculpatul a contactat mai multe persoane, oferindu-le chiar şi sume de bani, pentru a obţine informaţii privind localizarea persoanei vătămate, de la angajaţi ai companiilor reţelelor de telefonie mobilă.

Ca dovadă a contribuţiei inculpatului la descoperirea adresei unde locuieşte persoana vătămată E., s-a invocat captura de ecran din 7 august 2018, ora 18:25, identificată în telefonul inculpatului cu ocazia percheziţiei informatice, în care este evidenţiat un schimb de mesaje între inculpatul C. şi numitul QQ., prin care cel din urmă i-a comunicat identitatea şi modalitatea în care putea identifica adresa de domiciliu a persoanei vătămate E., indicându-i că "părinţii lui stau pe strada x, imediat după Biserică, pe prima stradă la stânga, pe la jumătatea străzii pe partea stângă", precizându-i că tatăl se numeşte RR. sau E.

Totodată, a fost invocată convorbirea telefonică dintre inculpatul C. şi B., din care a rezultat că acesta din urmă a fost sfătuit să îi aştepte pe ceilalţi coinculpaţi în faţa magazinului WWW. din oraşul Slobozia, inculpatul Iosif fiind şi cel care i-a dat bani pentru drum.

Actele materiale imputate inculpatului C., aşa cum sunt dovedite cu convorbirile telefonice înregistrate şi cu captura de ecran mai sus menţionată, nu realizează, în opinia Curţii, conţinutul constitutiv, tipic pentru complicitate la tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată.

În cazul inculpatului, complicitate ar fi presupus ca acesta să cunoască faptul că ceilalţi inculpaţi intenţionau să deposedeze persoana vătămată prin violenţe, prin folosirea de bastoane telescopice şi alte obiecte apte să fie utilizate la agresiune fizică, din nicio probă administrată în cauză nerezultând că inculpatul a cunoscut sau a plănuit cu ceilalţi coinculpaţi modalitatea în care aceştia urmează să recupereze drogurile de la persoana vătămată E.

Infracţiunea de tâlhărie, ca infracţiune complexă, absoarbe în conţinutul său obiectiv o acţiune de furt, de deposedare pe nedrept, şi o o acţiune de violenţă sau ameninţare, prin care se realizează deposedarea.

Complicitatea ca formă de participaţie la infracţiunea de tâlhărie presupune acte de ajutor material sau moral pentru ambele acţiuni sau pentru una sau alta dintre acţiuni, în condiţiile cunoaşterii sau prevederii celeilalte, fiind circumstanţe reale care se răsfrâng asupra participanţilor numai în măsura în care le-au cunoscut sau le-au prevăzut.

În cauză, nu s-a dovedit că inculpatul ar fi cunoscut sau ar fi prevăzut că ceilalţi inculpaţi vor proceda la deposedarea prin violenţă a persoanei vătămate E. de drogurile pe care presupuneau că le deţine. Niciunul dintre inculpaţii participanţi la infracţiunea de tâlhărie nu au menţionat că inculpatul C. ar fi cunoscut modalitatea în care aceştia au intenţionat să recupereze drogurile de la persoana vătămată.

Prin urmare, Curtea a constatat că singura acţiune imputată inculpatului, anume oferirea de informaţii în legătură cu datele de contact şi adresa persoanei vătămate, nu realizează trăsăturile unui act de ajutor sau de înlesnire în ceea ce priveşte latura obiectivă sau subiectivă a infracţiunii de tâlhărie, astfel încât, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1), lit. b) teza I din C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului pentru această infracţiune.

Cu privire la cel de-al treilea motiv de apel, care vizează reindividualizarea pedepselor aplicate inculpatului, Curtea a analizat şi motivul de apel invocat suplimentar, referitor la aplicabilitatea cauzei de reducere a pedepsei, constând în contribuţia adusă de inculpat la identificarea şi tragerea la răspundere penală a unei alte persoane care se ocupă cu traficul de droguri.

Reţine astfel, din actele şi lucrările aflate la dosar că, în data de 29.01.2019 inculpatul C. a formulat un denunţ cu privire la faptul că o persoană cunoscută sub numele de YYY. desfăşoară activităţi privind traficul de droguri de mare risc (speed, ketamină, ecstasy), pe care le-ar distribui prin diferite cluburi în Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată la DIICOT sub nr. x/2019. Prin ordonanţa din 29.01.2019 s-a dispus începerea urmăririi penale în rem cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000. În denunţul formulat a arătat că YYY. ar locui în zona Piaţa Rahova, iar despre activitatea infracţională a acestuia ar putea oferi mai multe detalii martora XXX.

Martora XXX. a fost audiată în data de 15.02.2019, declarând că nu este consumatoare de droguri, însă, ştie despre o persoană care se numeşte YYY. şi locuieşte pe Aleea x din sectorul 6 Bucureşti, că desfăşoară activităţi privind traficul de droguri de mare risc, respectiv ecstasy, ketamină, cocs. Martora a mai declarat că din data de 4 februarie 2019 nu l-a mai putut contacta pe YYY. şi că din ziua respectivă nu a mai fost activ pe aplicaţia Whatsapp, iar când a încercat să îl sune avea telefonul închis.

Prin ordonanţa nr. x/23.07.2019 a DIICOT s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, reţinându-se că, în urma investigaţiilor efectuate, s-a stabilit că la adresa din Bucureşti, Aleea x, nu locuieşte nicio persoană cu numele de YYY. iar cu ocazia investigaţiilor efectuate de către organele de urmărire penală nu au fost observate persoane cunoscute ca fiind implicate în activităţi infracţionale sau suspecte de implicare în asemenea activităţi.

Prin urmare, s-a apreciat că nu au rezultat probe care să confirme existenţa activităţii infracţionale privind traficul de droguri.

Din Sentinţa penală nr. 1167/09.07.2019 a Tribunalului Bucureşti, a rezultat că numitul YYY., denunţat de inculpatul ZZZ. la data de 29.01.2019, era deja supus unor măsuri de supraveghere tehnică în Dosarul nr. x/2018 din data de 22.06.2018, la aceeaşi dată fiind dovedită şi prima cumpărare de droguri de la numitul YYY. din partea colaboratorului cu identitate reală AAAA. Prin urmare, făptuitorul era deja descoperit, totodată, erau probate şi faptele acestuia la data la care inculpatul C. a formulat denunţ, astfel încât, acestuia nu îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002. De altfel, din chiar sentinţa penală mai sus menţionată rezultă că YYY. a fost denunţat de o altă persoană la data de 21.06.2018.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor pentru infracţiunile săvârşite de inculpatul C., Curtea a reţinut că inculpatul a fost condamnat de către prima instanţă de judecată la pedeapsa de 6 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., 7 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi pentru infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi 3 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Ca şi prima instanţă de judecată, şi Curtea a reţinut gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor, modul elaborat şi organizat al activităţilor infracţionale, cantitatea mare de droguri traficate, rolul jucat de acest inculpat în cadrul grupului, de coordonare a celorlalţi şi de protecţie a liderului grupării, A.

Cu toate acestea, a apreciat că prin aplicarea unor pedepse uşor mai scăzute decât cele stabilite de către prima instanţă, rolul educativ şi preventiv al acestora poate fi atins, inculpatul fiind infractor primar şi având o atitudine de recunoaştere a faptelor în faţa primei instanţe de judecată.

Procedând la reindividualizarea pedepselor, Curtea, având în vedere limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., respectiv închisoarea de la 5 la 12 ani, care, reduse cu o tremie ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., acestea devin închisoarea de la 3 ani şi 4 luni la 8 ani, cu posibilitatea majorării limitei maxime cu 3 ani, pentru forma continuată a infracţiunii, conform art. 36 alin. (1) din C. pen. limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de trafic internaţional de droguri în formă continuată prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., care sunt închisoarea de la 7 la 15 ani, şi care, reduse cu o treime ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., devin închisoarea de la 4 ani şi 8 luni la 10 ani, cu posibilitatea majorării maximului pedepsei cu 3 ani, ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din C. pen. limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., care sunt închisoarea de la 3 la 10 ani şi care, reduse cu o treime, ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., acestea devin închisoarea de la 2 ani la 6 ani şi 8 luni:

A condamnat inculpatul C. pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare; în baza art. 67 alin. (2) rap. la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen., pe o durată de 3 ani, ca pedeapsă complementară, care se va executa după terminarea executării pedepsei principale a închisorii.

