Public procurement: obligation to publish corrigendum for modification of tender requirements versus mere clarification under HG 925/2006

Şedinţa publică din data de 3 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată la data de 01.07.2015 pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2015, reclamanta Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Cercetării şi Inovării - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, anularea Deciziei nr. 5121/09.01.2015 emise de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.11.2014 emise de echipa de control din cadrul MEN DGOI-POS Axa prioritară 2.

Prin sentinţa nr. 416 din 14 octombrie 2015, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată de pârâta Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Prin sentinţa nr. 488 din 16 februarie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 1108 din 7 aprilie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj - Napoca, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2. Primul ciclu procesual

Prin sentinţa nr. 277 din 28 septembrie 2016, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare; a admis acţiunea formulată de reclamanta Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca împotriva pârâţilor MENCS şi ANCSI; a anulat decizia nr. 5121/09.01.2015 emisă de Comisia din cadrul Ministerul Educaţiei Naţionale; a anulat nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.11.2014 emisă de echipa de control din cadrul MENCS, DGOI pentru POSCCE şi a obligat pârâtul MECS să plătească reclamantei suma de 41.399,27 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei de mai sus, pârâtul Ministerul Cercetării şi Inovării (fostă Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare) a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 2797 din 24 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de Ministerul Cercetării şi Inovării (fostă Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare) împotriva sentinţei nr. 277/2016 din 28 septembrie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal; a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În considerentele deciziei de mai sus s-a reţinut, în esenţă, că instanţa de fond în mod greşit a apreciat că în cauză nu sunt aplicabile prevederile O.U.G. nr. 66/2011, motiv pentru care se impune rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, cu reţinerea tuturor apărărilor şi susţinerilor părţilor.

3. Sentinţa ce face obiectul prezentului recurs

Prin sentinţa civilă nr. 247/2019 din 04.12.2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Cercetării şi Inovării (fost Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare).

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 247/2019 din 04.12.2019 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată şi anularea actelor atacate, precum şi acordarea cheltuielilor de judecată în sumă de 41.399,27 RON.

În motivarea recursului arată că aplicarea corecţiei financiare în sarcina sa a fost motivată de faptul că nu s-ar fi publicat în SEAP şi JOUE un anunţ de participare de tip erată, în urma renunţării la cerinţa minimă aflată la pct. IV.4 din Fişa de date a achiziţiei, la rubrica "Alte autorizări/condiţii", referitoare la necesitatea prezentării de către ofertanţi a acordului scris al producătorului privind dreptul de comercializare sub licenţa de producător a produselor pe care se angajează să le livreze, precum şi conformitatea produselor identificate.

Susţine că anunţul de tip erată se impunea a fi făcut doar în cazul în care se aduc modificări anunţului iniţial publicat şi nu atunci când se aduc clarificări la fişa de date ataşată anunţului iniţial.

Mai arată că pretinsele dispoziţii legale încălcate şi aplicarea corecţiei de 5% la valoarea cererii de rambursare nr. x/27.07.2013 sunt vădit neîntemeiate în raport cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011, cuantumul corecţiei nefiind stabilit în acord cu prevederile legale în vigoare la momentul săvârşirii abaterii, ceea ce atrage nulitatea notei de constatare şi a deciziei de soluţionare a contestaţiei.

Invocă interpretarea eronată de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 26 din H.G. nr. 925/2006, potrivit cărora anunţurile transmise ulterior remedierii erorilor/omisiunilor constatate conform prevederilor art. 25, sunt considerate anunţuri noi şi fac obiectul tuturor regulilor de transmitere şi verificare, iar conform alin. (2), în cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.564/2005.

Critică faptul că instanţa de fond a reţinut, pe de o parte, că autoritatea contractantă avea obligaţia de a publica un anunţ de tip erată, potrivit art. 26 din H.G. nr. 925/2006, iar pe de altă parte, că reclamanta a publicat în SEAP la data de 13.04.2011 clarificări la Fişa de date a achiziţiei, renunţând la cerinţa solicitată iniţial. Întrucât instanţa în mod corect a reţinut că autoritatea contractantă a adus modificări în Fişa de date electronică a achiziţiei şi nu a modificat anunţul de participare iniţial, pentru a fi aplicate dispoziţiile art. 26 din H.G. nr. 925/2006, consideră că nu trebuia publicată erata.

De asemenea, susţine că modificarea anunţului iniţial, astfel cum o sugerează Autoritatea de control şi Comisia, nu este practic posibilă, dat fiind mecanismul de modificare a informaţiilor prin anunţ de tip erată.

