Scope of statutory authority for an association president to initiate litigation to compel official statute publication

Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 08.04.2021 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Monitorul Oficial RA, obligarea pârâtei la publicarea în Monitorul Oficial al României a Statutului A., în temeiul art. 5 alin. (1) lit. N) din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, coroborat cu prevederile Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 213 din 11 februarie 2022, Curtea a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant pentru A. în ce priveşte promovarea acţiunii şi a anulat acţiunea precizată, ca fiind formulată de o persoană ce nu are calitatea de reprezentant a reclamantei.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta A. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de fond.

După ce a prezentat situaţia de fapt, demersurile întreprinse la Monitorul Oficial RA pentru publicarea statutului său şi cele derulate în faţa primei instanţe, a arătat recurenta-reclamantă, referindu-se la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., că, deşi intimata a renunţat în mod expres la excepţiile invocate în cuprinsul întâmpinării (lipsa dovezii calităţii de reprezentant, prescripţia şi lipsa de interes), instanţa a rămas în pronunţare pe una dintre excepţiile invocate, ceea ce echivalează cu o pronunţare asupra unui aspect ce nu s-a mai cerut, străin de natura pricinii. Instanţa ar fi trebuit să invoce din oficiu excepţia lipsei calităţii de reprezentant, pentru a pune din nou în discuţie.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susţinut recurenta că instanţa a reţinut greşit faptul că din actul constitutiv al Asociaţiei nu rezultă că preşedintele avea sau are posibilitatea legală de a decide şi a promova acţiuni în justiţie.

Din interpretarea art. 151 alin. (2) C. proc. civ. coroborat cu art. 6 din Legea nr. 514/3003 rezultă că dovada calităţii de reprezentant al unei persoane juridice de drept public sau privat se realizează prin depunerea împuternicirii, document care există la dosar.

Preşedintele este reprezentantul legal al Asociaţiei şi îşi asumă obligaţii în numele acesteia. Reprezintă Asociaţia în relaţiile cu terţii, inclusiv în acţiunile iniţiate de Asociaţie în instanţă, în baza statutului şi a mandatului acordat de membrii asociaţi. Cererea de chemare în judecată semnată de Preşedintele Asociaţiei, ca organ de conducere al acesteia, angajează prin semnătura sa Asociaţia în faţa instanţelor de judecată, fiind pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 209 C. civ.

Faptul că preşedintele Asociaţiei este împuternicit să întreprindă toate demersurile necesare în vederea reprezentării A. este dovedit şi prin Procesul-verbal al Consiliului Director din 17.09.2021, unde se precizează la pct. 9 din ordinea de zi că prin grija doamnei B. au fost transmite către toate Curţi de Apel listele cu membrii Asociaţiei, urmând ca aceste liste să fie trimise şi către Tribunale.

Interpretarea restrictivă a instanţei referitoare la necesitatea acordării unui mandat expres pentru îndeplinirea formalităţilor legale de înregistrarea Statului modificat nu este corectă, astfel cum reiese din art. 25 alin. (1) lit. b) din Statutul iniţial coroborate cu art. 25 alin. (1) lit. b) şi c) din Statutul modificat, potrivit cărora preşedintele Asociaţiei poate reprezenta Asociaţia în raporturile cu instituţiile de stat, inclusiv cu instanţele de judecată, singura excepţie de la această regulă fiind aceea de a fi împuternicit să încheie acte juridice cu privire la patrimoniul asociaţiei, numai în baza deciziei exprese a Adunării Generale a Consiliului Director.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Monitorul Oficial RA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil şi nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor invocate prin recurs, a apărărilor formulate în întâmpinare şi în raport cu dispoziţiile legale incidente, constată fondat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în sensul că soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii de reprezentant a fost dată cu interpretarea greşită a dispoziţiilor legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

1.1. Preliminar, referitor la susţinerile recurentei-reclamante, circumscrise motivului de casare prevăzut de pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că instanţa s-ar fi pronunţat asupra unui lucru străin pricinii, excepţia lipsei calităţii de reprezentant, la care intimata-pârâtă Monitorul Oficial RA ar fi renunţat, Înalta Curte constată, analizând practicaua încheierii de şedinţă din 1 februarie 2022, că instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată, excepţie asupra căreia ambele părţi au formulat concluzii.

Contrar alegaţiilor recurentei, nu reiese că pârâta Monitorul Oficial RA ar fi renunţat expres la susţinerea acestei excepţii, ci, dimpotrivă, a solicitat a se constata că statutul Asociaţiei nu conţine dispoziţii specifice promovării unor acţiuni în instanţă.

Prin urmare, nu se poate reţine că prima instanţă s-ar fi pronunţat asupra unui aspect străin sau care ar fi trebuit invocat din oficiu.

1.2. Însă, Înalta Curte apreciază că instanţa a interpretat eronat dispoziţiile legale ce vizează calitatea Preşedintelui Asociaţiei de reprezentant al acesteia şi, respectiv, de persoană îndreptăţită a semna acţiunea.

Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant este o excepţie de procedură absolută şi peremptorie, dată fiind necesitatea de a se realiza o judecată între părţi corect reprezentate.

De asemenea, această excepţie este de ordine privată, interesul fiind unul particular, şi anume ca actele efectuate în numele unei persoane (fizice sau juridice) să nu fie ulterior invalidate. Instituţia reprezentării în procesul civil vizează procedeul juridic în care o persoană, numită reprezentant, îndeplineşte acte de procedură în numele şi pe seama unei părţi din proces, efectele actului îndeplinit producându-se direct faţă de parte.

