Classification of project personnel costs as direct versus indirect and salary calculation for part-time workers under EU-funded medical projects

Şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 18.06.2018, reclamanţii A., Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Caraş-Severin şi Oraşul Anina în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Europene Capital Uman au solicitat, în temeiul art. 30 alin. (1) din Noul C. proc. civ., republicat, cu modificările şi completările ulterioare, pentru ca, pe cale judecătorească, să se dispună admiterea cererii privind anularea în parte a prevederilor Scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. 8263/20.03.2018 precum şi a Deciziei nr. 18/11.05.2018 emise de AM POCU cu privire la neautorizarea la plată a sumei de 49.852 RON reprezentând cheltuieli neautorizate, mai jos descrise, a sumei de 6.685,73 Iei, reprezentând cheltuieli indirecte nedecontate şi aferente sumei de 49.852 RON, precum şi obligarea pârâtei la plata acestora, pentru următoarele motive:

În fapt, A. implementează proiectul Masuri integrate pentru comunitatea marginalizata cu populaţie aparţinând minorităţii rome din Anina, judeţul Caras-Severin (cod Mysmis 102040), în baza Contractului de finanţare nr. x/11.08.2017 încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

Proiectul susmenţionat este implementat în parteneriat, în următoarea formulă: A. - lider parteneriat, Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Caraş-Severin (PI), S.C. B. S.R.L (P2), Primăria oraşului Anina (P3) si Liceul Mathias Hammer Anina (P4).

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 311 din 5 decembrie 2018 Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele: "Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Caraş-Severin şi Oraşul Anina.

Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Caraş-Severin şi Oraşul Anina.

Admite acţiunea formulată de reclamanţii A., cu sediul în Reşiţa, nr. de înregistrare x/05.05.2003 din registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de la Judecătoria Reşiţa, cont bancar x deschis la BCR sucursala Reşiţa, reprezentată legal prin C. - preşedinte, Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Caraş-Severin, cu sediul în Reşiţa, cod postai 327171, judeţul Caraş-Severin, reprezentată legal prin D. - preşedinte, şi Oraşul Anina, cu sediul în Anina, cod postai 325100, judeţul Caraş-Severin, reprezentat legal prin Românu Gheorghe - Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Europene Capital Uman, cu sediul procesual ales în Bucureşti.

Anulează în parte prevederile Scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. 8263/20.03.2018 precum şi a Deciziei nr. 18/11.05.2018 privind soluţionarea contestaţiei emise de pârâtă cu privire la neautorizarea la plată a sumei de 49.852,00 RON reprezentând cheltuieli neautorizate şi a sumei de 6.685,73 RON reprezentând cheltuieli indirecte nedecontate aferente sumei de 49.852,00 RON şi obligă pârâta la plata acestora.".

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâtul, care a solicitat casarea acesteia şi, în urma rejudecării cauzei, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a reclamantelor Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Caraş-Severin şi Oraşul Anina, admiterea excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Caraş-Severin şi Oraşul Anina, iar, în rejudecare, respingerea acţiunii acestora, iar în ceea ce priveşte pe reclamanta A., să respingeţi cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

Arată recurentul că raportat la raportul juridic dedus judecăţii, subiectul activ al acestuia este A., alte persoane, indiferent de calitatea lor, în alte proceduri, nu au legitimitate procesuală activă.

În ceea ce priveşte excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Caraş-Severin şi Oraşul Anina, instanţa de fond a interpretat în mod greşit că ar fi fost îndeplinită precedura prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004. Astfel nu se poate reţine împrejurarea că A. a urmat procedura prealabilă şi că a acţionat, în acest sens, atât în nume propriu, dar şi al celorlalţi parteneri.

