Public sector IT specialist salary: surcharge recalculation after base wage cap and exclusion of non-magistracy service time from "time in function" pay grade

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 18.10.2018 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. dosar x/2018, reclamanta a solicitat:

1. Anularea în parte a Deciziei nr. 1883/29.08.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la anexa prin care au fost stabilite drepturile salariale ce i se cuvin.

2. Obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la emiterea unei Decizii de salarizare începând cu data de 29.08.2018, prin care:

2.1. Să se stabilească salariul de bază brut prin raportarea la vechimea în funcţie şi la vechimea în muncă majorat cu sporul pentru instanţă de 10% aferent nivelului instanţei în care îşi desfăşoară activitatea.

2.2. Să se elimine componenta referitoare la sporul de risc şi confidenţialitate.

2.3. Să se stabilească acordarea sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 25% din valoarea salariului de bază brut şi, respectiv, sporul pentru păstrarea confidenţialităţii de 5% din valoarea salariului de bază brut.

3. Obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la plata diferenţelor dintre venitul salarial cuvenit începând cu data de 29.08.2018 şi cel plătit de către pârât începând cu aceeaşi dată pentru intervalul cuprins între 29.08.2018 şi data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

2. Sentinţa instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1863/2019 din data de 29 mai 2019, Curtea de Apel Bucureşti - Veche, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele: "Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Anulează Ordinul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte drepturile salariale ale reclamantei.

Obligă pârâtul să emită un nou act administrativ prin care să stabilească drepturile salariale ale reclamantei: - prin luarea în considerare a vechimii în funcţie; - cu acordarea sporului pentru condiţii deosebite de muncă;

Respinge cererea în rest ca neîntemeiată.

Ia act de solicitarea reclamantului de a-şi recupera cheltuielile de judecată pe cale separată.".

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate şi respingerea în integralitate a acţiunii.

În dezvoltarea motivului de recurs invocat recurentul a susţinut că încă de la intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, specialiştii IT beneficiau de un salariu de bază mult mai mare faţă de cel prevăzut pentru anul 2022.

Prin urmare, la 01.01.2018, specialiştii IT nu au putut beneficia de majorarea cu 25% a salariului de bază, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, ci doar de majorarea cu acest procent a cuantumului brut al sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsibica şi al sporului pentru confidenţialitate, precum şi a cuantumului sporului pentru condiţii deosebite de muncă.

Deşi salariile au fost plafonate la nivelul stabilit pentru anul 2022, în cazul specialiştilor IT, cuantumurile sporurilor nu au fost recalculate astfel încât să reprezinte 30% din salariul de bază, aşa cum s-a procedat pentru specialişti, ci au fost menţinute, chiar dacă au depăşit acest procent, pentru a compensa o parte din diminuarea accentuată a salariului de bază.

Potrivit art. 22 alin. (1) din Capitolul Vm al Anexei V a Legii nr. 153/2017, salariile de baza pentru specialiştii din cadrul P.Î.C.C.J., D.N.A., D.IJ.C.O.T. şi celorlalte parchete sunt cele prevăzute în anexa la Capitolul I, lit. B), nr. crt. 4.

Specialiştii (funcţionari publici) beneficiază de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu o vechime în funcţie între 0-3 ani şi gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă.

Începând cu 01.01.2018, salariile de bază ale specialiştilor din cadrul P.Î.C.C.J., D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. au fost stabilite prin raportare la indemnizaţia brută lunară aferentă anului 2022 a unui procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu vechimea în funcţie între 0-3 ani şi gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă, majorat cu 15% pentru complexitatea muncii (a se vedea pct. 3 al Notei de la lit. A) a Capitolului I din Anexa VIII a Legii nr. 153/2017).

In situaţia în care salariul de bază al specialiştilor a fost stabilit la nivelul prevăzut pentru anul 2022, majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, cuantumul sporurilor, aplicat la acest salariu, a fost calculat astfel: 15% cuantum al sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate (10% spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi 5% spor pentru confidenţialitate) şi 15% cuantum al sporului pentru condiţii deosebite de muncă.

Concret, în decembrie 2017, în cazul specialiştilor, salariul de bază era format din: coeficient de multiplicare 13,500xV.R.S. 463,5 RON, adaos 25%+10% (risc şi suprasolicitare + confidenţialitate), vechime în muncă şi stabilitate (vechime în parchet). La acesta se adăuga cuantumul sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate şi cuantumul sporului pentru condiţii deosebite de muncă. în situaţia specialiştilor IT şi a specialiştilor IT şef serviciu, salariul de bază era format din: coeficient de multiplicare 13,500xV.R.S. 463,5 RON, adaos 25%+10% (risc şi suprasolicitare + confidenţialitate), vechime în muncă şi fidelitate (stabilită pentru vechimea în parchet, şi nu pentru vechimea în funcţia auxiliară de specialitate). La acesta se adăuga cuantumul sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate şi cuantumul sporului pentru condiţii deosebite de muncă.