A condamnat inculpatul la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fapte comise în iulie- august 2018.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

A condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D. pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv cu inculpaţii menţionaţi mai sus ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului C. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care a adăugat sporul de pedeapsă de 2 ani şi 2 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul C. să execute pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 2 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 2 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 2 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii B., A., F. şi D. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. şi art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi - 11 februarie 2022.

În ceea ce priveşte apelul declarat de inculpatul D., Curtea, fără a relua motivele expuse anterior, a reţinut că acesta vizează, atât reindividualizarea pedepselor, solicitând orientarea lor către minimul special, cât şi constatarea faptului că nu a săvârşit infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, deoarece nu a cunoscut decât un singur inculpat, pe ceilalţi cunoscându-i în timpul procesului.

Cu referire la faptul că nu a comis infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, Curtea a reţinut că inculpatul a fost judecat la fond în procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, şi odată exprimată opţiunea de a fi judecat în procedura recunoaşterii învinuirii şi odată încuviinţată de către instanţă, această opţiune devine irevocabilă. Curtea a reţinut că posibilitatea revenirii asupra opţiunii de judecare în procedura simplificată nu este prevăzută de lege, or, dacă legiuitorul ar fi dorit să prevadă o asemenea posibilitate de revenire ar fi prevăzut-o în mod expres. Instanţa supremă a validat în practica sa caracterul irevocabil al declaraţiei de recunoaştere a învinuirii, statuând că odată exprimată opţiunea pentru aplicarea cercetării judecătoreşti abreviate, instanţa nu mai poate reveni în ceea ce priveşte dispoziţia de admitere a cererii (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Decizia penală nr. 52/10 februarie 2016).

În plus, din probele administrate în cauză, a rezultat că inculpatul D., în afara inculpatului A., îi cunoştea şi pe inculpaţii F. şi B., acesta din urmă transportând drogurile din Olanda în România, unde erau preluate de inculpatul D.

Curtea, examinând modalitatea în care au fost individualizate pedepsele aplicate acestui inculpat, a constatat că a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 32 din C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (5) din C. pen. şi la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen.

A reţinut că pentru tentativă la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 2 ani şi 6 luni la 6 ani (după aplicarea reducerii cu 1/2 pentru forma tentată, potrivit art. 33 din C. pen.), iar după aplicarea reducerii de 1/3, ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., limitele de pedeapsă devin închisoarea de la 1 an şi 8 luni la 4 ani; pentru infracţiunea de trafic internaţional de droguri, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 7 la 15 ani, care redusă cu o treime, ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. devine închisoarea de la 4 ani şi 8 luni la 10 ani.; pentru infracţiunea de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen., pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 an şi 6 luni la 5 ani (ca urmare a reducerii limitelor de pedeapsă cu o doime prin reţinerea formei tentate) şi care reduse apoi cu o treime ca efect al aplicării art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. devin închisoarea de la 1 an la 3 ani şi 4 luni, cu posibilitatea agravării maximului cu până la 2 ani, conform art. 78 alin. (1) din C. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (5) din C. pen., limitele de pedeapsă sunt închisoarea de la 1 an şi 6 luni la 5 ani, care reduse cu o treime, ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. devin închisoarea de la 1 an la 3 ani şi 4 luni.

Curtea a reţinut că rolul inculpatului în acest grup infracţional a fost unul de a pune în executare rezoluţiile infracţionale adoptate şi transmise de inculpaţii A. şi C., fiind cel care ridica şi transporta coletele cu droguri, care urmau să intre în posesia inculpatului A. Prin urmare, a apreciat că pedepsele trebuie să respecte proporţia inclusiv cu gradul de implicare în activitatea infracţională, implicare care dă măsura periculozităţii inculpatului şi a pericolului social al faptelor comise.

A apreciat astfel, că pedepsele pentru infracţiunile comise pot fi reduse înspre minimul special prevăzut de lege, un astfel de cuantum fiind în măsură să asigure realizarea scopului educativ, preventiv şi represiv al pedepselor.

Astfel, a condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 1 an şi 9 luni pentru infracţiunea de tentativă la trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 32 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000; în baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

A condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) şi b) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

A condamnat inculpatul pentru infracţiunea de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane.

A condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1),(2) şi (5) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În baza art. 67 alin. (2) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B. ori de a se apropia de aceste persoane, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B., ori de a se apropia de aceste persoane.

În temeiul art. 88 alin. (3) din C. pen. a revocat amânarea aplicării pedepsei de 1 an închisoare, stabilită în sarcina inculpatului prin Sentinţa penală nr. 857 din 07.02.2016, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 497/A/29.03.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În baza art. 396 alin. (2) şi (10) din Codul de procedură a condamnat inculpatul D. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1), lit. b) din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) şi d) din C. pen.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) din C. pen. şi la art. 88 alin. (3) teza finală din C. pen. a aplicat inculpatului D. pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 8 luni închisoare la care a adăugat sporul de pedeapsă de 1 an şi 7 luni închisoare (reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate), urmând ca inculpatul D. să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 3 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (5) raportat la art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 3 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 3 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi n) din C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a comunica cu persoanele cu care a comis infracţiunea, respectiv inculpaţii A., F., C. şi B. şi de a comunica cu partea civilă E. sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceste persoane, pe o perioadă de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 72 alin. (1) din C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată perioada reţinerii, arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, respectiv de la data de 13.08.2018 la zi - 11.02.2022.

În ceea ce priveşte apelul declarat de către inculpata G., Curtea a apreciat că este nefondat.

Inculpata a solicitat desfiinţarea sentinţei penale apelate şi pronunţarea unei pedepse într-un cuantum mai redus şi amânarea aplicării acesteia, având în vedere că a recunoscut comiterea faptelor, a colaborat cu organele judiciare.

Pe latură civilă, inculpata a solicitat reducerea cuantumului despăgubirilor.

Curtea a reţinut că inculpata G. a săvârşit infracţiunea de complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 32 şi la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen., constând în aceea că în data de 08.08.2018, i-a ajutat pe A., D. şi alte două persoane neidentificate să pătrundă fără drept în curtea imobilului situat în localitatea Gimbăşani, str. şos. Slobozia-Ţăndărei, jud. Ialomiţa, unde aceştia au exercitat acte de ameninţare şi de violenţe asupra persoanei vătămate E., în scopul de a o determina pe aceasta să le restituie cele două pachete ce conţineau 4463 comprimate care conţin MDMA, 21,61 grame pulbere MDMA şi 996,81 grame pulbere cocaină, prin aceea că i-a condus la adresa unde se afla persoana vătămată şi i-a aşteptat în apropiere, pe toată durata comiterii actelor de violenţă, asigurându-le scăparea.

Curtea a reţinut că individualizarea pedepsei pentru infracţiunea săvârşită a respectat criteriile prevăzute de art. 74 din C. pen., raportându-se la gravitatea infracţiunii săvârşite şi la periculozitatea inculpatei, aceasta punând la dispoziţia autorilor infracţiunii de tentativă la tâlhărie autoturismul proprietate personală pentru a se deplasa şi însoţindu-i pe aceştia la adresa unde se afla persoana vătămată, aşteptându-i în apropiere, pe toată durata comiterii actelor de violenţă, încurajându-i şi conferindu-le acestora un sentiment de siguranţă, asigurându-le totodată scăparea.

Totodată, a apreciat că prima instanţă a reţinut în favoarea acesteia atitudinea sinceră şi de regret pe parcursul judecăţii, precum şi împrejurarea că beneficiază de suport familial, fiind integrată în societate, dar şi aspectul că este la primul conflict cu legea penală.

Având în vedere limitele de pedeapsă reduse cu o treime, ca efect al aplicării procedurii simplificate, a apreciat că prima instanţă a aplicat inculpatei în mod corect o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 raportat la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f) din C. pen. şi cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen. şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., pedeapsă care este de natură a asigura rolul educativ-preventiv şi punitiv al pedepsei.

În ceea ce priveşte solicitarea inculpatei de amânare a aplicării pedepsei, conform art. 83 din C. pen., Curtea a reţinut că una dintre condiţiile negative ale aplicării acestei forme de individualizare este aceea ca pedeapsa prevăzută de lege să nu fie de 7 ani sau mai mare. Potrivit art. 187 din C. pen. prin pedeapsă prevăzută de lege se înţelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârşită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. Având în vedere că maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea de tâlhărie în formă calificată este de 10 ani, Curtea a reţinut că amânarea aplicării pedepsei este o modalitate de individualizare judiciară nepermisă de lege.