Împrejurarea că în acordul de parteneriat se menţionează că liderul de parteneriat este mandatat de către parteneri să efectueze demersurile necesare implementării proiectului, nu echivalează cu un mandat expres de contestare a actelor administrative emise de Autoritatea de management.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, arată recurentul că neautorizarea la plată a sumei de 36.504,00 RON către A., reprezentând cheltuieli salariale aferente expertului E. pentru lunile septembrie- noiembrie 2017, instanţa de fond a reţinut în mod greşit faptul că, potrivit documentului intitulat "Orientări generale POCU", Capitolul 4.3.5/Cheltuieli eligibile directe şi indirecte - raportat la activităţile descrise în fişa postului şi în rapoartele de avtivitatea ale salariatei în cauză, aceasta ar fi fost direct implicate în activităţi generatoare de indicatori şi rezultate, precum şi de furnizarea de servicii sociale şi medicale care implică acţiuni de curăţenie şi dezinsecţie.

În ceea ce priveşte neautorizarea la plată a sumei de 3.923,00 RON către A., reprezentând cheltuieli salariale ale experţilor din proiect, instanţa de fond a reţinut în mod greşit, faptul că în considerarea acestor cheltuieli declarate ca fiind neeligibile, autoritatea de management POCU, în temeiul art. 103 Codul muncii, ar fi trebuit să ia în calcul regula de calcul aplicată contractelor individuale de muncă, cu timp parţial şi repartizat inegal încheiate la nivelul asociaţiei, şi nu regula de calcul aplicată contractelor individuale de muncă cu număr egal de ore pe zi.

În ceea ce priveşte neautorizarea la plată a sumei de 3.706,00 RON către reclamanta Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Caraş-Severin, reprezentând cheltuieli salariale ale experţilor din proiect, precum şi a sumei de 410,62 RON reprezentând cheltuieli indirecte în procent de 11,08%, apreciem că instanţa de fond a reţinut în mod greşit faptul că în considerarea acestor cheltuieli declarate ca fiind neeligibile, autoritatea de management POCU, ar fi trebuit să ia în calcul, ca şi în cazul angajaţilor A., regula de calcul aplicată contractelor individuale de muncă, cu timp parţial şi repartizat inegal, şi nu regula de calcul aplicată contractelor individuale de muncă cu număr egal de ore pe zi.

În ceea ce priveşte neautorizarea la plată a sumei de 5.719,00 RON către reclamanta Oraşul Anina, reprezentând cheltuieli salariale ale experţilor din proiect, instanţa de fond a constatat şi reţinut în mod greşit faptul că, în considerarea acestor cheltuieli declarate ca fiind neeligibile de către autoritatea de management, reclamantele ar fi aplicat corect dispoziţiile legale prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea cadru nr. 153/2017 în ceea ce priveşte modul de calcul folosit pentru acordarea majorărilor salariale în cuantum mai mare de 50% experţilor din proiect, obligând instituţia să autorizeze la plată această sumă, implicit suma de 799,51 RON reprezentând cheltuieli indirecte în procent de 13,88%.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Reclamanta A. a supus controlului instanţei specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, Decizia de soluţionare a contestaţiei administrative nr. 18/11.05.2018, precum şi Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 8263/20.03.2018, ambele emise de AM POCU, cu privire la neautorizarea la plată a sumei de 56.537,73 RON.

Soluţia primei instanţe este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar pentru că este corespunzător motivată şi reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

În ceea ce priveşte motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că sunt nefondate criticile care vizează soluţia de respingere a excepţiilor lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Caraş-Severin şi Oraşul Anina şi a inadmisibilităţii acţiunii acestor reclamante pentru lipsa procedurii prealabile.

În mod corect a reţinut prima instanţă că există identitate între această reclamantă şi persoana care a dobândit prin acordarea finanţării calitatea de partener 1 al beneficiarului direct al finanţării, în privinţa căreia pârâtul a refuzat recunoaşterea caracterului eligibil al cheltuielilor efectuate cu retribuirea experţilor angajaţi de această reclamantă, astfel încât justifică legitimarea procesuală activă, neavând relevanţă că părţi în contractul de finanţare sunt exclusiv reclamanta ANOFM şi pârâtul, în calitate de autoritate finanţatoare. Prezintă relevanţă complexitatea raportului juridic litigios care a determinat şi demararea prezentului demers procesual ce priveşte modul în care partener 1, P1 şi partener 3, P3 a procedat la efectuarea cheltuielilor cu experţii de implementare a proiectului, în derularea contractului de finanţare respectiv.