Consideră că modificarea fişei de date a achiziţiei se putea face printr-o clarificare, prin crearea unui nou fişier electronic la care toţi operatorii au avut asigurat accesul direct şi nerestricţionat, în mod similar cu accesul la fişierul electronic iniţial, disponibil în SEAP, motiv pentru care apreciază că a respectat dispoziţiile art. 32 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 925/2006. Apreciază că în acest mod a făcut cunoscute şi clarificările în legătură cu documentaţia de atribuire.

Susţine că nu este vorba de nicio abatere de la prevederile legislaţiei comunitare/naţionale în raport cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011.

Precizează că, în speţă, corecţia aplicată a fost întemeiată pe prevederile pct. 5 din partea 1. A din O.U.G. nr. 66/2011 coroborat cu pct. 5 din partea 1. A din H.G. nr. 519/2014, precizând că acestea sunt aplicabile prin asimilare situaţiei vizate, ceea ce poate fi reţinut, în condiţiile în care, conform H.G. nr. 519/2014, corecţia se aplică pentru nepublicarea prin erată a prelungirii termenelor de depunere a ofertelor sau a prelungirii termenului de primire a candidaturilor, iar conform notei de subsol aferente prevederii legale antemenţionate, aceste termene sunt aplicabile pentru procedurile restrânse şi pentru procedurile de negociere cu publicarea unui anunţ de atribuire.

Critică faptul că autoritatea de control a apreciat că, potrivit art. 6 alin. (3)2 din O.U.G. nr. 66/2011, aplicarea corecţiei se poate face prin analogie, întrucât acest text de lege se referă la noţiunea de "termen", aşa încât corecţia în temeiul pct. 5 din partea I a H.G. nr. 519/2014 se aplică în ipoteza în care a fost nesocotită de autoritatea contractantă publicarea unui anunţ cu privire la modificarea unui termen, respectiv cel cu care a fost prelungit termenul iniţial de depunere a ofertelor, între ipoteza vizată de H.G. nr. 519/2014 şi cea pentru care s-a aplicat corecţia, neexistând nicio asemănare.

Susţine că art. 6 alin. (3)2 din O.U.G. nr. 66/2011 prevede posibilitatea aplicării prin analogie a unei corecţii doar în ipoteza existenţei unor abateri similare cu cele prevăzute expres de H.G. nr. 519/2014, nu şi în ipoteza unei alte proceduri de achiziţie decât cea vizată de prevederile H.G. nr. 519/2014, respectiv în cazul unei proceduri de licitaţie deschisă.

Arată că a publicat în SEAP la data de 13.04.2011 clarificări la fişa de date, în condiţiile art. 32 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 925/2006, renunţând la una dintre cerinţe şi că anunţul de tip erată se impune a fi făcut doar în cazul în care se aduc modificări anunţului iniţial publicat, ceea ce nu era cazul în speţă.

Precizează că aceasta este şi opinia ANRMAP într-o speţă similară, în legătură tot cu un proiect ICHAT (servicii de proiectare), vizând anunţul erată nr. 21292, aferent anunţului de participare nr. x/07.12.2010.

Mai susţine că la data publicării în SEAP a anunţului de participare, aplicaţia informatică SEAP permitea publicarea în anunţul de participare a informaţiilor referitoare la cerinţele privind capacitatea tehnică într-un câmp ce permitea maxim 2.200 caractere, or, cerinţele legate de capacitatea tehnică stabilite de autoritatea contractanta USAMV Cluj-Napoca în documentaţia de atribuire aveau 4.509 caractere.

Consideră că, prin nepublicarea eratei nu s-a încălcat principiul tratamentului egal, întrucât clarificările au fost la fel de accesibile potenţialilor ofertanţi ca şi anunţul de participare, fapt confirmat şi de împrejurarea că un operator economic străin a câştigat procedura de achiziţie, neputând fi susţinută încălcarea principiului tratamentului egal nici din această perspectivă.

4. Apărările intimatului-pârât

Intimatul - pârât Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, în prezent Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca netemeinic şi nelegal, apreciind în esenţă că prima instanţă a dat o dezlegare corectă cauzei deduse judecăţii.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamanta Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Cercetării şi Inovării - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, anularea Deciziei nr. 5121/09.01.2015 emise de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul MEN şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.11.2014 emise de echipa de control din cadrul MEN DGOI-POS Axa prioritară 2.

Prima instanţă a respins acţiunea formulată de reclamanta Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, iar în recurs aceasta a susţinut că nu se impunea publicarea unui anunţ, întrucât nu a adus modificări anunţului iniţial, ci a adus doar clarificări la fişa de date a achiziţiei, renunţând la cerinţa minimă aflată la pct. IV.4 din respectiva fişă.