În ianuarie 2018, în cazul specialiştilor, drepturile au fost calculate astfel:

- salariul de bază din luna decembrie 2017, majorat cu 25%;

- cuantumul sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate din luna decembrie 2017, majorate cu 25%;

- cuantumul sporului pentru condiţii deosebite de muncă din luna decembrie 2017, majorat cu 25%.

În situaţia în care salariul de bază astfel calculat a fost mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022, a fost acordat acesta din urmă, iar cuantumurile sporurilor, calculate la acest salariu, au fost de 30%.

În ianuarie 2018, pentru specialiştii IT şi specialiştii IT şef serviciu, drepturile au fost calculate astfel:

- salariul de bază din luna decembrie 2017, majorat cu 25%;

- cuantumul sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate din luna decembrie 2017, majorate cu 25%;

- cuantumul sporului pentru condiţii deosebite de muncă din luna decembrie 2017, majorat cu 25%.

În situaţia în care salariul de bază astfel calculat a fost mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022, a fost acordat acesta din urmă, iar cuantumurile sporurilor au rămas cele obţinute prin majorarea cu 25% a cuantumurilor din decembrie 2017.

Prin Ordinul nr. 125 din 15.05.2018 al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost stabilită atât valoarea sporului pentru condiţii de muncă grele, periculoase sau vătămătoare, cât şi data de la care acesta se acordă procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului conex şi specialiştilor din cadrul Ministerului Public.

Ordonatorul principal de credite este ţinut să aplice reglementările legale referitoare la salarizarea personalului din cadrul Ministerului Public, neavând posibilitatea ca, prin interpretarea dispoziţiilor actelor normative în materie, să procedeze la extinderea aplicării unor drepturi de natură salarială, expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal.

Astfel, salariile de bază ale specialiştilor IT, indiferent de grad şi nivel de parchet, sunt cele prevăzute în Anexa V, Capitolul I, Iit. B, nr. crt. 4 din Legea nr. 153/2017, diferenţiate doar de gradaţia pentru vechime în muncă.

În ceea ce priveşte cuantumurile sporurilor, acestea au fost acordate la nivelul maxim de 30%, respectiv 15% cuantum al sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate (10% spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi 5% spor pentru confidenţialitate) şi 15% cuantum al sporului pentru condiţii deosebite de muncă, având în vedere că persoanele salarizate potrivit Anexei V, ale căror salarii au fost plafonate, beneficiază de sporuri de 30%.

Referitor la funcţia de şef serviciu departament informatic, respectiv specialist IT şef al Serviciului de tehnologia informaţiei din Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, arătăm că, potrivit art. 22 alin. (3) din Secţiunea 6 a Capitolul VIII al Anexei V a Legii nr. 153/2017, şefii de serviciu sunt salarizaţi la nivelul funcţiei de prim-procuror din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie.

Indemnizaţia de încadrare a unui prim-procuror de parchet de pe lângă judecătorie este, conform art. 10 alin. (1), lit. b), nr. crt. 1 din Anexa V a Legii nr. 153/2017, indemnizaţia de încadrare maximă corespunzătoare procurorului cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, majorată cu 10%.

Salariul de bază al specialistului IT şef-serviciu este cel corespunzător indemnizaţiei de încadrare pentru un procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, gradaţia 5, vechime în funcţie între 0-3 ani, majorată cu 10%, iar cuantumurile sporurilor se acordă Ia nivelul maxim de 30%, respectiv 15% cuantum al sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi al sporului pentru confidenţialitate (10% spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi 5% spor pentru confidenţialitate) şi 15% cuantum al sporului pentru condiţii deosebite de muncă.

În considerentele Deciziei nr. 289 din 07.06.2005, publicată în M. Of. nr. 586 din 07.07.2005, Curtea Constituţională a reţinut că "legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să îl înlocuiască cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, ţinând seama şi de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp".

Totodată, instanţa de contencios constituţional a statuat că "sporurile, premiile şi alte stimulente acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative reprezintă drepturi salariate suplimentare, tar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Diferenţierea indemnizaţiilor şi a salariilor de bază pentru demnitari şi alţi salariaţi din sectorul bugetar este opţiunea liberă a legiuitorului, ţinând seama de importanţa şi complexitatea diferitelor funcţii. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula" (Decizia nr. 693 din 17.10.2006, publicată în M. Of. nr. 915 din 10.11.2006).