A reţinut totodată, că modalitatea de individualizare judiciară aleasă de prima instanţă, respectiv suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, este proporţională cu gradul de pericol social al faptei şi cu nevoile de îndreptare ale inculpatei.

În ceea ce priveşte solicitarea de reducere a despăgubirilor acordate părţii civile E., Curtea a reţinut că inculpata a fost obligată în solidar cu ceilalţi inculpaţi la plata sumei de 20.000 RON, cu titlu de daune morale, daune la al căror cuantum inculpaţii au consimţit în faţa primei instanţe. Totodată, Curtea a reţinut că această sumă este una de natură să repare prejudiciul cauzat părţii civile E., care s-a văzut supus ameninţărilor şi agresiunilor din partea inculpaţilor, care au acţionat în mod organizat şi violent în vederea recuperării drogurilor pe care le credeau reţinute de către partea civilă.

Faţă de aceste considerente, a apreciat că apelul inculpatei G. este nefondat şi va fi respins ca atare.

Pentru motivele arătate şi în limitele menţionate, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. a admis apelurile declarate de inculpaţii A., F., D., B. şi C., a desfiinţat sentinţa apelată şi rejudecând, a pronunţat o nouă hotărâre, conform considerentelor de mai sus.

Potrivit dispoziţiilor art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a respins apelul declarat de inculpata G., ca nefondat, pe care a obligat-o la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 275 alin. (2) din C. proc. pen.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în casaţie inculpatul A. prin apărător ales întemeiat pe dispoziţiile art. 438 alin. (1), pct. 12 din C. proc. pen., solicitând admiterea recursului în casaţie şi redimensionarea pedepsei de la 4 ani închisoare la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapte comise în iulie- august 2018) şi de la 5 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapte comise în iulie - august 2018), urmată de efectuarea operaţiunii de contopire conform dispoziţiilor art. 38 - 39 din C. pen., anularea formelor de executare şi de trimiterea deciziei penale a instanţei de recurs către Tribunalul Bucureşti în vederea punerii în executare a noilor dispoziţii.

În dezvoltarea motivului de recurs în casaţie, recurentul inculpat prin apărător ales a făcut un istoric al cauzei şi a arătat că obiectul recursului în casaţie îl constituie modalitatea de aplicare a dispoziţiilor legale cuprinse de art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 79 din C. pen. şi art. 35 alin. (1) din C. pen.

Astfel, cele două infracţiuni care fac obiectul recursului în casaţie, trafic de droguri de mare risc în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. sunt reţinute ca fapte comise în perioada iulie- august 2018, prin desfăşurarea unor acţiuni ilicite multiple specifice unităţii legale de infracţiune ce caracterizează infracţiunea continuată.

În doctrină se statuează că infracţiunea continuată este o modalitate de comitere a infracţiunii ce conţine multiple acţiuni legate între ele juridic de rezoluţia infracţională, de voinţa autorului de a acţiona ilicit în mod repetat în baza unei hotărâri, decizii anterioare, comună tuturor acţiunilor ce urmează acestei decizii.

Ţinând seama de periculozitatea sporită pe care o are infracţiunea continuată, periculozitate dată de repetabilitatea actelor şi de determinarea volitivă a autorului de a continua pe o perioadă de tip, prin acte succesive, comiterea de fapte antisociale cu aceeaşi tipicitate, legiuitorul a determinat un regum sancţionator mai sever, sporit, a acestui tip de infracţiune.

În considerarea celor menţionate anterior, legiuitorul a stabilit că infracţiunea continuată este pedepsibilă cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea unică, urmând ca maximul prevăzut de lege să poată fi sporit cu cel mult trei ani în cazul pedepsei închisorii, şi cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.

În cauza de faţă, instanţa de apel a fost investită cu judecarea apelurilor formulate de inculpaţi, procurorul neexercitând calea de atac.

În conformitate cu definiţia general acceptată, principiul non reformatio in pejus este un vechi principiu de drept procesual, în prezent consacrat prin dispoziţie expresă potrivit căruia folosirea unei căi de atac nu poate crea, pentru partea care a exercitat-o o situaţie mai grea decât aceea din hotărârea atacată.

Hotărârea atacată, dacă este cazul, poate fi reformată numai în favoarea (in melius) şi nicidecum în defavoarea (in peius) acelei părţi. Principiul are o adâncă semnificaţie logică şi social-juridică.

Avându-se în vedere rolul şi importanţa controlului judiciar, este de interes general ca părţile să nu fie ameninţate de nici un risc de agravare a situaţiei lor, dacă vor exercita o cale de atac pe care legea le-o pune la dispoziţie împotriva unei hotărâri pe care ele o consideră ca fiind nelegală şi netemeinică.

Principiul non reformatio in peius este limitat numai în cadrul folosirii căii de atac proprii. Când aceeaşi cale de atac este folosită şi de către o altă parte, cu interese contrarii, rezultatul judecăţii poate fi defavorabil primei părţi, prin admiterea căii de atac a adversarului.

După cum s-a constatat, în prezenta cauză nu a fost formulată o cale de atac a procurorului, în agravare.

În consecinţă, soluţia adoptată de instanţa de apel prin decizia pronunţată trebuia să aibă în vedere faptul că reformarea situaţiei juridice a apelantului inculpat trebuie circumscrisă, atât cadrului legal, cât şi cadrului judiciar stabilit ca urmare a formulării căii de atac a apelului doar de către inculpat, ceea ce obliga instanţa să menţină proporţionalitatea ca element definitoriu al unei situaţii câştigare de apelant, fără a avea opţiunea de a agrava pedeapsa aplicată prin raportare la individualizarea realizată anterior de instanţa Tribunalului Bucureşti.

Ceea ce apare criticabil în procedeul de stabilire a pedepsei în prezenta decizie penală este modul de aplicare a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen.

Astfel, în timp ce în cazul infracţiunii unice efectele aplicării art. 19 din Legea nr. 682/2002 au o modalitate clară, liniară de aplicare, în cazul infracţiunii continuate efectele aplicării art. 19 din Legea nr. 682/2002, astfel cum au fost ele reţinute de curte în decizia pronunţată sunt asimetrice şi contradictorii: 1: Dispoziţiile art. 35 alin. (1) din C. pen. definesc infracţiunea continuară (unitatea legală de infracţiune), iar dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. pen. fac parte integrantă din regimul sancţionator al infracţiunii continuate. 2. Dispoziţiile art. 36 alin. (1) definesc regimul sancţionator pentru infracţiunea continuată şi statuează că limitele pedepsei prevăzute de lege se pot majora cu până la 3 ani în cazul pedepsei închisorii.

Prin decizia pronunţată, curtea de apel a calculat regimul sancţionator aplicate recurentului inculpat prin excluderea de la aplicarea cauzei legale de reducere a limitelor pedepsei cuprinsă de art. 19 din Legea nr. 682/2002 dar şi de la aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen. (în fapt, art. 35 alin. (1) - art. 36 alin. (1) din C. pen. care stabilesc regimul sancţionator agravant aplicabil pentru infracţiunea continuată constând în majorarea facultată a pedepsei cu până la trei ani în cazul închisorii.

Apreciind că modalitatea de interpretare şi aplicare a legii efectuată de curte a fost nelegală şi a influenţat pedeapsa aplicată inculpatului, situând-o în alte limite decât cele prevăzute de lege, a declarat recurs în casaţie.

În opinia recurentului inculpat prin apărător ales curtea de apel a aplicat greşit dispoziţiile legal, apreciind greşit modul de aplicare a dispoziţiilor ce guvernează regimul infracţiunii continuate, considerând că instituţia reglementată de art. 35 alin. (1) - (36) alin. (1) din C. pen. nu face parte din unitatea legală de infracţiune, ci constituie o cauză de agravare a răspunderii penale efectuând întâi reducerea limitelor pedepsei aplicabilă pentru infracţiunea unică, prin aplicarea celor două cauze legale de reducere (art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.), iar ulterior a procedat la aplicarea dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen. (urmată de efectele art. 36 alin. (1) din C. pen.) în sensul majorării limitelor cu până la 3 ani închisoare, durată pe care a adăugat-o apoi la limita de pedeapsă redusă.

În raport cu această modalitate de calcul, instanţa de apel a aplicat o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapte comise în iulie- august 2018) şi 5 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapte comise în iulie- august 2018).

