Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 5496/2021 AI generated

Recursion admitted; lower court ruling vacated and unconstitutionality exception regarding "thing requested" in revision proceedings referred to Constitutional Court

Case Number Decizia nr. 5496/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the appeal, vacated the lower court's decision, and referred the matter to the Constitutional Court to resolve a challenge of unconstitutionality, thereby prevailing for the applicants (revisors). The dispute concerned a revision action against a final civil judgment, where the lower court had refused to refer the unconstitutionality exception, deeming it inadmissible because the phrase "thing requested" in Art. 509(1)(1) of the Code of Civil Procedure was interpreted to exclude arguments, not just claims, making the challenge premature. The ICCJ determined that the cumulative conditions for referring an unconstitutionality exception under Art. 29(1)–(3) of Law No. 47/1992 were met, as the challenged provision was in force and directly linked to the admissibility of the revision request, and no prior Constitutional Court decision had declared it unconstitutional; thus, the ICCJ ordered the lower court to refer the specific unconstitutionality of Art. 509(1)(1) CPC to the Constitutional Court.

Legislator headnote

AI generated

art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ; Recursion admitted; lower court ruling vacated and unconstitutionality exception regarding "thing requested" in revision proceedings referred to Constitutional Court: În aceste condiţii apreciază că hotărârea atacată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, întrucât obiectul cererii are vocaţia de a fi supus unei critici de neconstituţionalitate, este relevant în soluţionarea cererii de revizuire, având în vedere că dispoziţiile legale criticate sub aspectul constituţionalităţii au legătură cu soluţionarea cererii, deoarece în funcţie de interpretarea dată instanţă textului normativ "lucrul cerut" din art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. cererea de revizuire ar fi calificat admisibilă ori inadmisibilă şi nu a mai fost supus unei critici de neconstituţionalitate în urma căreia să se fi pronunţat o decizie de constatare a neconstituţionalităţii sale.

Keywords

AI generated
constitutional revision civil revision proceedings objection of unconstitutionality matter in dispute matters excluded right of rescission

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin acţiunea înregistrată la data de 31 mai 2018 sub nr. x/2021, pe rolul Curţii de Apel Timişoara, revizuenţii A., B., C., D. şi E. au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună revizuirea deciziei civile nr. 1189/26.11.2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosar nr. x/2018.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea din data de 14 aprilie 2021, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal a constatat inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate a interpretării textului normativ "lucrul cerut" din art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. (aprobat prin Legea nr. 134/2010) - în interpretarea potrivit căreia sintagma "lucrul cerut" din textul normativ al art. 509 alin. (1) pct. 1, s-ar referi doar la petite/solicitări, şi nu ar include şi motivele şi argumentele invocate de părţi în susţinerea respectivelor petite/solicitări, a respins cererea revizuenţilor A., B., C., D. şi E. de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a interpretării textului normativ "lucrul cerut" din art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. (aprobat prin Legea nr. 134/2010) - în interpretarea potrivit căreia sintagma "lucrul cerut" din textul normativ al art. 509 alin. (1) pct. 1, s-ar referi doar la petite/solicitări, şi nu ar include şi motivele şi argumentele invocate de părţi în susţinerea respectivelor petite/solicitări.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii pronunţată la 14 aprilie 2021 de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs revizuenţii A., B., C., D. şi E., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 3 şi 8 C. proc. civ. au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii şi rejudecând cauza, să se dispună sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor a interpretării textului normativ "lucrul cerut" din art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. - în interpretarea potrivit căreia sintagma "lucrul cerut" din textul normativ al art. 509 alin. (1) pct. 1, s-ar referi doar la petite/solicitări, şi nu ar include şi motivele şi argumentele invocate de părţi în susţinerea respectivelor petite/solicitări.

În suţinerea motivelor de recurs a arătat că, instanţa de fond, Curtea de Apel Timişoara a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curtii Constituţionale cu excepţia de mai sus, deşi asupra admisibilităţii acesteia doar Curtea Constituţională se poate pronunţa după cum reiese din art. 11, alin. (1), lit. A), pct. d. din Legea nr. 47/1992. Mai mult, doar Curtea Constituţională este singura în drept să hotărască asupra competenţei sale, după cum se prevede la art. 3, alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Apreciază că cererea este admisibilă în raport de faptul că sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate ale excepţiei invocate, astfel cum sunt acestea prevăzute în alin. (1) - (3) din art. 29 al Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

În aceste condiţii apreciază că hotărârea atacată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, întrucât obiectul cererii are vocaţia de a fi supus unei critici de neconstituţionalitate, este relevant în soluţionarea cererii de revizuire, având în vedere că dispoziţiile legale criticate sub aspectul constituţionalităţii au legătură cu soluţionarea cererii, deoarece în funcţie de interpretarea dată instanţă textului normativ "lucrul cerut" din art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. cererea de revizuire ar fi calificat admisibilă ori inadmisibilă şi nu a mai fost supus unei critici de neconstituţionalitate în urma căreia să se fi pronunţat o decizie de constatare a neconstituţionalităţii sale.