Potrivit art. 209 C. civ., referitor a capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice,

"Art. 209. - (1) Persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.

(2) Au calitatea de organe de administrare, în sensul alin. (1), persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe seama persoanei juridice.

(3) Raporturile dintre persoana juridică şi cei care alcătuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul de constituire sau statut."

După cum reiese din art. 25 alin. (1) din Statutul A., anexat cererii de chemare în judecată, printre atribuţiile Preşedintelui Asociaţiei se numără şi acelea de a asigura conducerea curentă şi de a reprezenta asociaţia în raporturile cu autorităţile publice, cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi străinătate.

Aspect necontestat, acţiunea a fost semnată de B., în calitate de Preşedinte al A..

De altfel, calitatea semnatarului acţiunii de Preşedinte al asociaţiei reclamante nu a fost pusă sub semnul îndoielii. Din actele depuse la dosar, rezultă că această persoană, în calitate de Preşedinte al A., a întreprins demersuri şi a semnat toate cererile adresate intimatei-pârâte Monitorul Oficial RA având drept scop publicarea în Monitorul Oficial al Statutului Asociaţiei. Răspunsurile la cererile formulate de Asociaţie au fost adresate de către Regia Autonomă Monitorul Oficial către Asociaţie, în atenţia doamnei B., Preşedinte.

Cu toate acestea, intimata-pârâtă a contestat dreptul Preşedintelui A. de a reprezenta Asociaţia în faţa instanţei de judecată şi de a iniţia demersul judiciar, iar instanţa de fond a validat argumentele acesteia, reţinând, în esenţă, că Preşedintelui Asociaţiei i s-a acordat doar dreptul de a înregistra modificările aduse la Statut, nu şi dreptul de a iniţia un litigiu de publicare a actelor constitutive în Monitorul Oficial.

Înalta Curte constată că, la dosarul de fond, a fost depus Procesul-verbal din 01.11.2019 încheiat cu ocazia Adunării Generale a Asociaţiei Consilierilor Juridice din Sistemul Bancar unde, la pct. 5 al ordinii de zi, s-a consemnat faptul că "Adunarea Generală împuterniceşte pe preşedintele nou ales, în persoana doameni B., să efectueze formalităţile de înregistrare a modificărilor şi completărilor aduse Statutului şi a celor aprobate în prezenta şedinţă".

Prin Decizia nr. 34/17.09.2020 a Consiliului Director al Asociaţiei s-a hotărât acţionarea Monitorului Oficial RA în instanţă în scopul obligării la publicarea în Monitorul Oficial, partea I, a Statutului Asociaţiei, prin d-na B., Preşedinte, împuternicită conform Statutului şi conform deciziei de a formula, a semna şi a susţine acţiunea în justiţie.

De asemenea, după cum reiese şi din Procesul-verbal al şedinţei Consiliului Director al Asociaţiei din data de 17.09.2021, Preşedintele Asociaţiei a prezentat demersul efectuat şi s-a consemnat faptul că, în cazul în care se va respinge solicitarea, va urma să formuleze şi să depună contestaţie la instanţa competentă.

Prima instanţă, deşi a reţinut Procesul-verbal din 01.11.2019 încheiat cu ocazia Adunării Generale a Asociaţiei, a apreciat că împuternicirea acordată Preşedintelui Asociaţiei privea doar formalităţile de înregistrare a modificăriler şi completărilor aduse Statutului.

Or, din succesiunea în timp a actelor prezentate, rezultă, cu evidenţă, că intenţia persoanei juridice A. a fost acela de publicare a Statutului său în Monitorul Oficial, în acest scop acordând mandat Preşedintelui său să efectueze toate formalităţile/demersurile necesare, iar cererea de chemare în judecată se referă tocmai la obligarea pârâtei Regia Autonomă Monitorul Oficial la publicarea Statutului Asociaţiei, demers care, urmare a refuzului autorităţii pârâte, a fost continuat şi în faţa instanţei de contencios administrativ.

Prin urmare, în cauză, contrar celor reţinute de prima instanţă, în raport cu atribuţiile Preşedintelui Asociaţiei, astfel cum sunt prevăzute în actul constitutiv, şi cu înscrisurile evidenţiate mai sus, Preşedintele A., B., putea promova acţiunea în instanţă, în continuarea demersurilor efectuate pe lângă Monitorul Oficial RA, în promovarea interesului Asociaţiei de publicare a statutului său.

Astfel, instanţa de fond a soluţionat în mod greşit excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant pentru Asociaţia reclamantă în ceea ce priveşte promovarea acţiunii.

În plus, la dosarul de recurs a mai fost depus Procesul-verbal nr. x/22.04.2022 încheiat cu ocazia reconvocării Adunării Generale a A., unde la pct. 5, s-a hotărât acordarea mandatului pentru îndeplinirea demersurilor necesare în justiţie a acţiunii având ca obiect obligarea Monitorului Oficial la publicarea Statutului A..

Chiar dacă, faţă de considerentele reţinute anterior, nu mai era necesar pentru stabilirea calităţii de reprezentant, acest act nu poate fi înlăturat ca expresie a intenţiei Asociaţiei recurente de promovare şi de susţinere a acţiunii, reprezentând un argument în plus în ceea ce priveşte mandatul Preşedintelui Asociaţiei de reprezentare şi, implicit, de semnare a acţiunii.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 213 din 11 februarie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 decembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.