Considerând instanţa de apel că limitele de pedeapsă pe care le are la dispoziţie atunci când procedează la reindividualizare sunt situate între minimul redus (acela de 1 an şi 8 luni pentru pct. A şi 2 ani şi 4 luni pentru pct. B) şi maximul redus (acela de 4 ani pentru pct. A şi de 5 ani pentru pct. B) sporit cu eventuala dimensiune a unei durate de până la 3 ani închisoare (maximul posibil devenind astfel 4 + 3 = 7 ani pentru pct. A şi respectiv 5 + 3 = 8 ani pentru pct. B), această instanţă a aplicat pedepse individuale de 4 ani pentru pct. A, respectiv de 5 ani pentru pct. B, fără a spori pedeapsa concretă aplicată, dincolo de limitele legale, însă pedeapsa concretă aplicată a fost maximul special prevăzut de lege (în urma aplicării cauzelor de reducere).

Recurentul inculpat prin apărător ales a considerat că dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. pen. reglementează un spor facultativ de pedeapsă, aplicabil doar în situaţia în care pedeapsa concretă aplicabilă în cuantumul maximului special prevăzut de lege este neîndestulătoare, urmând a fi sporită pedeapsa concret aplicată cu până la 3 ani în cazul pedepsei închisorii.

Raţiunea criticilor poate fi sintetizată în următoarele două idei: a) Fie instanţa de apel aprecia că dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. pen. fac parte din regimul sancţionator agravat al infracţiunii continuate, ar fi calculat maximul special majorat cu 3 ani şi ar fi aplicat cauzele de reducere menţionate (art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.) şi asupra acestei părţi suplimentare din maximul special, astfel majorat cu 3 ani, influenţând dimensiunea limitelor legale - maximul special ar fi ajuns la 5 ani pentru pct. A şi respectiv de 6 ani pentru pct. B.; b) Fie instanţa de apel aprecia că dispoziţiile art. 36 alin. (1) acţionează ca un spor de pedeapsă aplicabil suplimentar pedepsei concrete, dacă o pedeapsă egală cu maximul special (astfel cum a fost redus) ar fi fost neîndestulătoare, la care ar fi aplicat un surplus de pedeapsă de până la 3 ani închisoare, ceea ce instanţa de apel nu a făcut.

De aceea, reţinând în aceste marje, a apreciat că soluţia aleasă de instanţa de apel este greşită şi că pedepsele concret determinate se situează în afara limitelor prevăzute de lege lato sensu.

Raţionamentul anterior enunţat se completează cu cea de-a patra critică, cea legată de înţelesul noţiunii de "în alte limite decât cele prevăzute de lege" (astfel cum a fost aceasta interpretată în jurisprudenţa instanţei supreme), care trebuie comentată aici pentru a înţelege care sunt aceste limite prin luarea în considerare a tuturor elementelor ce conduc la formarea pedepsei şi a limitelor acesteia.

Dacă pedeapsa prevăzută de lege este determinată prin luarea în considerare a cauzelor de agravare şi a celor de atenuare, iar în cazul de faţă şi a principiului non reformatio in pejus, trebuie observat că pentru această fin urmă condiţie legală (principiul neagravării situaţiei în propria cale de atac este o condiţie prevăzută de lege la stabilirea situaţiei juridice a subiectului procesual în materie penală) apare necesară o expunere succintă a influenţei acesteia asupra pedepsei concret aplicate.

Astfel, apreciind că în calea proprie de atac situaţia juridică a sa nu putea fi agravată a apreciat că instanţa de apel trebuia să observe că este necesar să păstreze proporţionalitatea pedepsei concrete aplicate prin raportare la pedeapsa concretă aplicată de instanţa de fond şi asupra căreia procurorul nu a formulat critici şi nu a exercitat o cale de atac - acceptând totodată posibilitatea ca inculpatului să îi fie atenuată situaţia judiciară în orice formă în calea de atac, fiind o certitudine că nu este posibilă agravarea situaţiei de către instanţă în propria sa cale de atac.

Prin urmare, în aplicarea principiului non reformatio in pejus, instanţa de apel era datoare să observe că pedeapsa concretă aplicată, de 4 ani pentru pct. A. şi de 5 ani pentru pct. B, reprezintă maximul special prevăzut de lege, în raport cu limitele pedepsei reduse de situaţia nou evocată în apel şi că această pedeapsă concretă se situează în afara principiului proporţionalităţii, depăşind pedeapsa orientată către mediul limitelor prevăzute de lege ales ca un criteriu de individualizare obiectivă şi subiectivă de instanţa de fond.

Desigur, prin artificiul de calcul aplicat de instanţa de fond s-ar putea afirma că limitele maximului/minimului special nu au fost depăşite.

Apărarea a susţinut că dacă se aplică în spiritul său principiul non reformatio in pejus se va constata că pedeapsa aplicată de instanţa de apel a depăşit limitele de proporţionalitate conservate de acest principiu fundamental de drept, în oricare dintre situaţiile pe care le-a analizat anterior - varianta aleasă de instanţa de apel sau cele două variante expuse de apărare prin prezenta cerere de recurs.

Oricare dintre aceste opţiuni de calcul a arătat că pedeapsa concret aplicată este proporţional mai mare decât jumătatea fiecăreia dintre pedepsele aplicate de instanţa de fond, de 7 ani pentru pct. A şi respectiv de 8 ani pentru pct. B.

Astfel, limitele înjumătăţite ar fi de 3 ani şi 6 luni, faţă de pedeapsa de 4 ani aplicată de instanţa de apel şi respectiv de 4 ani faţă de pedeapsa de 5 ani aplicată de instanţa de apel.

S-a reiterat faptul că cererea de recurs nu tinde în niciun caz la reindividualizarea pedepsei în faţa instanţei de casaţie, procedeu care nu este permis de lege şi este clar definit în jurisprudenţa instanţei supreme, recurentul inculpat prin apărător a apreciat că problematica semnalată se încadrează în sfera criticilor de nelegalitate cuprinse de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., instanţa de casaţie, având la îndemână fixarea limitelor pedepsei maxime prevăzute de lege şi redimensionarea pedepsei în limitele impuse de aceste critici.

La dosarul cauzei au fost depuse şi concluzii scrise de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura centrală, Serviciul Judiciar, aflate la dosarul Înaltei Curţi.

În dezvoltarea concluziilor scrise a fost făcut un istoric al cauzei, procurorul considerând admisibil în principiu recursul în casaţie formulată de inculpatul A., fiind respectate dispoziţiile art. 434 - 438 din C. proc. pen., însă a considerat că acesta este nefondat.

Recurentul condamnat şi-a întemeiat cererea pe disp. art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. motivând că instanţa de control judiciar a încălcat principiul "non reformatio in pejus" şi a aplicat pedepsei în alte limite prevăzute de lege pentru a două dintre infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea sa. În concret, recurentul a învederat că, în lipsa apelului declarat de parchet, Curtea de Apel Bucureşti nu putea să-i aplice acestuia pedepse spre maxim în condiţiile în care prima instanţă, respectiv Tribunalul Bucureşti i-a aplicat recurentului condamnat pentru cele două infracţiuni menţionate mai sus pedepse îndreptate spre mediu, aşa cum rezultă din considerentele sentinţei penale de condamnare.

În considerentele sentinţei penale pronunţate de Tribunalul Bucureşti s-a arătat că instanţa aplică pedepse spre mediu inculpatului A. raportat la gravitatea deosebită a faptelor şi perseverenţa dovedită, având în vedere forma continuată a infracţiunilor.

Prin decizia penală recurată a fost admisă solicitarea de aplicare a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi, în consecinţă limitele speciale ale pedepselor au fost reduse succesiv ca urmare a aplicării acestor dispoziţii şi a dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. Similar celor reţinute de instanţa de fond, s-a reţinut gravitatea faptelor reţinute în sarcina inculpatului şi forma continuată a infracţiunilor, fiind aplicate dispoziţiile art. 79 din C. pen., avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. pen.

Astfel, potrivit disp. art. 36 alin. (1) din C. pen. infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii. Forma continuată a infracţiunii reprezintă o cauză de agravare a răspunderii penale. În cazul concursului între cauze de atenuare şi cauze de agravare a răspunderii penale instanţa trebuie să aplice prevederile art. 79 din C. pen.

S-a apreciat nefondată susţinerea în sensul că instanţa de apel a încălcat principiul "non reformation in pejus" şi în felul acesta a aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. A considerat că, în mod corect prin decizia penală pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti au fost reţinute disp. art. 79 din C. pen. şi au fost aplicate pedepse îndreptate spre mediu, raportat la aceste limite, respectiv la limitele speciale reduse succesiv şi maximul special majorat până la 3 ani.

