Petitioner’s Withdrawal of Application to Supplement Ruling Formally Noted; No Merits Decision Rendered

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2022

Asupra cererii de completare hotărâre de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 4109 din 21 septembrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2022, a fost admisă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. şi a fost anulată încheierea din 3 februarie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021. Totodată a fost acordat termen, în camera de consiliu, pentru soluţionarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, la data de 21 septembrie 2022.

Prin încheierea din camera de consiliu din 21 septembrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022 a fost respinsă cererea formulată de petentul A. privind reexaminarea taxei judiciare de timbru stabilită în dosarul nr. x/2021 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Prin cererea înregistrată la 10 octombrie 2022 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, petentul A. a solicitat completarea decizia nr. 4109 din 21 septembrie 2022 şi a încheierii din camera de consiliu de la aceeaşi dată, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În susţinerea cererii petentul a arătat că instanţa a omis să se pronunţe asupra cererii sale de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate formulată în cauză precum şi asupra cererii de suspendare a judecăţii.

La data de 28 octombrie 2022 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost înregistrată cererea petentului A. de renunţare la judecata cererii de completare formulată în cauză.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de completare a hotărârilor

Constatând că petentul A. a formulat cerere de renunţare la judecarea cererii de completare a deciziei nr. 4109 din 21 septembrie 2022 şi a încheierii de şedinţă din aceeaşi dată, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2022, instanţa de control judiciar va avea în vedere şi dispoziţiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd că: "Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

Totodată, Înalta Curte reţine că manifestarea de voinţă în sensul de a se renunţa la judecată reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al părţii care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Astfel, dispoziţiile art. 9 din C. proc. civ. prevăd că: (1) Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat sau, în cazurile anume prevăzute de lege, la cererea altei persoane, organizaţii ori a unei autorităţi sau instituţii publice ori de interes public. (…)

(3) În condiţiile legii, partea poate, după caz, renunţa la judecarea cererii de chemare în judecată sau la însuşi dreptul pretins, poate recunoaşte pretenţiile părţii adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune capăt, în tot sau în parte, procesului, poate renunţa la exercitarea căilor de atac ori la executarea unei hotărâri. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale în orice alt mod permis de lege.

Totodată, dispoziţiile art. 406 din C. proc. civ. prevăd că: (1) Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă. (…).

Având în vedere că manifestarea de voinţă a petentului este neîndoielnică şi neechivocă, precum şi faptul că actul de dispoziţie al acestuia în sensul de a renunţa la cererea de completare a deciziei nr. 4109 din 21 septembrie 2022 şi a încheierii de şedinţă din aceeaşi dată pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, nu este supus cenzurii instanţei de control judiciar, în temeiul art. 406 C. proc. civ. şi în aplicarea principiului disponibilităţii, Înalta Curte urmează să ia act de renunţarea petentului A. la judecarea cererii de completare a deciziei nr. 4109 din 21 septembrie 2022 şi a încheierii de şedinţă din aceeaşi dată pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, formulată în cauză.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 406 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va lua act de renunţarea la judecarea cererii de completare a deciziei nr. 4109 din 21 septembrie 2022 şi a încheierii de şedinţă din aceeaşi dată pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea petentului A. la judecata cererii de completare a deciziei nr. 4109 din 21 septembrie 2022 şi a încheierii de şedinţă din aceeaşi dată pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 noiembrie 2022.