În jurisprudenţa sa, C.E.D.O. a reţinut ca "este la latitudinea statului să determine ce sume vor fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate introduce, suspenda sau anula plata unor asemenea sporuri, făcând modificările legislative necesare" (Hot. din 08.11.2005, pron. în cauza Kechko c. Ucrainei).

De asemenea, aceeaşi instanţă a stabilit că "statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor sale în acest domeniu. Curtea a constatat că nu este rolul său de a verifica în ce măsura existau soluţii legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmărit" (Hot. din 08.12.2009, pron. în cauza Wieczorek c. Poloniei).

4. Apărările formulate în cauză

Intimata reclamantă a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea recursul ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinţei, iar în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Aspecte de fapt şi de drept relevante.

Analizând legalitatea actelor administrative atacate Înalta Curte constată că acestea au fost emise cu respectarea dispoziţiilor Legii 153/2017 având în vedere următoarele argumente:

Salarizarea în cazul reclamantei este reglementată prin dispoziţiile Capitolului II "Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor" capitol plasat în anexa V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie" şi Curtea Constituţională.

Din cuprinsul deciziei reiese că încadrarea acestora s-a realizat în conformitate cu prevederile grilei stabilite pentru personalul auxiliar de specialitate, la pct. 1-9.

Decizia a fost emisă în aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea - cadru nr. 153/2017, potrivit căruia, începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: "cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25 în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii".

Iar art. 25 prevede: Limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor şi a altor drepturi "(1)Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz".

De asemenea, aliniatul (6) al art. 38 prevede, "în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022".

Reiese deci că majorarea începând cu 1 ianuarie 2018, a cuantumului brut al salariilor de bază şi ale sporurilor acordate pentru luna decembrie 2017, cu 25%, este dublu limitată, pe de o parte de salariul stabilit conform Legii nr. 153/2017 pentru anul 2022, pe de altă parte, trebuie ca suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite să nu depăşească 30% din suma salariilor de bază şi a indemnizaţiilor de încadrare.

În condiţiile în care salariile de bază în privinţa reclamantei se stabilesc la nivelul anului 2022, sporurile mai sus menţionate i se cuvin astfel cum sunt prevăzute de noua lege a salarizării, respectiv prin aplicarea la nivelul acestui salariu a procentului prevăzut expres de lege pentru sporuri şi nu prin adăugarea la salariul plafonat la nivelul anului 2022 a sporurilor avute în plată la data de 31 decembrie 2017, majorate cu 25%.

Aşadar, pentru ipoteza în care salariile de bază brute majorate cu 25% faţă de nivelurile acordate pentru luna decembrie 2017 sunt mai mari decât salariile de bază pentru anul 2022, salariul lunar cuvenit personalului vizat se calculează prin aplicarea integrală a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, în sensul că, fiind stabilită o bază de calcul - salariile de bază pentru anul 2022 - toate sporurile ce reprezintă elemente ale salariului lunar datorat acestor categorii de personal, se vor determina ca procent din acest salariu de bază, evident, cu respectarea limitei prevăzute la art. 25.

O interpretare contrară ar fi de natură să lase fără aplicabilitate dispoziţiile art. 5 din capitolul VIII, anexa V a Legii nr. 153/2017, care consacră în mod expres cuantumul sporurilor de care beneficiază personalul IT din cadrul instanţelor judecătoreşti, deoarece nu s-ar mai ajunge niciodată ca procentul expres prevăzut de lege al sporurilor acordate acestei categorii de personal să corespundă cuantumului concret al sporului acordat. Această concluzie se impune raportat la faptul că prin majorarea cu 25% a cuantumului sporurilor de care beneficiau specialiştii IT la data de 31 decembrie 2017 s-ar ajunge ca, procentual, aceste sporuri să aibă un cuantum mai mare decât cel expres prevăzut de lege pentru anul 2022.

Prin urmare, în mod corect s-a apreciat că interpretarea coroborată a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 şi a art. 5 din capitolul VIII, anexa V a Legii nr. 153/2017 impune concluzia că dispoziţiile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 153/2017 sunt aplicabile în toate situaţiile în care cuantumul salariului de bază astfel majorat este inferior plafonului stabilit pentru anul 2022 iar prevederile art. 5 din capitolul VIII, anexa V a Legii nr. 153/2017 cu privire la cuantumul procentual al sporurilor de care beneficiază personalul IT sunt aplicabile atunci când cuantumul salariului de bază majorat este mai mare sau egal cu plafonul stabilit pentru anul 2022.