În acest sens, instanţa de control judiciar reţine incidenţa dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea 554/2004, împrejurarea că Acordul de parteneriat încheiat între cei trei reclamanţi este parte integrantă din contractul de finanţare, art. 10 din contract stabilind că "art. 10 din Contract - Condiţii specifice -, prevăzând explicit că "În cazul proiectelor implementate în parteneriat, Liderul de parteneriat reprezintă şi acţionează in numele Parteneriatului in scopul executării Contractului de finanţare şi va avea autoritatea necesară pentru a angaja legal toţi partenerii, în scopul îndeplinirii rolurilor şi responsabilităţilor, derulării activităţilor şi asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare, aşa cum sunt acestea asumate de fiecare partener, în conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat".

Este adevărat că liderul de parteneriat formulează cererile de rambursare, inclusiv pentru cheltuielile efectuate de parteneri, dar acestea privesc în mod direct cheltuieli cu personalul nevalidate la plată efectuate de către aceşti parteneri.

Art. 7. A.1 din Acordul de parteneriat prevede că "Cheltuielile angajate de Partenerii 1-5, sunt eligibile în acelaşi fel ca şi cheltuielile angajate de către liderul de proiect corespunzător rolurilor avute în proiect.", iar potrivit art. 6 lit. B) pct. 3, 8 şi 9 "În cazul proiectelor implementate în parteneriat, beneficiarul/liderul de parteneriat reprezintă şi acţionează în numele parteneriatului în scopul executării contractului de finaţare şi va avea autoritatea necesară pentru a angaja legal toţi partenerii, în scopul îndeplinirii rolurilor şi responsabilităţilor, derulării activităţilor şi asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare, aşa cum sunt acestea asumate de fiecare partener, în conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat."; "Pentru proiectele implementate în parteneriat, liderul de parteneriat depune cererea de prefinanţare/plată/rambursare, iar autoritatea de mangement virează, după efectuarea verificărilor, valoarea cheltuielilor rambursabile în conturile beneficiarului/liderului de parteneriat/partenerilor care le-au efectuat, fără a aduce atingere contractului de finanţare şi prevederilor acordului de parteneriat, parte integrantă a contractului de finanţare."; "Liderul de parteneriat are obligaţia de a da curs solicitărilor partenerilor privind depunerea de cereri de prefinanţare/plată/rambursare, pentru cheltuieli previzionate/efectuate de către parteneri.".

Aşadar, este corectă aserţiunea instanţei de fond în sensul că susţinerea pârâtei potrivit căreia Contractul de finanţare şi implicit drepturile şi obligaţiile izvorâte din acesta, privesc doar reclamanta A. nu poate fi reţinută, această reclamantă având, potrivit art. 6 lit. B) din Acordului de parteneriat, un mandat de reprezentare, potrivit art. 2013 şi următoarele C. civ., în calitate de Lider de parteneriat, drepturile şi obligaţiile partenerilor izvorâte din Contract fiind reglementate de art. 7 din Acordul de parteneriat, astfel încât excepţia lipsei calităţii procesuale active apare ca neîntemeiată.

În raport cu toate aceste considerente, soluţia de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei este legală.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamanţilor Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Caraş-Severin şi Oraşul Anina, instanţa de control judiciar reţine că prin întâmpinarea depusă în dosarul de fond pârâtul a invocat faptul că reclamanţii nu au parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte constată însă că, raportat la disppziţiile art. 10 şi art. 23 din Contractul de finanţare POCU x/11.08.2017 Condiţii Generale, coroborat cu art. 6 lit. B) din Acordul de parteneriat, anterior enunţate, reclamanta A. a parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, depunând în nume propriu şi al celorlalţi parteneri reclamanţi contestaţie împotriva Scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. 8263/20.03.2018, înregistrată la pârâtă sub nr. x/29.03.2018, însă pârâta a respins contestaţia prin Decizia nr. 18/11.05.2018, astfel încât, în mod corect, s-a respins ca neîntemeiată această excepţie.

Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material"), este de asemenea nefondat.

Cu titlul prealabil, Înalta Curte reţine următoarea situaţie de fapt:

Între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţie Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de management pentru Programul Operaţional Capital Uman şi recurentă, în calitate de Beneficiar, a fost perfectat Contractul de finanţare nr. x/11.08.2017 având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru implementarea de către Beneficiar a Proiectului denumit "Măsuri integrate pentru comunitatea marginalizată cu populaţie aparţinând minorităţii rome din Anina, Judeţul Caras Severin".

Proiectul mai sus menţionat este implementat în parteneriat în următoarea formulă: A. - lider parteneriat, Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Caraş-Severin (PI), S.C. B. S.R.L (P2), Primăria oraşului Anina (P3) şi Liceul Mathias Hammer Anina (P4).

Cererea de finanţare formulată de recurentă şi anexele la aceasta cerere sunt parte integrantă a acordului de parteneriat.

Însuşindu-şi raţionamentul juridic expus de instanţa de fond în hotărârea pronunţată, pe care îl apreciază legal şi temeinic, Înalta Curte reţine că după cum rezultă din cuprinsul cererii de finanţare - Secţiunea Resurse Umane, E. ocupă funcţia/meseria de îngrijitor la Centrul comunitar de Servicii integrate medico-sociale, respectiv agent de curăţenie clădiri şi mijloace de transport, cod COR 515302.

În privinţa neautorizării la plată către A. a sumei de 36.504,00 RON reprezentând cheltuieli salariale aferente expertului E. pentru lunile septembrie, octombrie şi noiembrie 2017, pârâta a avut în vedere documentul emis de autoritatea de management intitulat "Orientări privind accesarea finanţărilor din POCU" - secţiunea 4.3.5, de unde rezultă faptul că personalul responsabil de curăţenie este încadrat în categoria personalului administrativ şi auxiliar, activitate care, în aprecierea pârâtei, coincide cu cea prestată de către doamna E., astfel încât aceste cheltuieli nu poate fi încadrate în cadrul cheltuielilor directe cu personalul, precum şi analiza Rapoartelor de activitate ale doamnei E., potrivit căreia s-a constatat că principala activitate derulată de aceasta este de "curăţenie şi dezinfecţie", conform unor grafice zilnice, inclusiv în birouri şi săli de curs.

Înalta Curte constată că constată că respectivele cheltuieli privind salariul doamnei E. au fost bugetate şi aprobate la capitolul Cheltuieli directe din cadrul Bugetului aferent Cererii de finanţare, salariata având ca atribuţii:

"Implementarea Activităţii 5 (subactivitatea 5.1): dezvoltarea şi furnizarea serviciilor medico-sociale - în special de îngrijire personală în cadrul A.", dar şi alte activităţi descrise în fişa postului şi menţionate în Rapoartele de activitate:

"Contribuie la dezvoltarea şi furnizarea serviciilor medico-sociale; Asigură servicii de îngrijire personala în cadrul A.; Asigură igienizarea şi curăţarea spaţiilor din cadrul A.; Participă la derularea acţiunilor de informare, conştientizare, motivare a persoanelor din grupul ţintă; Elaborează chestionare şi alte instrumente de lucru necesare derulării activităţii; Menţine în permanenţă legăturile cu membrii echipei; Participă la şedinţele de lucru ale echipei de proiect; Întocmeşte raportul de activitate, timesheet-ul şi livrabilele specifice postului".

Din acestă perspectivă este evident că persoana în cauză are atribuţii care se circumscriu cheltuielilor directe, vizând grupul ţintă.