Recurentul condamnat a susţinut că instanţa de fond, spre deosebire de Curtea de Apel Bucureşti nu a avut în vedere forma continuată a infracţiunilor, respectiv că nu i-a acordat acesteia relevanţa concretizată în luarea în considerare a sporului facultativ prev. de art. 36 alin. (1) din C. pen. şi nici nu a aplicat prevederile art. 79 din C. pen.

Din considerentele sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Bucureşti a rezultat însă clar că judecătorul fondului a reţinut forma continuată a celor două infracţiuni ca şi cauza de agravare a răspunderii penale şi evident a învederat că aplică pedepse spre mediu raportat la aceste limite (limitele speciale reduse ca urmare a aplicării disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi maximul special majorat conform disp. art. 36 alin. (1) din C. pen.). Se poate lesne observa că, dacă s-ar avea în vedere pentru infracţiunea de trafic naţional de droguri de mare risc limitele speciale reduse ca urmare a aplicării disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. de la 3 ani şi 4 luni închisoare la 8 ani închisoare atunci pedeapsa aplicată de prima instanţă de 7 ani închisoare nu este îndreptată spre mediu, ci spre maxim. În mod similar, în cazul infracţiunii de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată pedeapsa de 8 ani închisoare este orientată spre maxim dacă luăm în considerare limitele reduse ca urmare a aplicării disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. de la 5 ani şi 4 luni la 10 ani închisoare.

În concluzie, judecătorul fondului a aplicat pedepse îndreptate spre mediu (aşa cum a arătat în considerente) raportat la limitele de pedeapsă reduse ca urmare a aplicării disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi apoi majorate (maximul special) ca urmare a reţinerii cauzei de agravare reprezentată de forma continuată a infracţiunii. Instanţa de apel a procedat în acelaşi mod şi a aplicat pedepse orientate spre mediu raportat la limitele de pedeapsă reduse ca urmare a aplicării disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. şi majorate (maximul special) ca urmare a reţinerii cauzei de agravare reprezentată de forma continuată a celor două infracţiuni.

Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea discutării admisibilităţii cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., până la data de 15 septembrie 2022.

În raportul întocmit aflat la dosarul Înaltei Curţi, filele x, magistratul asistent a arătat că Decizia penală nr. 124/A din data de 11 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-II-a penală a fost comunicată la data de 16 februarie 2022 inculpatului A.

Împotriva hotărârii instanţei de apel a declarat recurs în casaţie inculpatul A. la data de 17 martie 2022 (data plic).

Cererea de recurs în casaţie este depusă în termenul prev. de art. 435 din C. proc. pen.

Cererea de recurs în casaţie a fost comunicată la data de 02 iunie 2022 Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, la 03 iunie 2022 inculpatei G., inculpatului B., la 06 iunie 2022 părţii civile E., la 08 iunie 2022 inculpatului F., la 09 iunie 2022 inculpatului D., la 10 iunie 2022 inculpatului C.

La data de 02 septembrie 2022 a depus concluzii scrise Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La data de 30 iunie 2022 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A., prin apărător ales.

În motivare, s-a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.

Astfel, pe această cale a criticat modalitatea de aplicare a dispoziţiilor legale cuprinse de art. 19 din Legea nr. 682/2002, de art. 79 din C. pen. şi de art. 35 alin. (1) din C. pen.

A precizat că din cuprinsul Deciziei penale nr. 124/A/11.02.2022 sunt criticabile, şi supuse cenzurii instanţei de recurs, modurile de determinare a pedepselor stabilite de instanţa de apel pentru: infracţiunea de trafic de droguri de mare risc prev de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapte comise în iulie - august 2018), şi infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapte comise în iulie - august 2018).

Motivele prezentate în susţinerea cererii de recurs în casaţie sunt:

1. Caracterul continuat al infracţiunii. Unitatea legală de infracţiune regimul indiviz de sancţionare.

Cele două infracţiuni sunt reţinute ca fapte comise în perioada iulie - august 2018, prin desfăşurarea unor acţiuni ilicite multiple specifice unităţii legale de infracţiune ce caracterizează infracţiunea continuată.

În doctrină se statuează că infracţiunea continuată este o modalitate de comitere a infracţiunii ce conţine multiple acţiuni legate între ele juridic de rezoluţia infracţională, de voinţa autorului de a acţiona ilicit în mod repetat în baza unei hotărâri, decizii anterioare, comună tuturor acţiunilor ce urmează acestei decizii.

Ţinând seama de periculozitatea sporită pe care o are infracţiunea continuată, periculozitate dată de repetabilitatea actelor şi de determinarea volitivă a autorului de a continua pe o perioadă de tip, prin acte succesive, comiterea de fapte antisociale cu aceeaşi tipicitate, legiuitorul a determinat un regim sancţionator mai sever, sporit, a acestui tip de infracţiune.

În considerarea celor menţionate anterior legiuitorul a stabilit că infracţiunea continuată este pedepsibilă cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea unică, urmând ca maximul prevăzut de legea să poată fi sporit cu cel mult trei ani în cazul pedepsei închisorii, şi cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.

2. Aplicarea principiului non reformatio in pejus. Lipsa apelului formulat de procuror.

În cauză, instanţa de apel a fost învestită cu judecarea apelurilor formulate de inculpaţi, procurorul neexercitând calea de atac.

În conformitate cu definiţia general acceptată, principiul non reformatio in pejus este un vechi principiu de drept procesual, în prezent consacrat prin dispoziţie expresă, potrivit căruia folosirea unei căi de atac nu poate crea, pentru partea care a exercitat-o, o situaţie mai grea decât aceea din hotărârea atacată.

Hotărârea atacată, dacă este cazul, poate fi reformată numai în favoarea (in melius) şi nicidecum în defavoarea (in peius) acelei părţi. Principiul are o adâncă semnificaţie logică şi social-juridică.

Avându-se în vedere rolul şi importanţa controlului judiciar, este de interes general ca părţile să nu fie ameninţate de niciun risc de agravare a situaţiei lor, dacă vor exercita o cale de atac pe care legea le-o pune la dispoziţie împotriva unei hotărâri pe care ele o consideră ca fiind nelegală şi netemeinică.

Principiul non reformatio in peius este limitat numai în cadrul folosirii căii de atac proprii. Când aceeaşi cale de atac este folosită şi de către o altă parte, cu interese contrarii, rezultatul judecăţii poate fi defavorabil primei părţi, prin admiterea căii de atac a adversarului.

După cum se constată, în prezenta cauză nu a fost formulată o cale de atac a procurorului, în agravare.

În consecinţă, soluţia adoptată de instanţa de apel prin Decizia 124/A/11.02.2022 trebuia să aibă în vedere faptul că reformarea situaţiei juridice a apelantului inculpat trebuie circumscrisă atât cadrului legal cât şi cadrului juridic stabilit ca urmare a formulării căii de atac a apelului doar de către inculpat, ceea obliga instanţa să menţină proporţionalitatea ca element definitoriu al unei situaţii câştigate de apelant, fără a avea opţiunea de a agrava pedeapsa aplicată prin raportare la individualizarea realizată anterior de instanţa Tribunalului Bucureşti.

3. Modalitatea de calcul a pedepsei şi modul de aplicare a cauzelor legale de reducere a pedepsei.

Apreciind că în cauză se impune admiterea apelului formulat de inculpat, instanţa de apel a desfiinţat sentinţa criticată şi a aplicat dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 asupra limitelor de pedeapsă stabilite de art. 2 alin. (1) şi (2), respectiv art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, reducând aceste limite la jumătate.

În continuarea procedeului de individualizare, Curtea a aplicat dispoziţiile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. reducând limitele (deja înjumătăţite prin efectul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002) cu o treime, ca efect al procedurii simplificate de judecată.

A menţionat că, ceea ce apare criticabil în procedeul de stabilire a pedepsei în prezenta decizie penală este modul de aplicare a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen.

Astfel, în timp ce în cazul infracţiunii unice efectele aplicării art. 19 din Legea nr. 682/2002 au o modalitate clară, liniară de aplicare, în cazul infracţiunii continuate efectele aplicării art. 19 din Legea nr. 682/2002, astfel cum au fost ele reţinute de Curte în Decizia penală nr. 124/A/11.02.2022 sunt asimetrice şi contradictorii.

Dispoziţiile art. 35 alin. (1) din C. pen. definesc infracţiunea continuată (unitate legală de infracţiune) iar dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. pen. fac parte integrantă din regimul sancţionator al infracţiunii continuate.

Dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. pen. definesc regimul sancţionator pentru infracţiunea continuată şi statuează că limitele pedepsei prevăzute de lege se pot majora cu până la 3 ani în cazul pedepsei închisorii.