Cererea a fost formulată de persoane cu calitate procesuală în cauză, având dreptul de a formula cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate.

Susţine că prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. încălcă dispoziţiile articolul 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţia României, art. 4 alin. (2) art. 16 alin. (1) şi (2) art. 21 alin. (1) - (3) art. 24 alin. (1) - (2) din Constituţia României, raportat la art. 11 şi art. 20 din Constituţia României, coroborat cu art. 6 Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale

Din prevederile legii fundamentale se desprinde necesitatea respectării standardelor privind o lege, anume previzibilitatea şi predictibilitatea unei norme care presupun că destinatarul acesteia să poată avea reprezentarea aspectelor în funcţie de care este obligat să îşi modeleze conduita.

Or, în situaţia reclamată de revizuenţi (dacă interpretarea sintagmei "lucrul cerut" s-ar referi doar la petite/solicitări, şi nu ar include şi motivele/argumentele invocate de părţi în susţinerea respectivelor petite/solicitări), se aduce atingere acestor standarde de calitate a legii, nu li se asigură un tratament echitabil comparativ cu alte persoane, se limitează în mod nejustificat accesul liber la justiţie, prin aceea că le va fi imposibil să remedieze de altă manieră o anumită eroare judiciară, s-ar încălca dreptul la apărare, în raport de faptul că nu ar putea nicicum fructifica motivele şi argumentele invocate de în faţa instanţei de control judiciar.

4. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 26 aprilie 2021, s-a fixat termen de judecată la data de 27 mai 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurenţii-revizuenţi, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Înalta Curte observă că, în considerentele încheierii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., Curtea de Apel Bucureşti a arătat că nu se poate reţine că "are legătură cu soluţionarea cauzei" eventuala neconstituţionalitate sintagmei "lucrul cerut" din textul normativ al art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., câtă vreme nu a fost soluţionată excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, sesizarea Curţii Constituţionale fiind prematură, din acest punct de vedere şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale rezultă că este inadmisibilă sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţii de neconstituţionalitate referitoare la modul de interpretare a dispoziţiilor legate de către instanţele judecătoreşti.

Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, "(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi, sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale".

Rezultă că, pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării unei excepţii de neconstituţionalitate, trebuie îndeplinite următoarele condiţii, în mod cumulativ:

- excepţia să fie invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial;

- excepţia să aibă ca obiect neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare;

- norma vizată de excepţie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei şi să nu fi fost constatată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

Înalta Curte constată că prima condiţie este îndeplinită, excepţia fiind invocată în dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În speţă se constată că excepţia de neconstituţionalitate invocată are ca obiect dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., potrivit căruia "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (1) s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;".

Înalta Curte constată că este îndeplinită şi condiţia existenţei legăturii normelor legale cu privire la care se invocă excepţia de neconstituţionalitate cu soluţionarea cauzei, având în vedere că admisibilitatea cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. depinde în mod neîndoielnic de constituţionalitatea acestui text legal.

Totodată, Înalta Curte reţine existenţa unei jurisprudenţe constante a Curţii Constituţionale în sensul pronunţării unor decizii prin care se statuează asupra modului constituţional de interpretare a unor dispoziţii legale .

Având în vedere obiectul cauzei, sunt îndeplinite condiţiile de sesizare a Curţii Constituţionale, prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, astfel că în mod greşit instanţa de fond a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

De asemenea, aceste dispoziţii nu au fost constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, fiind, astfel, îndeplinite condiţiile de sesizare a Curţii Constituţionale, prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.

Instanţa de recurs, în cadrul controlului judiciar în materie, analizează numai încheierea prin care prima instanţă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, prin prisma prevederilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.

Altfel spus, instanţa de control judiciar analizează condiţiile de admisibilitate a excepţiei, acţionând în limitele de sesizării, iar atunci când constată - cum este situaţia în cauză - că încheierea recurată nesocoteşte aceste condiţii, va casa încheierea atacată, şi, rejudecând va sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va admite recursul, va casa în parte încheierea recurată, va sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de A., E., C., D. şi B. împotriva încheierii din 14 aprilie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte încheierea atacată şi, rejudecând:

Sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 11 noiembrie 2021.