Astfel, potrivit Orientărilor Generale POCU capitolul 4.3.5. Cheltuieli eligibile directe şi indirecte, invocate de pârâtă, la costuri directe se precizează:

"Această categorie de cheltuieli este aferentă personalului care este direct implicat în activităţi generatoare de indicatori şi rezultate din cadrul operaţiunii. Ca principiu general, cheltuielile aferente personalului care acorda servicii direct către grupul ţintă vor fi încadrate în categoria de cheltuieli directe. Aceste cheltuieli vor include managerul de proiect, coordonatorii activităţilor partenerului (angajat al partenerului), experţi consiliere, orientare, experţi ocupare, maiştri de ucenicie/coordonatori de ucenicie/mentori, tutori din întreprinderi, experţi implicaţi în furnizarea de servicii sociale, medicale, asistenţii maternali, experţi formare, personal didactic etc. în funcţie de natura intervenţiei finanţate prin proiect".

De asemenea, activitatea expertului nu poate fi încadrată la cheltuieli indirecte deoarece la acelaşi capitol 4.3.5 se precizează că "Cheltuielile eligibile indirecte reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcţionarea de ansamblu a proiectului şi nu pot fi atribuite direct unei anumite activităţi", iar acest expert a desfăşurat activităţi doar în cadrul A. care contribuie la implementarea subactivităţii 5.1 şi la obţinerea rezultatelor şi indicatorilor aferenţi acestei subactivităţi.

Relevante sunt şi activităţile descrise în fişa postului şi menţionate în Rapoartele de activitate, activitatea salariatei E. nu poate fi încadrată la cheltuieli indirecte deoarece la capitol 4.3.5 anterior menţionat se precizează că cheltuielile eligibile indirecte reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcţionarea de ansamblu a proiectului şi nu pot fi atribuite direct unei anumite activităţi, or, aşa cum susţine reclamanta, acest expert a desfăşurat acţiuni doar in cadrul A., fapt necontestat de pârâtă, îngrijitorul CSIMS lucrând direct cu grupul ţintă, fapt ce determină bugetarea activităţii derulate de aceasta la cheltuieli directe de personal, condiţii în care neautorizarea acestor cheltuieli la plată apare ca nelegală. De altfel, această concluzie a instanţei este întărită şi de faptul că din înscrisurile aflate la dosar rezultă că pentru lunile martie - iunie 2018, pârâta a decontat în integralitate salariile fiind considerate eligibile toate activităţiile derulate în această perioadă deşi din rapoartele de activitate ale salariatei E. se poate constata că activitatea derulată de aceasta în perioada septembrie- decembrie 2017 corespunde, în mare, cu cea din perioada martie - iunie 2018, fiind conformă cu fişa postului care a rămas nemodificată.

În ceea ce priveşte neautorizarea la plată a sumelor de 3.923 şi 3.706 RON, diferenţe salariale ale A., Camerei de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin, Înalta Curte constată că potrivit prevederilor Ghidului Orientări privind accesarea finanţărilor din POCU secţiunea 4.3.6.1: "Reguli generale de decontarea a cheltuielilor cu personal

Decontarea se va determina în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de opt ore şi o medie de 21 zile lucrătoare pe lună.

În cazul contractelor de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial (număr egal de ore de lucru în fiecare zi) salariul lunar se va calcula înmulţind numărul de ore lucrate pe zi, remuneraţia orară aplicabilă şi numărul mediu de zile lucrătoare pe lună(21 zile).

Limita zilnică maximă care poate fi decontată per expert trebuie să se încadreze în limita maximă de 12 ore/zi, 60 ore/săptămână reprezentând ore lucrate atât în proiecte finanţate din Fondul Social European - Programul Operaţional Capital Uman cât şi norma de bază, sau alte contracte de muncă în afara proiectelor, stabilite prin contractele de muncă încheiate. Tot ce depăşeşte această limită nu se va deconta din POCU".