Prin Decizia penală nr. 124/A/11.02.2022, Curtea a calculat regimul sancţionator aplicat subsemnatului prin excluderea de la aplicarea cauzei legale de reducere a limitelor pedepsei cuprinsă de art. 19 din Legea nr. 682/2002, dar şi de la aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen. (în fapt, art. 35 alin. (1) - art. 36 alin. (1) din C. pen.) care stabilesc regimul sancţionator agravant aplicabil pentru infracţiunea continuată constând în majorarea facultativă a pedepsei cu până la trei ani în cazul închisorii.

A apreciat că modalitate de interpretare şi aplicare a legii efectuată de Curte a fost nelegală, şi a influenţat pedeapsa aplicată subsemnatului, situând-o în alte limite decât cele prevăzute de lege.

În opinia sa Curtea a aplicat greşit dispoziţiile legale, apreciind greşit modul de aplicare a dispoziţiilor ce guvernează regimul infracţiunii continuate, considerând că instituţia reglementată de art. 35 alin. (1) din C. pen. - art. 36 alin. (1) din C. pen. nu face parte din unitatea legală de infracţiune, ci constituie o cauză de agravare a răspunderii penale efectuând întâi reducerea limitelor pedepsei aplicabilă pentru infracţiunea unică, prin aplicarea celor două cauze legale de reducere (art. 19 din Legea nr. 682/2002, şi art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.), iar ulterior a procedat la aplicarea dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen. (urmată de efectele art. 36 alin. (1) din C. pen.) în sensul majorării limitelor cu până la 3 ani închisoare, durată pe care a adăugat-o apoi la limita de pedeapsă redusă.

În raport cu această modalitate de calcul, instanţa de apel a aplicat o pedeapsă de: A.4 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapte comise în iulie - august 2018), şi B. 5 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapte comise în iulie - august 2018).

Considerând instanţa de apel că limitele de pedeapsă pe care le are la dispoziţie atunci când procedează la reindividualizare sunt situate între minimul redus (acela de 1 an şi 8 luni pentru pct. A şi 2 ani şi 4 luni pentru pct. B) şi maximul redus (acela de 4 ani pentru pct. A, şi de 5 ani pentru pct. B) sporit cu eventuala dimensiune a unei durate de până la 3 ani închisoare {maximul posibil devenind astfel 4 + 3 = 7 ani pentru pct. A, şi respectiv 5 + 3 = 8 ani pentru pct. B), această instanţă a aplicat pedepse individuale de 4 ani pentru pct. A, respectiv de 5 ani pentru pct. B, fără a spori pedeapsa concretă aplicată, dincolo de limitele legale, însă pedeapsa concretă aplicată a fost maximul special prevăzut de lege (în urma aplicării cauzelor de reducere).

În condiţiile în care dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. pen. prevăd că: "(1) Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii."

Or această dispoziţie reglementează un spor facultativ de pedeapsă, aplicabil doar în situaţia în care pedeapsa concretă aplicabilă în cuantumul maximului special prevăzut de lege este neîndestulătoare, urmând a fi sporită pedeapsa concret aplicată cu până la 3 ani în cazul pedepsei închisorii.

Raţiunea criticilor aduse poate fi sintetizată în următoarele două idei:

a. Fie instanţa de apel aprecia că dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. pen. fac parte din regimul sancţionator agravat al infracţiunii continuate, ar fi calculat maximul special majorat cu 3 ani şi ar fi aplicat cauzele de reducere menţionate (art. 19 din Legea nr. 682/2002, şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.) şi asupra acestei părţi suplimentare din maximul special, astfel majorat cu 3 ani, influenţând dimensiunea limitelor legale - maximul special ar fi ajuns la 5 ani pentru pct. A, şi respectiv de 6 ani pentru pct. B.

b. Fie instanţa de apel a apreciat că dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. pen. acţionează ca un spor de pedeapsă aplicabil suplimentar pedepsei concrete, dacă o pedeapsă egală cu maximul special (astfel cum a fost redus) ar fi fost neîndestulătoare, la care ar fi aplicat un surplus de pedeapsă de până la 3 ani închisoare, ceea ce instanţa de apel nu a făcut.

De aceea, raţionând în aceste marje, a apreciat ca soluţia aleasă de instanţa de apel este greşită şi că pedepsele concret determinate se situează în afara limitelor prevăzute de lege, lato sensu.

4. Limitele pedepsei prevăzute de lege. Importanţa principiului proporţionalităţii pedepsei ca o problemă de legalitate a hotărârii judecătoreşti.

Raţionamentul anterior enunţat se completează cu cea de a patra critică, cea legată de înţelesul noţiunii de " în alte limite decât cele prevăzute de lege".

Astfel, apreciind că în calea proprie de atac situaţia juridică a inculpatului nu putea fi agravată, a arătat că instanţa de apel trebuia să observe că este necesar să păstreze proporţionalitatea pedepsei concrete aplicate prin raportare la pedeapsa concretă aplicată de instanţa de fond şi asupra căreia procurorul nu a formulat critici şi nu a exercitat o cale de atac - acceptând totodată posibilitatea ca inculpatului să îi fie atenuată situaţia judiciară în orice formă în calea de atac, fiind o certitudine că nu este posibilă agravarea situaţiei de către instanţă în propria sa cale de atac.

Prin urmare, în aplicarea principiului non reformatio in pejus, instanţa de apel era datoare să observe că pedeapsa concretă aplicată, de 4 ani pentru pct. A, şi de 5 ani pentru pct. B, reprezintă maximul special prevăzut de lege în raport de limitele pedepsei reduse reduse de situaţia nou evocată în apel, şi că această pedeapsă concretă se situează în afara principiului proporţionalităţii, depăşind pedeapsa orientată către mediul limitelor prevăzute de lese ales ca un criteriu de individualizare obiectivă şi subiectivă de instanţa de fond.

Desigur, prin artificiul de calcul aplicat de instanţa de fond s-ar putea afirma că limitele maximului/minimului special nu au fost depăşite.

Apărarea a susţinut că dacă se aplică în spiritul său principiul non reformatio in peius se constata că pedeapsa aplicată de instanţa de apel a depăşit limitele de proporţionalitate conservate de acest principiu fundamental de drept, în oricare dintre situaţiile pe care le-am analizat anterior - varianta aleasă de instanţa de apel, sau cele două variante expuse de apărare prin prezenta cerere de recurs.

Oricare dintre aceste opţiuni de calcul arată ca pedeapsa concret aplicată este proporţional mai mare decât jumătatea fiecăreia dintre pedepsele aplicate de instanţa de fond, de 7 ani pentru pct. A şi respectiv de 8 ani pentru pct. B.

Astfel, limitele înjumătăţite ar fi de 3 ani şi 6 luni faţă de pedeapsa de 4 ani aplicată de instanţa de apel, şi respectiv de 4 ani, faţă de pedeapsa de 5 ani aplicată de instanţa de apel.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea în parte a Deciziei penale nr. 124/A/11.02.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, şi reexaminarea situaţiei recurentului inculpat în raport cu dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. astfel cum au fost expuse, urmată de redimensionarea pedepsei astfel:

- de la 4 ani închisoare la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc prev de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapte comise în iulie - august 2018) şi

- de la 5 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapte comise în iulie - august 2018); urmată de efectuarea operaţiunii de contopire conform dispoziţiilor art. 38 - 39 din C. pen., anularea formelor de executare şi de trimiterea deciziei penale a instanţei de recurs către Tribunalul Bucureşti în vederea punerii în executare a noilor dispoziţii.

Cererea de recurs în casaţie îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a),b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menţionate numele şi prenumele inculpatului, hotărârea care se atacă, precum şi semnătura apărătorului ales al inculpatului care a exercitat calea de atac, în numele acestuia.

Îndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte recursul formulate rezultă din faptul indicării în cuprinsul motivelor de recurs în casaţie a temeiului de drept pe care se întemeiază calea de atac, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.

Magistratul asistent a concluzionat că cererea de recurs în casaţie îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., iar motivul de casaţie se încadrează în cele expres şi limitativ prevăzute de art. 438 din C. proc. pen.

Sunt îndeplinite condiţiile pentru admisibilitatea în principiu a recursului în casaţie declarat de inculpatul A.

Prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din 15 septembrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, aflată la dosarul Înaltei Curţi, completul, în baza art. 440 alin. (4) din C. proc. pen. a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 124/A din data de 11 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a-II-a penală.