De asemenea, prima instanţă a reţinut că prin răspunsul la clarificări, vizând documentaţia, autoritatea contractantă (reclamanta) a renunţat la o cerinţă minimă din fişa de date, şi fiind o modificare esenţială, avea obligaţia publicării unui anunţ tip erată la anunţul iniţial (SEAP, JOUE), motiv pentru care a apreciat că reclamanta a încălcat prevederile art. 26, art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 34/2006 şi art. 26 din H.G. nr. 925/2006, fiindu-i aplicată o corecţie de 5% din valoarea de 14.950.000 RON fără TVA aferentă contractului de furnizare.

Astfel, prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.11.2014 emisă de echipa de control din cadrul MEN DGOI-POS Axa prioritară 2, s-a reţinut că autoritatea contractantă a încălcat principiul tratamentului egal şi al transparenţei, menţionate la art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, prin nepublicarea unei erate la documentaţia de atribuire, conform art. 26 din H.G. nr. 925/2006, motiv pentru care a stabilit aplicarea unei corecţii de 5% la valoarea de 14.950.000 RON fără TVA, aferentă contractului de furnizare nr. x/16.06.2011, atribuit fără organizarea unei competiţii adecvate, respectiv suma de 747.500 RON fără TVA.

Împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/03.11.2014 a formulat contestaţie Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, înregistrată sub nr. x/17.12.2014, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 5121/09.01.2015 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale.

Instanţa de control judiciar constată că instanţa de fond a făcut o aplicare corectă a normelor de drept material aplicabile în cauză.

Astfel, având în vedere adresa nr. x/04.04.2011, prin care un potenţial ofertant (SC A. SRL) a solicitat autorităţii contractante renunţarea la cerinţa minimă din fişa de date a achiziţiei la pct. 4 Capacitatea tehnică şi profesională referitoare la acordul scris al producătorului privind dreptul de comercializare sub licenţă de producător a produselor, recurenta-reclamantă, prin adresa intitulată Clarificări, publicată în SEAP în data de 13.04.2011, a renunţat la această cerinţă.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că este vorba de o modificare a condiţiilor din fişa de date a achiziţiei, respectiv a informaţiilor deja publicate în SEAP, modificare ce nu putea fi făcută decât prin publicarea unui anunţ de tip Erată.

În acest sens, sunt incidente următoarele dispoziţii legale:

Art. 22 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, în vigoare la momentul emiterii actelor contestate în cauza de faţă, potrivit căruia:

"(1) După data de 31 decembrie 2006, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire, inclusiv pe cele de tip erată la respectivele anunţuri, către operatorul SEAP."

Art. 26 alin. (2) din acelaşi act normativ potrivit căruia:

"(2) În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.564/2005, care stabileşte formatul standard al anunţurilor publicitare în cadrul procedurilor de atribuire prevăzute în directivele nr. 17/2004/CE şi 18/2004/CE."

Or, în speţă, prin renunţarea la o cerinţă minimă din fişa de date a achiziţiei, respectiv aceea referitoare la acordul scris al producătorului privind dreptul de comercializare sub licenţă de producător a produselor, recurenta-reclamantă a modificat cerinţele iniţiale de participare la licitaţie, operaţiune ce nu se putea face printr-o simplă clarificare.

Prin urmare, Înalta Curte constată că nu este vorba despre lămurirea unor aspecte în legătură cu cerinţele de calificare şi selecţie, ci despre o modificare a informaţiilor publicate iniţial în anunţul de participare în ceea ce priveşte îndeplinirea unei cerinţe, iar prin clarificarea respectivă nu se poate considera îndeplinită condiţia privind publicarea unei erate, întrucât autoritatea contractantă a adus completări/modificări referitoare la modalitatea de îndeplinire a cerinţelor de calificare, pe care le-a relaxat, în sensul că a renunţat la cerinţa impusă participanţilor la procedură de a prezenta acordul scris al producătorului privind dreptul de comercializare sub licenţă de producător a produselor.

Or, potrivit art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, modificarea criteriilor de clarificare şi selecţie se face în mod obligatoriu prin publicarea unei erate, fiind interzisă efectuarea ei prin intermediul unor clarificări, fără publicarea unei erate, întrucât cerinţele impuse în cadrul unei proceduri de atribuire se impun a fi clar exprimate, fără a lăsa loc de dubiu, pentru a facilita participarea cât mai multor operatori economici, cu scopul stimulării competitivităţii şi a gestionării eficiente a banului public.