Ipoteza acreditată de reclamantă nu este susţinută de dispoziţiile legale şi ar conduce la nerespectarea principiilor sistemului de salarizare, enunţate de art. 6 din lege şi, mai mult, ar avea drept consecinţă încălcarea limitei referitoare la cuantumului brut al salariilor de bază şi ale sporurilor acordate pentru luna decembrie 2017, care nu trebuie să fie mai mari decât salariul stabilit conform Legii nr. 153/2017 pentru anul 2022.

Oricum, prevederile art. 4 şi 5 din Capitolul VII anexa V, cuprind sintagma "până la" ceea ce conduce la concluzia că nivelul sporurilor se poate situa la un nivel inferior maximului stabilit şi care nu poate fi depăşit.

Aşadar, chiar dacă prin legea de salarizare, s-a stabilit acordarea mai multor categorii de sporuri, respectiv 15% pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, 25% pentru sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi 5% pentru păstrarea confidenţialităţii, sensul textului legal menţionat nu este acela de a conferi salariatului un drept la acordarea sporurilor la nivelul de 45%, ci doar o obligaţie a ordonatorului de credite de a nu depăşi respectivul nivel instituit legal.

Aceste aspecte au fost, de altfel, dezlegate şi prin Decizia nr. 15/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin care, în punctele 79-82 s-a statuat astfel:

79. Prin sintagma "fără a depăşi limita prevăzută la art. 25", care se regăseşte în cuprinsul art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea - cadru nr. 153/2017, se instituie interdicţia stabilirii şi acordării unui cuantum al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, peste limita de 30% din suma salariilor de bază, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

80. Prin art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 se prevede că "limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în lege şi în anexele nr. I-VIII". Aşadar, nivelul sporurilor este determinat în raport cu regulile pe care legea le stabileşte: încadrarea fiecărui spor în limitele prevăzute în lege şi în anexele sale şi interdicţia depăşirii cumulate a pragului prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017.

81. Aşa cum s-a reliefat mai sus, soluţia legislativă a limitării sporurilor salariale este consacrată prin prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază. Totodată, prin art. 4 şi 5 din capitolul VIII secţiunea I din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru categoria de personal din sistemul justiţiei, categorie din care face parte şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor de pe lângă acestea, sunt stabilite următoarele sporuri:

a) Pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, această categorie de personal "beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază sau, după caz, din indemnizaţia de încadrare, corespunzător timpului lucrat" [art. 4 alin. (1)].

b) "Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale, tribunalele specializate şi judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asistenţii judiciari, inspectorii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, personalul de probaţiune beneficiază şi de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizaţia lunară de încadrare." (art. 5).

82. Prin raportare la conţinutul normativ al prevederilor art. 4 şi 5 redate anterior, rezultă că, în accepţiunea legii, sporurile nu sunt stabilite într-un procent fix, prestabilit din salariul de bază, deoarece sintagma "până la" semnifică limitarea lor, prin determinarea unui nivel maxim în care fiecare dintre aceste sporuri trebuie să se încadreze. Indicarea nivelului maxim nu exclude posibilitatea ca nivelul sporurilor, stabilite şi acordate de fiecare ordonator de credite, să fie inferior nivelului maxim prevăzut de art. 4 şi 5 din capitolul VIII secţiunea I din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017, ca urmare a aplicării limitei prevăzute de art. 25 alin. (1) din legea-cadru.

Mai mult, Înalta Curte apreciază că recurentei nu îi este recunoscut necondiţionat dreptul la acordarea cumulată a sporurilor în cuantumul lor maxim, ci doar dreptul la acordarea sporurilor, cuantumul acestora urmând a fi determinat prin aplicarea unei duble condiţionări: încadrarea fiecărui spor în limitele maxime prevăzute în Anexa V şi, totodată, interdicţia depăşirii cumulate a pragului prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, de 30% din suma indemnizaţiilor de încadrare/salariilor de bază aferentă ordonatorului de credite.

Specialiştii din cadrul Ministerului Public au beneficiat de majorarea salariului din luna decembrie 2017 până la nivelul salariului de bază prevăzut la pct. 4 de la lit. B) din cap. I al Anexei V a Legii nr. 153/2017, majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, concomitent cu majorarea cu 25% a cuantumului sporurilor în plată în luna decembrie 2017.

Pentru personalul care a atins nivelul salariului de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, cuantumul sporurilor a fost determinat prin aplicarea procentelor prevăzute la art. 4 şi art. 5 din cap. VIII al Anexei V din Legea nr. 153/2017, respectiv 30% din salariul de bază (din care 15% spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică şi pentru păstrarea confidenţialităţii şi 15% spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase).