S-a trimis cauza Completului C9, în vederea judecării cererii de recurs în casaţie formulată de inculpatul A., fixându-se termen la data de 13 octombrie 2022, ora 09:00, pentru când se vor cita părţile, cu încunoştinţarea telefonică a apărătorului ales al inculpatului.

Pentru a se dispune astfel, completul a reţinut în sinteză ceea ce au reţinut prima instanţă şi instanţa de apel, precum şi aspectele mai sus menţionate din raportul magistratului asistent.

Verificând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie cu care a fost învestită, Înalta Curte a constatat următoarele:

Potrivit art. 440 din C. proc. pen. admisibilitatea cererii de recurs în casaţie se examinează în camera de consiliu de un complet format dintr-un judecător, după depunerea raportului magistratului asistent şi atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită.

În conformitate cu dispoziţiile art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării căii extraordinare de atac.

Înalta Curte a constatat că Decizia penală nr. 124/A din data de 11 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel bucureşti, secţia a-II-a penală face parte din categoria celor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, fiind pronunţată în ultimă instanţă, respectiv în apel şi că cererea de recurs în casaţie este formulată în termenul prev. de art. 435 din C. proc. pen.

Cererea de recurs în casaţie îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menţionate numele şi prenumele inculpatului, hotărârea care se atacă, precum şi semnătura apărătorului ales al inculpatului care a exercitat calea de atac, în numele acestuia.

Îndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte recursul formulat rezultă din faptul indicării în cuprinsul motivelor de recurs în casaţie a temeiului de drept pe care se întemeiază calea de atac, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.

De asemenea, au fost expuse în aceleaşi condiţii ca în raportul întocmit, motivele de recurs în casaţie dezvoltate de către recurentul inculpat prin apărător.

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în baza art. 440 alin. (4) din C. proc. pen. a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 124/A din data de 11 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a-II-a penală, a trimis cauza Completului C9 şi a fixat termen la data de 13 octombrie 2022, ora 09:00, pentru când se vor cita părţile, cu încunoştinţarea telefonică a apărătorului ales al inculpatului.

La termenul de judecată de astăzi, 13 octombrie 2022 s-a făcut referatul cauzei de către magistratul asistent, care a învederat că intimaţii inculpaţi D. şi C. au transmis la dosar cereri prin care au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:

Preşedintele completului a procedat la verificarea identităţii recurentului inculpat A., care a arătat că este lui G.

La interpelarea instanţei, recurentul inculpat A. a precizat că nu doreşte să ia legătura cu apărătorul desemnat din oficiu, precizând că urmează să se prezinte apărătorul său ales, avocat BBBB.

Înalta Curte, având în vedere lipsa apărătorului ales al recurentului inculpat A., a dispus lăsarea cauzei la ordine.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în şedinţă publică, au răspuns recurentul inculpat A., în stare de detenţie, prin intermediul videoconferinţei, asistat de apărător ales, avocat BBBB. şi de apărător desemnat din oficiu, avocat CCCC. în substituirea avocatului DDDD., intimatul inculpat F., în stare de detenţie, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat CCCC., precum şi intimatul parte civilă E.

Au lipsit intimaţii inculpaţi D., în stare de detenţie, pentru care s-a prezentat apărător desemnat din oficiu, avocat EEEE. în substituirea avocatului FFFF., C., în stare de detenţie, pentru care s-a prezentat apărător desemnat din oficiu, avocat GGGG., B., pentru care s-a prezentat apărător desemnat din oficiu, avocat HHHH. şi G., pentru care s-a prezentat apărător desemnat din oficiu, avocat HHHH. în substituirea avocatului IIII.

S-a făcut referatul cauzei de către magistratul asistent, care a învederat că intimaţii inculpaţi D. şi C. au transmis la dosar cereri prin care au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:

Apărătorul ales al recurentului A., în concluziile orale, în dezbateri, având cuvântul a solicitat examinarea recursului în casaţie prin prisma dispoziţiilor art. 438 pct. 12 din C. proc. pen. şi a apreciat că soluţia pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti este criticabilă sub aspectul legalităţii, întrucât pedepsele aplicate pentru două dintre infracţiunile pentru care a fost condamnat recurentul sunt în afara limitelor legale.

A opinat că instanţa de apel a aplicat greşit dispoziţiile legale, apreciind greşit modul de aplicare a dispoziţiilor ce guvernează regimul infracţiunii continuate. Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că sunt incidente dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind cauza legală de reducere la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege şi, în acest moment, a apărut o dilemă din punct de vedere juridic, anume dacă ne aflăm în situaţia în care sporul de pedeapsă prevăzut de art. 36 din C. pen. se supune incidenţei dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 (dacă este o pedeapsă prevăzută de lege şi asupra acesteia acţionează cauza legală de reducere la jumătate) ori sporul de pedeapsă de 3 ani închisoare a fost aplicat în temeiul dispoziţiilor art. 79 din C. pen., ca o circumstanţă agravantă.

A învederat că trebuia să se stabilească care dintre cele două chestiuni are prioritate în analiză şi a arătat că instanţa de apel a apreciat că incidenţa art. 19 din Legea nr. 682/2002 produce efecte doar în ceea ce priveşte pedeapsa prevăzută de lege şi că sporul se circumscrie condiţiei de circumstanţă agravantă din art. 79 din C. pen.

În opinia apărării, soluţia adoptată de instanţa de apel este una greşită, întrucât regimul sancţionator nu poate ieşi din examinarea indivizibilă a unităţii legale de infracţiune şi, pe cale de consecinţă, efectul art. 19 din Legea nr. 682/2002 se răsfrânge şi în ceea ce priveşte sporul de 3 ani închisoare pe care l-ar putea aplica instanţa, potrivit dispoziţiilor art. 36 din C. pen.

Aşadar, instanţa de apel nu ar fi trebuit să aplice o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, ci de 3 ani şi 6 luni, ca urmare a incidenţei cauzei de atenuare a pedepsei.

La fel este şi în cazul faptei de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, unde, dacă s-ar fi aplicat cauza de atenuare a pedepsei, s-ar fi ajuns la o pedeapsă de 4 ani închisoare în loc de 5 ani închisoare, astfel cum a fost aplicată de instanţa de apel.

A precizat că modalitatea de calcul a pedepselor a dezvoltat-o în cuprinsul memoriului depus la dosar

A considerat că în cauză este incident principiul non reformatio in pejus, întrucât apelul a fost declarat de către recurent.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului în casaţie, reformarea hotărârii pronunţate de instanţa de apel şi, în limitele prevăzute de dispoziţiile legale, reducerea pedepselor dispuse cu privire la cele două infracţiuni, astfel cum a arătat anterior.

Concluziile apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat D., apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat C., apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat F., apărătorului desemnat din oficiu pentru intimaţii inculpaţi B. şi G., intimatul parte civilă E., reprezentantul Ministrului Public, precum şi poziţia din ultimul cuvânt ale recurentului A. şi intimatului inculpat F. au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva deciziei instanţei de apel, în raport, cu motivele invocate ce se analiza prin prisma cazului de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., Înalta Curte constată recursul în casaţie declarat de inculpat, ca fiind nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta.

Prealabil analizei recursului în casaţie al inculpatului se impune a fi făcute câteva scurte consideraţii de ordin teoretic cu privire la natura juridică a recursului în casaţie şi referitor la cazul de recurs în casaţie invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., respectiv "Hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", constituie motiv de casare aplicarea unei alte pedepse principale decât cea prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, aplicarea unei pedepse principale care depăşeşte limitele generale ale pedepselor prevăzute în art. 60, art. 61 sau art. 137 din C. pen. ori care se situează sub limitele speciale ale pedepsei prevăzute pentru infracţiunea săvârşită, stabilirea pedepsei sub sau peste limitele prevăzute de lege în cazul reţinerii circumstanţelor atenuante şi, respectiv, a circumstanţelor agravante sau nerespectarea dispoziţiilor prevăzute de lege pentru stabilirea pedepsei în caz de pluralitate de infracţiuni ori infracţiune continuată.

Aprecierea legalităţii limitelor de pedeapsă în calea de atac a recursului în casaţie se face în funcţie de încadrarea juridică reţinută sau menţinută prin hotărârea atacată, instanţa de recurs nefiind abilitată să dispună schimbarea încadrării juridice.

Cazul de recurs în casaţie prevăzut la art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. nu este incident în situaţia în care se critică individualizarea pedepsei sau aplicarea legii penale mai favorabile.

