Extinction of intuitive personae claim for 100% medication reimbursement upon death of plaintiff, resulting in dismissal for lack of procedural capacity.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the defendants' appeals, set aside the lower court's judgment, and dismissed the plaintiff's action as lacking procedural standing, resulting in a final victory for the state defendants. The dispute arose from a plaintiff's request for a presidential order mandating the 100% reimbursement of a specific monoclonal antibody medication for glioblastoma under the national healthcare system; however, the plaintiff died during the pendency of the appeal, and the heirs' attempt to intervene was rejected. The court held that the right to such medical compensation is strictly *intuitu personae* (personal in nature) and extinguished upon the plaintiff's death, meaning the condition of procedural capacity was no longer met. Relying on Articles 32, 56, and 496 of the Romanian Code of Civil Procedure, the court determined that the action could not be continued by successors and ruled that the claim was filed by a person without procedural capacity, thus voiding the prior order for immediate supply.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 alin. (2) C. proc. civ, art. 56 alin. (1) C. proc. civ, art. 56 C. proc. civ, art. 34 din C. civ, art. 35 din C. civ; Extinction of intuitive personae claim for 100% medication reimbursement upon death of plaintiff, resulting in dismissal for lack of procedural capacity: Înalta Curte, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., va analiza, cu prioritate, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului-reclamant, invocată de recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 27 octombrie 2022
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Obiectul acţiunii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 08.03.2022, reclamantul reclamantul A. a solicitat, în contradcitoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Guvernul României, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în regim de compensare 100% a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicaţia terapeutică Glioblastom.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 690 din 4 aprilie 2022, Curtea a respins excepţiile invocate de pârâţi, ca neîntemeiate.
A admis cererea de ordonanţă preşedinţială şi a obligat pârâţii să asigure reclamantului medicamentul Bevacizumab (denumire comercială Avastin), pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
3. Cererile de recurs
Împotriva acestei sentinţe, pârâţii Ministerul Sănătăţii, Guvernul României, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România au formulat, fiecare, recurs, solicitând, în esenţă, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, şi, pe fond, respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială, ca neîntemeiată.
4. Soluţia instanţei de control judiciar
În cursul regularizării cererii de recurs, la data de 24.06.2022, s-a formulat cerere de introducere în cauză a moştenitorilor intimatului-reclamant, respectiv B., C. şi D., cerere respinsă în şedinţa publică de azi.
Înalta Curte, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., va analiza, cu prioritate, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului-reclamant, invocată de recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului. Potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.
Rezultă, astfel, că lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate să fie invocată atât în primă instanţă, cât şi direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepţie procesuală, iar în recurs, în condiţiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., "instanţa poate să invoce lipsa capacităţii procesuale de folosinţă din oficiu, oricând, pe cale de excepţie procesuală, în etapa judecăţii în primă instanţă, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecăţii în căile de atac".
Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă fiind lovite de nulitate absolută.
Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existenţa folosinţei drepturilor civile, respectiv a capacităţii de folosinţă pe tot parcursul procesului.
Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.
În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă, aşa cum statuează art. 35 din C. civ., începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.
Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar poate fi iniţiat şi întreţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură, dispoziţii aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac.
Înalta Curte constată că intimatul-reclamant a decedat la data de 22.05.2022, conform certificatului de deces depus în copie la dosar de moştenitorii acestuia .
Avându-se în vedere obiectul prezentei acţiuni, respectiv acordarea, pe cale de ordonanţă preşedinţială, a unui medicament în regim compensat, se reţine că vizează un drept intuitu personae, care nu poate fi transmis pe cale succesorală către moştenitorii reclamantului defunct, stingându-se odată cu încetarea capacităţii de folosinţă a titularului, respectiv la moartea acesteia.
În concluzie, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va admite recursurile, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge acţiunea ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile formulate de pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei nr. 690 din 4 aprilie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare:
Respinge acţiunea reclamantului A. ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 27 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.