Rezultă că mecanismele de decontare a cheltuielilor cu personalul sunt structurate în funcţie de două principale repere: (a) cel al unei remunerări determinate în considerarea unei activităţi efectuate integral - echivalentul unui contract de muncă cu normă întreagă şi (b) cel al unei remunerări determinate în considerarea unei activităţi zilnice efectuate parţial - echivalentul unui contract de muncă cu timp parţial.

Fiecare dintre aceste repere implică un mecanism distinct de calcul al cheltuielii realizate cu personalul, în sensul că în ipoteza încadrării expertului cu normă întreagă remunerarea maximă prevăzută de ghid este calculată prin raportare la retribuţia zilnică/lunară, în timp ce în cazul încadrării expertului cu timp parţial, decontarea se va realiza pe baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de opt ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună.

Pe de altă parte, identificarea mecanismului aplicabil procedurii de calcul a cuantumului cheltuielilor eligibile, în cadrul fiecărui proiect în parte, este determinată de individualizarea dată de solicitant duratei muncii pe care echipa de implementare urmează să o desfăşoare în cadrul proiectului, în cuprinsul cererii de finanţare şi a bugetului detaliat al proiectului.

Or, la nivelul asociaţiei reclamante au fost încheiate contracte de muncă cu timp parţial şi repartizat inegal, formă legală de muncă, prevăzută la art. 103 din Codul Muncii şi adusă la cunoştinţă finanţatorului. Or, în cazul acestor contracte se aplică o altă regulă de calcul pentru orele lucrate, aşa cum susţine şi reclamanta A., respectiv: nr. Ore lucrate/lună X valoarea bugetată/oră = salariul expertului, condiţii în care neautorizarea acestor cheltuieli la plată apare ca nelegală.

Din această perspectivă neautorizarea la plată a sumelor de 3.923 şi 3.706 RON, este nelegală.

În ceea ce priveşte neautorizarea la plată a sumei de 5.719,00 RON reprezentând cheltuieli salariale solicitate la rambursare, pentru Partenerul 3 - Oraşul Anina, Înalta Curte constată că în mod evident pârâtul a interpretat în mod greşit dispoziţiile Ghidului Orietări privind accesarea finanţărilor din POCU secţiunile 4.3.5 şi 4.3.6, precum şi cele ale Legii nr. 153/2017.

Astfel, există la dosar înscrisuri pentru toţi experţii angrenaţi în proiect de Partenerul 3 - Oraşul Anina, respectiv dispoziţiile emise de primar, care cuprind nominalizarea fiecărui expert şi nivelul salarial.

Prin Nota explicativă nr. 327/16.01.2018 transmisă de reclamantă cu ocazia Solicitării de clarificări la Cererea de rambursare nr. x aferentă Cererii de prefinanţare nr. x, sunt prezentate majorările salariale - sporuri pentru participarea la implementarea unui proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile astfel "F. - 27,2% din salariul de bază brut de 4.910 RON; G. - 45,4% din salariul de bază brut de 2.846 RON; H. - 44,1% din salariul de bază brut de 1.769 RON; I. - 38,8% din salariul de bază brut de 2.135 RON; J. - 26,1% din salariul de bază brut de 3.770 RON".

Deşi Legea nr. 153/2017 nu prevede explicit cu ce procent poate fi majorat salariul pentru o anume alocare orară (2 ore/zi sau 4 ore/zi sau 8 ore/zi) sau vreo formula de calcul anume în funcţie de care sa fie calculat sporul, ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea condiţiilor de înfiinţare a posturilor în afara organigramei şi a criteriilor pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, s-a stabilit în mod concret modalitatea de acordare a valorii procentuale, raportat la numărul de ore lucrate în cadrul proiectelor.

Or, cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, modul de calcul prevăzut de aceste dispoziţii legale a fost aplicat de reclamantă, fiind deci corect înţeles sensul prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Pe cale de consecinţă, suma de 5.719 RON, trebuia autorizată la plată.

Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) împotriva sentinţei civile nr. 311 din 5 decembrie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) împotriva sentinţei civile nr. 311 din 5 decembrie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 noiembrie 2021.