Constitutional challenge to C.P.C. recusation rules: failure to meet admissibility requirements for reference to the Constitutional Court

Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii şi stadiul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 07.02.2022, sub nr. x/2022, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Galaţi şi Primarul Municipiului Galaţi, aplicarea unei amenzi pârâţilor în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 247 din 29 aprilie 2021 a Tribunalului Galaţi şi obligarea pârâţilor la plata sumei de 500 RON pe zi de întârziere, cu titlu de despăgubiri pentru daunele cauzate prin întârziere.

Prin sentinţa civilă nr. 290 din 14 aprilie 2022, Tribunalul a admis în parte acţiunea reclamantei, a aplicat pârâtului B., în calitate de Primar al Municipiului Galaţi, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat.

A obligat pârâtul Municipiul Galaţi să plătească reclamantei o penalitate de 100 RON pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei stabilite în sentinţa civilă nr. 247 din 29 aprilie 2021 a Tribunalului Galaţi pronunţată în dosarul nr. x/2020.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. Galaţi şi pârâta UAT Municipiul Galaţi, recursurile fiind înregistrate pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub numărul x/2022.

2. Procedura derulată în faţa Curţii de Apel Galaţi

La data de 22.09.2022, recurenta S.C. A. S.R.L. Galaţi a formulat cerere de recuzare a completului învestit cu soluţionarea cererii de recurs, pe motiv că judecătorii care fac parte din complet au calitate de pârâţi în mai multe dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată.

Pentru soluţionarea cererii de recuzare, s-a pus în vedere recurentei să motiveze cererea şi să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 300 RON.

Prin încheierea de şedinţă din 6 octombrie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, a fost respinsă cererea recurentei de reexaminare taxă timbru.

Ulterior, la data de 26.10.2022, recurenta a formulat o nouă cerere de recuzare, a completului competent a soluţiona cererea de recuzare a completului învestit cu cererile de recurs.

În cadrul acestei din urmă cereri de recuzare, recurenta a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41-50 C. proc. civ., pe motiv că dispoziţiile enunţate permit magistraţilor să facă declaraţie de abţinere colectivă, dar nu permit justiţiabililor să formuleze o cerere de recuzare a tuturor judecătorilor din instanţă care se află în aceeaşi situaţie de incompatibilitate, ajungându-se, astfel, la tergiversarea judecării cauzelor.

3. Hotărârea ce face obiectul prezentului recurs

Prin încheierea din camera de consiliu de la 27 octombrie 2022, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a constatat ca inadmisibilă cererea de recuzare formulată la data de 26.10.2022.

A respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 41-50 C. proc. civ., reţinând, în esenţă, că, având în vedere caracterul de generalitate al textelor constituţionale invocate, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate.

4. Cererea de recurs

Împotriva încheierii din camera de consiliu din 27 octombrie 2022, în ceea ce priveşte respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Recurenta a susţinut că instanţa a hotărât în mod nelegal, neprocedural că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Hotărârea nu este motivată referitor la condiţiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale şi conţine considerente care sunt contradictorii şi se anulează reciproc, consecinţa fiind nemotivarea acesteia şi, implicit, nulitatea absolută de ordine publică a soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

În opinia recurentei, este vădit şi indubitabil că textul criticat este neconstituţional pentru că situează judecătorul mai presus de lege şi de justiţiabil, încălcând principiul egalităţii în faţa legii, prevăzut de art. 16 din Constituţia României.

A mai arătat că instanţa a încălcat normele de procedură şi dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 şi nu a motivat în niciun fel soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ridicând excepţia nulităţii absolute de ordine publică a hotărârii.

Recurenta a făcut trimitere la decizii pronunţate de Tribunalul Galaţi şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În opinia sa, instanţa a pronunţat o hotărâre vădit nelegală, părtinitoare şi nulă de drept, a eludat legea şi fondul cererii de sesizare a Curţii Constituţională.

În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-reclamantă a invocat şi excepţia de neconstituţionalitate a art. 41-50 C. proc. civ. şi art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Referitor la încheierea recurată a mai arătat că nelegal şi neprocedural instanţa s-a pronunţat prin aceeaşi încheiere prin care s-a respins şi cererea de recuzare, şi nu prin încheiere distinctă.

