Invalidation of appeal for failure to formulate grounds of cassation in salary discrimination dispute

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23 mai 2018, pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X. şi Y., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au solicitat:

(i) anularea Ordinului nr. 247/30.01.2018, privind stabilirea drepturilor salariale ale reclamanţilor, astfel cum sunt prevăzute în Anexa la Ordin;

(ii) obligarea pârâtului să emită un alt ordin de salarizare care să ţină cont de indemnizaţiile de încadrare prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în Anexa V "Familia ocupaţională de funcţii bugetare Justiţie şi Curtea Constituţională" - Capitolul I "Indemnizaţia de încadrare pentru judecători, procurori, magistraţi-asistenţi" - A. Indemnizaţia de încadrare (pentru judecători şi magistraţi-asistenţi), fără discriminarea procurorilor.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 91 din 18 noiembrie 2020, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanţi.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 91 din 18 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul W., solicitând admiterea căii de atac şi rejudecarea cauzei în sensul admiterii acţiunii.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-reclamanţi şi intimatul-pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au depus întâmpinări faţă de recursul declarat în cauză.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziţii legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul îşi întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de conţinutul concret al hotărârii atacate.

În motivarea recursului, după redarea petitelor acţiunii introductive, reclamantul a învederat că a formulat, alături de ceilalţi reclamanţi, cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Legea nr. 153/2017, Anexa V cap. I, lit. B) "Indemnizaţia de încadrare pentru procurori", prin raportare la lit. A) "Indemnizaţia de încadrare pentru judecători şi magistraţi asistenţi". Această cerere a fost admisă de prima instanţă, fiind sesizată Curtea Constituţională, care, la data de 23.06.2020, s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate, pe care a respins-o prin decizia nr. 450/2020. Întrucât, până la data formulării recursului, această decizie nu a fost motivată şi publicată în Monitorul Oficial, reclamantul a concluzionat că sentinţa instanţei de fond este neîntemeiată.

Pentru a aprecia că este îndeplinită cerinţa motivării recursului, este necesar ca criticile dezvoltate de reclamant să vizeze în mod concret raţionamentul logico-juridic al instanţei de fond, respectiv să combată cu argumente efective soluţia dispusă în cauză; or, în calea de atac, reclamantul s-a rezumat la prezentarea petitelor acţiunii, precum şi a obiectului şi modului de soluţionare a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, inclusiv a soluţiei dispuse de această curte, fără a detalia criticile sale raportate la hotărârea judecătorească recurată. Deşi pare să considere că nelegalitatea sentinţei atacate este legată de lipsa motivării deciziei Curţii Constituţionale, recurentul-reclamant nu înfăţişează raţionamentul care determină această legătură, respectiv cum este afectată, concret, soluţia dispusă în cauză de nepublicarea motivării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial.

Înalta Curte reţine că motivele pentru care se poate solicita casarea hotărârii sunt instituite prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate. Prin urmare, obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond şi încadrarea acestora într-unul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancţiunea nulităţii recursului.

Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului şi va anula, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul W..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul W. împotriva sentinţei civile nr. 91 din 18 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 noiembrie 2022.