Înalta Curte constată că cerinţele impuse de art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 nu sunt pur formale, ci sunt instituite în scopul asigurării respectării principiului transparenţei care guvernează domeniul achiziţiilor publice şi a drepturilor participanţilor/potenţialilor participanţi la procedura de atribuire. Cum recurenta-reclamantă nu a urmat procedura prevăzută de lege în situaţia modificării conţinutului anunţului de participare, în mod corect s-a reţinut prin nota de constatare atacată existenţa unei abateri de la legalitate în procedura de achiziţie publică.

Din această perspectivă, nu pot fi reţinute susţinerile recurentei-reclamante, în sensul că toţi operatorii interesaţi au avut acces direct şi nerestricţionat la documentaţia procedurii de atribuire şi că au beneficiat de tratament egal, având în vedere că ceea ce s-a reţinut în sarcina recurentei-reclamante este nerespectarea normelor de organizare a procedurii de atribuire a contractului, prevăzute ca atare de art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006.

Deşi recurenta-reclamantă a susţinut în mod constant că este vorba de o clarificare, în privinţa căreia a respectat procedura, Înalta Curte constată că în speţă este vorba de modificarea cerinţelor de participare din anunţul iniţial, pentru care se impunea publicarea unui anunţ de tip Erată.

În acest sens, prima instanţă a reţinut în mod corect că, atâta timp cât este obligatorie îndeplinirea tuturor condiţiilor din fişa de date a achiziţiei, se impunea ca modificările operate de către contestatoare, ce conduc la modificarea fişei de date a achiziţiei, ataşate anunţului de participare, să fie publicate printr-o erată la documentaţia de atribuire.

Tot din această perspectivă este nefondată şi susţinerea recurentei, conform căreia modificarea fişei de date a achiziţiei se putea face printr-o clarificare, prin crearea unui nou fişier electronic la care toţi operatorii au avut asigurat accesul direct şi nerestricţionat, în mod similar cu accesul la fişierul electronic iniţial, disponibil în SEAP, conform art. 32 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 925/2006, întrucât clarificările presupun doar detalierea anumitor aspecte referitoare la condiţiile de participare la procedura de achiziţie publică, şi nu modificarea condiţiilor din anunţul iniţial, cum este cazul din speţă.

De asemenea, Înalta Curte constată că este nefondată şi critica recurentei-reclamante conform căreia art. 6 alin. (3)2 din O.U.G. nr. 66/2011 prevede posibilitatea aplicării prin analogie a unei corecţii doar în ipoteza existenţei unor abateri similare cu cele prevăzute expres de H.G. nr. 519/2014, nu şi în ipoteza unei alte proceduri de achiziţie decât cea vizată de prevederile H.G. nr. 519/2014, respectiv în cazul unei proceduri de licitaţie deschisă.

Astfel, analizând textele de lege invocate, Înalta Curte constată că potrivit art. 6 alin. (3)2 din O.U.G. nr. 66/2011:

"Tipurile de abateri de la aplicarea prevederilor în domeniul achiziţiilor publice/achiziţiilor sectoriale/concesiunilor de lucrări şi servicii prevăzute în anexe sunt cele care au fost constatate cel mai frecvent ca urmare a activităţii de verificare/control/audit. Pentru abaterile care nu sunt definite în anexe autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene aplică reduceri procentuale în concordanţă cu principiul proporţionalităţii sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexe."

În consecinţă, corecţiile nu se aplică doar în ipoteza existenţei unor abateri similare cu cele prevăzute expres de H.G. nr. 519/2014, ci în anexe sunt exemplificate abaterile constatate cel mai frecvent, iar pentru abaterile care nu sunt definite în anexe, se aplică reduceri procentuale în concordanţă cu principiul proporţionalităţii sau prin analogie cu abaterile identificate în anexe.

Tot nefondată este şi susţinerea că prevederile H.G. nr. 519/2014 nu se referă la procedura de licitaţie deschisă, în condiţiile în care hotărârea de Guvern se referă şi la licitaţiile deschise, acestea fiind menţionate în Anexele 1 şi 2 din hotărâre.

Prin urmare, prima instanţă a reţinut în mod corect că în cauză este vorba de o neregulă, în sensul O.U.G. nr. 66/2011, coroborat cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 şi Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995, în acord cu care prejudiciul poate fi şi potenţial, ipoteză ce nu presupune dovedirea în concret a acestuia.

Astfel fiind, aspectele invocate de către recurenta-reclamantă prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluţiei pronunţate fiind confirmată de către instanţa de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 247/2019 din 04.12.2019 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 247/2019 din 04.12.2019 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 3 februarie 2022.