Instanţa nu a fost legal constituită, judecătorii care au soluţionat cauza, ca de altfel toţi judecătorii Curţii de Apel Galaţi, erau incompatibili, deoarece între recurentă şi aceştia există mai multe litigii.

Judecătorii nu erau competenţi să-i mai judece cauzele, iar judecătorul şi instanţa nu pot fi disociaţi, separaţi.

A solicitat recurenta admiterea recursului, casarea hotărârii recurate cu trimitere spre rejudecare la instanţa competentă, pentru că dacă instanţa de control judiciar ar judeca fondul cauzei după casare i s-ar încălca dreptul la două grade de jurisdicţie.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cauza prin prisma susţinerilor recurentei-reclamante, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, neputându-se reţine incidenţa niciunuia dintre motivele de casare invocate de recurentă.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

1.1. În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, recurenta susţine că judecătorii care au soluţionat cauza, ca, de altfel, toţi judecătorii Curţii de Apel Galaţi, sunt incompatibili să judece pentru că ar exista litigii între societatea recurentă şi aceştia.

Singurul caz de incompatibilitate privind existenţa unui proces între judecător şi parte este cel prevăzut la art. 42 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., "dacă între el, soţul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, şi una dintre părţi a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părţi în cursul procesului, judecătorul devine incompatibil numai în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa".

Or, recurenta nu a prezentat nicio dovadă în sensul acestui motiv de incompatibilitate, că ar fi exista vreun proces penal cu cel mult 5 ani înainte de judecată sau că s-ar fi pus în mişcare acţiunea penală împotriva vreunuia dintre membrii completului de judecată ce au soluţionat cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.

1.2. Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că, sub imperiul acestei norme de drept, se pot include doar neregularităţi de ordin procedural, care a atrag sancţiunea nulităţii hotărârii în condiţiile art. 174 C. proc. civ., altele decât cele prevăzute expres în cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă susţine că instanţa a încălcat normele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii, fără, însă, a preciza care sunt normele de procedură încălcate şi în ce ar consta această încălcare.

Nici aspectul că instanţa s-a pronunţat asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prin aceeaşi încheiere prin care a respins cererea de recuzare nu este apt a atrage sancţiunea nulităţii încheierii recurate, în sensul art. 174 C. proc. civ.

De altfel, art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 prevede că "instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale".

În cauză, instanţa s-a pronunţat asupra cererii recurentei-reclamante de sesizare a Curţii Constituţionale printr-o încheiere, ce a fost motivată, neproducându-i-se părţii nicio vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

1.3. Nici motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, nu este fondat.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi motivele pentru care s-au respins cererile părţilor. Motivarea este de esenţa hotărârilor şi este necesară pentru a o face înţeleasă şi acceptată de părţi, dar şi pentru a permite instanţei de control judiciar să verifice, după caz, stabilirea situaţiei de fapt şi a aplicării legii sau numai aplicarea legii.

Înalta Curte constată că, în susţinerea acestui motiv de casare, recurenta-reclamantă a susţinut, în mod repetitiv, că hotărârea nu este motivată, că motivările ar fi contradictorii, că instanţa ar fi încălcat normele de procedură şi că instanţa nu s-ar fi referit la motivele pentru care a respins cerere de sesizare.

Fără a relua considerentele încheierii recurate, Înalta Curte constată că instanţa a motivat respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, în raport cu dispoziţiile art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 republicată, care se referă la condiţiile de admisibilitate a unei astfel de cereri.

De asemenea, Curtea, în analiza cererii recurentei, a avut în vedere şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, făcând trimitere la Decizia nr. 1313/04.10.2011 şi la Decizia nr. 785/16.06.2011, prin care s-a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă.

1.4. În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, recurenta-reclamantă nu a adus niciun argument apt a fi avut în vedere.

Recurenta susţine că instanţa ar fi încălcat art. 29 din Legea nr. 47/1992, că motivarea este speculativă, de rea-credinţă şi abuzivă, fără, însă, a-şi concretiza în niciun mod critica în acest sens. Or, partea are obligaţia de a prezenta argumente care să poată fi subsumate motivelor invocate, simpla nemulţumire cu privire la soluţia pronunţată de prima instanţă nefiind suficientă pentru a conduce la casarea hotărârii recurate.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, nefiind identificate motive de casare a sentinţei recurate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Galaţi împotriva încheierii din 27 octombrie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2022, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 decembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.