Negative conflict of jurisdiction resolved by assigning administrative tax wage claim to Maramureș Court of Appeal based on domicile at time of filing

Şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 11.03.2020, sub nr. x/2020, pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamantul Sindicatul National Solidaritatea Cluj Napoca a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, obligarea pârâţilor la acordarea drepturilor băneşti prevăzute în Nota x din anexa VIII capitolul 1 lit. A) punctul 1 din Legea 153 din 2017, în sensul majorării cu 15% a salariului de bază al fiecărui membru al sindicatului reclamant din tabelul anexat, sumă actualizată cu indicele de inflaţie după cum urmează: pentru perioada 1 iulie 2017 şi până în 31 decembrie 2018 plata integrală, începând cu anul 2019, plata diferenţelor dintre sumele primite efectiv cu titlu de majorare şi cele rezultate în urma recalculării. Totodată, a solicitat obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale penalizatoare prevăzută de articolul 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului numărul 13 din 2011, aplicată la suma menţionată la punctul 1, în conformitate cu articolul 166 alin. (4) Codul Muncii, de la data scadenţei fiecărui drept salarial lunar până la momentul plăţii efective a sumelor cuvenite.

Prin încheierea din 07.10.2020 pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2020 s-a dispus disjungerea şi formarea unui număr corespunzător de dosare raportat la domiciliul fiecărui membru de sindicat.

Prin sentinţa civilă nr. 2039/14.10.2020 pronunţată de Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2020 s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj şi s-a declinat competenţa soluţionării cererii privind pe reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca (pentru membrii de sindicat A., B., C., D., E.) şi pe pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (disjuns din dosarul x/2020), în favoarea Tribunalului Maramureş.

Prin precizările înregistrate în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Maramureş la 02.03.2021 sindicatul reclamanta a arătat că doamna E. îşi desfăşoară activitatea în cadrul DGRFP Bucureşti şi are domiciliul în Vişeu de Sus, jud. Maramureş.

Prin sentinţa civilă nr. 598/21.04.2021 pronunţată de Tribunalul Maramureş, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a dispus disjungerea cererii formulate de reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca în numele membrei de sindicat E., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, fiind format dosarul nr. x/2021 .

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 600 pronunţată în data de 21 aprilie 2021 Tribunalul Maramureş, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Maramureş şi s-a declinat în favoarea Tribunalului Bucureşti competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca în numele membrei de sindicat E., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

În motivarea acestei sentinţe s-a reţinut că doamna E. are stabilită reşedinţa în Bucureşti şi este angajată a DGRFP Bucureşti, rezultând că aceasta locuieşte în realitate în municipiul Bucureşti.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 17.05.2021 sub nr. x/2021.

2.2. Prin sentinţa nr. 4999/2021 din 9 septembrie 2021 Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă în cauza privind pe reclamanta E. prin Sindicatul National Solidaritatea Cluj Napoca, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Înalta Curte constată că se află în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei dedusă judecăţii, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei, întrucât reclamanta şi-a schimbat adresa de domiciliul în timpul soluţionării cauzei.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Aşadar, textul de lege prevede o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de contencios administrativ şi fiscal de la domiciliul reclamantului persoană fizică, situaţie reţinută în mod corect de ambele instanţe aflate în conflict.

Din verificările efectuate de Tribunalul Maramureş şi Tribunalul Bucureşti rezultă că la data de 11 martie 2020, respectiv la data formulării acţiunii, reclamanta E. avea domiciliul în Vişeul de Sus, str. x A, judeţ Maramureş, acesta fiind domiciliul, în raport de care se stabileşte competenţa teritorială a instanţei de contencios administrativ.

În cauză, prezintă relevanţă domiciliul pe care îl avea reclamanta la 11 martie 2020 data înregistrării acţiunii şi nu faptul că, la acel moment era angajata DGRFP Bucureşti şi ulterior, din data de 14.04.2021, are domiciliul în Municipiul Bucureşti.

Constatând că, la dosar, nu au fost depuse înscrisuri care să rezulte o altă situaţie de fapt, respectiv probe certe că reclamanta avea reşedinţa în Bucureşti la data introducerii acţiunii, urmează a se stabili instanţa competentă la tribunalul în raza căruia domicilia membra de sindicat la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseşi, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, iar dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol precizează că nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită înseşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.

În materia contestaţiei la executare, se reţine că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispoziţiile art. 373 alin. (2) din acelaşi cod, ca fiind judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.

Din dispoziţiile art. 452 şi urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul sau domiciliul terţului poprit, căruia i se comunică adresa de înfiinţare a popririi conţinând interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din acelaşi cod, poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta E. prin Sindicatul National Solidaritatea Cluj Napoca în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 11 noiembrie 2021.