Salariul de bază pentru specialiştii din cadrul Ministerului Public a fost stabilit conform lit. B), nr. crt. 4. din cap. I al Anexei V din Legea nr. 153/2017, corespunzător funcţiei de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie. Indemnizaţia de încadrare se majorează direct proporţional cu vechimea în muncă şi în funcţie, aceasta din urmă fiind definită la pct. 1 al notei de la lit. B) din cap. I al Anexei V a legii anterior menţionate: prin "vechime în funcţie" se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie.

Deoarece legiuitorul nu a prevăzut ca şi vechimea în funcţia de specialist să constituie vechime în funcţie, astfel încât să poată fi luată în calcul la stabilirea salariilor de bază ale specialiştilor, acestea sunt egale cu indemnizaţia unui procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie cu o vechime în funcţie între 0-3 ani.

Pentru vechimea în funcţie dobândită în cadrul parchetului, specialiştii care nu au atins nivelul de salarizare aferent anului 2022 beneficiază de prevederile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, respectiv salarizarea se face la nivelul prevăzut pentru funcţii similare.

Instanţa de control judiciar are în vedere şi faptul că prin Decizia nr. 31/2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că "în interpretarea şi aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, potrivit art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la capitolul I din anexa nr. V, din acelaşi act normativ, vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie."

Astfel, decizia anterior menţionată este evident aplicabilă şi cu privire la specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv în sensul că vechimea în cazul specialiştilor din cadrul unităţilor de parchet se calculează doar pe orizontală pe grila din legea unică de salarizare, respectiv avându-se în vedere doar vechimea în muncă, iar nu şi pe verticală, cu luarea în considerare a vechimii în funcţie.

Potrivit dispoziţiilor cuprinse la Cap. VIII, Anexa V, Cap. I, lit. B) nr. crt. 4 din Legea nr. 153/2017, indemnizaţia pentru un procuror cu grad de judecătorie este diferenţiată în funcţie de vechimea în funcţie, de la 0-3 ani, la peste 20 de ani.

Prin Nota nr. 1 la această grilă, se arată că prin vechime în funcţie, în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie.

Înalta Curte constată că prin O.U.G. nr. 12/2019, cu începere de la 01.03.2019,specialiştii IT din Parchet beneficiază de drepturile salariale stabilite la 01.01.2019, respectiv salariul de bază aferent funcţiei de procuror cu grad de judecătorie, stabilit corespunzător gradaţiei aferentă vechimii în muncă.

Astfel, specialiştii IT, indiferent de vechimea în funcţie/specialitate au fost încadraţi prin raportare la rândul "baza 0-3 ani".

În jurisprudenţă au existat două opinii, prima în sensul că dispoziţiile legale nu aduc nicio distincţie astfel încât nr. crt. 4 trebuie aplicat în întregul său, prin luarea în considerare a vechimii în muncă şi a vechimii în funcţie, iar cea de-a doua s-a întemeiat pe faptul că nu există o grilă proprie de salarizare pentru specialişti din Parchete, astfel încât trimiterea are în vedere aplicarea numai acelor dispoziţii referitoare la vechimea în muncă.

Înalta Curte reţine astfel că s-au pronunţat şi hotărâri judecătoreşti în sensul solicitat de recurenţi, însă prin Decizia nr. 31/17.05.2021, publicată în M. Of. nr. 734/27.07.2021, obligatorie pentru instanţele de judecată, interpretându-se prevederile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153//2017, în cazul specialiştilor care nu au o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B), de) la Cap. I din Anexa V la acelaşi act normativ vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie.

Înalta Curte a apreciat că menţiunea expresă a legiuitorului privind înţelegerea noţiunii de "vechime în funcţie", trebuie interpretată în sensul limitării la funcţiile special şi concret prevăzute prin această notă, adică numai pentru judecători, procurori, personalul asimilat acestora, magistraţi-asistenţi sau auditori de justiţie.

Or, specialistul IT nu acumulează prin exercitarea activităţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vechime în funcţia vizată de Capitolului I lit. B) nr. crt. 4, rămânând din perspectiva textului legal cu o vechime de "0" ani, salariile acestora fiind stabilite pe gradaţii de muncă însă pentru vechimea în funcţie 0-3 ani.

Pentru toate aceste considerente, apreciind fondate criticile invocate, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 1863/2019 din data de 29 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti-Veche, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 1863/2019 din data de 29 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti-Veche, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare, respinge acţiune ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 decembrie 2021.