Înalta Curte verificând decizia instanţei de apel, în raport, cu criticile formulate de recurentul inculpat A. cu privire la cuantumurile pedepselor dispuse ca urmare a aplicării succesive a dispoziţiilor legale incidente, cauze de reducere şi circumstanţa de agravare a pedepsei, constată că pedepsele stabilite în condiţiile detalierii modului în care au fost dispuse, sunt legale.

Astfel, instanţa de apel a stabilit că inculpatul beneficiază de cauza specială de reducere a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, în raport, cu faptul că a formulat un denunţ împotriva numitului III., pentru infracţiunea de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, fiind format Dosarul nr. x/2020 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în care, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de persoana denunţată şi luarea măsurii preventive a controlului judiciar, şi aşa cum a rezultat din înscrisurile depuse de inculpat şi cele comunicate de parchet, inculpatul a avut o contribuţie decisivă la identificarea autorului traficului de droguri şi la stabilirea răspunderii penale a acestuia, propunând inclusiv un colaborator cu identitate protejată, pentru desfăşurarea unei cumpărări autorizate în cauză. În acest sens sunt referatul cu propunerea de introducere în cauză a unui investigator sub acoperire şi a unui colaborator, întocmit la 8 octombrie 2020 de către Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate-Serviciul Antidrog, în Dosarul nr. x/2020, ordonanţa DIICOT nr. x/18.10.2020 precum şi punctul de vedere exprimat de reprezentantul Ministerului Public în şedinţa din 24.06.2021.

Prin urmare, curtea de apel a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi a procedat la reindividualizarea pedepselor între noile limite de pedeapsă.

Astfel, a reţinut că inculpatul a săvârşit în concurs real şi ideal infracţiunile de trafic de droguri de mare risc prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 (fapta din septembrie 2017), trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapte comise în iulie - august 2018), trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., (fapte comise în iulie - august 2018), infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 rap. la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f), cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen.

Având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, închisoarea de la 5 la 12 ani, pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, care reduse cu jumătate ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, devin închisoarea de la 2 ani şi 6 luni la 6 ani, şi care reduse apoi cu încă o treime, ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. devin închisoarea de la 1 an şi 8 luni la 4 ani, Curtea, având în vedere contribuţia însemnată a inculpatului la săvârşirea acestei fapte şi cantitatea mare de droguri traficate, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, care sunt închisoarea de la 5 la 12 ani şi care, reduse cu jumătate ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, devin închisoarea de la 2 ani şi 6 luni la 6 ani, iar apoi, reduse cu o treime, devin închisoarea de la 1 an şi 8 luni la 4 ani, având în vedere forma continuată a infracţiunii care constituie o cauză de agravare a pedepsei, dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. pen., prevăzând posibilitatea majorării maximului de pedeapsă cu 3 ani, având în vedere rolul acestui inculpat în săvârşirea infracţiunii care a fost unul principal, esenţial, precum şi cantitatea mare de droguri de mare risc care a făcut obiectul traficului, curtea de apel a aplicat inculpatului pentru această infracţiune pedeapsa de 4 ani închisoare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic internaţional de droguri, prevăzută de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv pedeapsa de la 7 ani la 15 ani, care reduse cu jumătate ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/20002, acestea devin închisoarea de la 3 ani şi 6 luni la 7 ani şi 6 luni, iar apoi cu o treime ca efect al aplicării procedurii simplificate, conform art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., acestea devin închisoarea de la 2 ani şi 4 luni la 5 ani, având în vedere aceleaşi considerente expuse, respectiv săvârşirea infracţiunii în formă continuată, care permite agravarea pedepsei cu 3 ani, în ceea ce priveşte limita maximă prevăzută de lege, având în vedere şi rolul inculpatului în activitatea de trafic internaţional de droguri, rol care a fost unul esenţial, a aplicat inculpatului, pedeapsa de 5 ani închisoare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv, închisoarea de la 3 ani la 10 ani, care reduse cu jumătate ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, devin închisoarea de la 1 an şi 6 luni la 5 ani, iar apoi reduse cu o treime ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. devin închisoarea de la 1 an la 3 ani şi 4 luni, a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani închisoare, având în vedere rolul inculpatului de lider al grupului, acesta fiind şi iniţiatorul grupării.

În ceea ce priveşte infracţiunea de tentativă la tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 rap. la art. 234 alin. (1), lit. a) şi f), cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv închisoarea de la 3 la 10 ani şi care reduse cu jumătate pentru forma tentată a infracţiunii, acestea devin închisoarea de la 1 an şi 6 luni la 5 ani, reduse cu încă jumătate, ca efect al aplicării art. 19 din Legea nr. 682/2002, acestea devin închisoarea de la 9 luni la 2 ani şi 6 luni şi reduse cu încă o treime ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., aceste limite devin închisoarea de la 6 luni la 1 an şi 8 luni, având în vedere şi circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 alin. (1), lit. a) din C. pen., în care a fost săvârşită infracţiunea de tâlhărie, referitoare la comiterea faptei de 3 sau mai multe persoane, precum şi dispoziţiile art. 78 din C. pen., care permit aplicarea pedepsei până la maximul special, la care se poate adăuga un spor de 2 ani închisoare, precum şi dispoziţiile art. 79 alin. (3) din C. pen., referitoare la concursul între cauzele de reducere şi de majorare a pedepsei, totodată, având în vedere gradul de pericol social concret al acestei fapte, care este unul ridicat, în raport, cu modalitatea şi mijloacele violente prin care fapta a fost comisă, Curtea l-a condamnat pe inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare.

În raport cu dispoziţiile art. 38 alin. (1) - (39) alin. (1), lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului A., pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte, respectiv 4 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în total o pedeapsă finală de 9 ani închisoare.

Înalta Curte constată că pedepsele stabilite sunt legale pentru infracţiunile ce fac obiectul recursului în casaţie, respectiv infracţiunea de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi pentru infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., în condiţiile în care au fost aplicate reducerile ca urmare a incidenţei dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. (10) din

C. proc. pen. şi agravarea în condiţiile existenţei infracţiunii continuate la ambele infracţiuni potrivit art. 35 alin. (1) din C. pen. şi respectiv art. 36 alin. (1) din C. pen., în condiţiile evidenţierii concrete a limitelor ca urmare a fiecărei cauze de reducere şi de agravare, aşa încât pedepsele finale pentru aceste infracţiuni se circumscriu limitelor legale şi respectiv şi pedeapsa rezultantă este legală.

Înalta Curte consideră că pe calea recursului în casaţie nu se poate face o nouă individualizare a pedepsei, pe calea unui alt mod de interpretare a dispoziţiilor legale aplicate în stabilirea pedepselor pentru infracţiunile arătate şi reţinute în sarcina recurentului inculpat şi nici sub aspectul proporţionalităţii, care presupune un proces de reapreciere, antamând aspecte de temeinicie, ceea ce excedează naturii şi specificului cazului de recurs în casaţie invocat, care se referă strict la legalitatea pedepselor, aşa încât critica invocată nu este fondată.

Totodată, Înalta Curte constată că nu poate fi avută în vedere nici critica referitoare la încălcarea principiul non reformatio in pejus, întrucât prin limitele pedepselor stabilite pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului, atât cele care fac obiectul recursului în casaţie, cât şi cele care nu fac obiectul criticii recursului în casaţie, prin aplicarea unitară a circumstanţelor de reducere, în condiţiile expuse, au fost dispuse de instanţa de apel pedepse legale pentru fiecare din intracţiunile reţinute, iar pedeapsa rezultantă, tocmai ca efect al cauzelor de reducere şi circumstanţelor de agravare, pedeapsa principală a fost stabilită la 9 ani închisoare, care este redusă faţă de pedeapsa rezultantă de 14 ani şi 4 luni închisoare stabilită de prima instanţă, aşa încât critica recurentului inculpat sub aspectul invocat este nefondată.

În raport cu cele mai sus menţionate, Înalta Curte constată că pedepsele dispuse faţă de recurentul inculpat, ce fac obiectul recursului în casaţie, sunt stabilite în cuantumuri legale, aşa încât toate criticile susţinute de către apărătorul recurentului inculpat nu sunt fondate.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 124/A din data de 11 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. a fost obligat recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

În conformitate cu art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul A., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 170 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariile cuvenite apărătorilor desemnat din oficiu pentru intimaţii inculpaţi D., C., F., B. şi G.

, în sumă de câte 680 RON, vor rămâne în sarcina statului şi se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 124/A din data de 11 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul A., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 170 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnat din oficiu pentru intimaţii inculpaţi D., C., F., B. şi G., în sumă de câte 680 RON, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 octombrie 2022.

GGC - ED