Lack of procedural interest after statutory annulment of fiscal obligations under Law No. 72/2022

Şedinţa publică din data de 27 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea instanţei de fond

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, la data de 01.10.2019, pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. Tecuci a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi, anularea Deciziei nr. 229/07.06.2019 şi a Deciziei nr. 293/23.07.2019 emise de ANAF-DGSC, a Raportului de inspecţie fiscală nr. x/27.08.2018, a Deciziei de impunere nr. x/27.08.2018 şi a Deciziei de impunere nr. x/12.10.2018 emise de DGRFP Galaţi-AJFP Galaţi.

1.2. Prin sentinţa civilă nr. 154 din 10 decembrie 2020, Curtea a respins, ca nefondată, acţiunea reclamantei.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta A. S.R.L. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, sau, în subsidiar, casarea hotărârii recurate şi, pe fond, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta a apreciat, în esenţă, că instanţa nu a analizat toate susţinerile sale şi probele administrate, în considerente nefăcându-se referire la probele avute în vedere la stabilirea situaţiei de fapt.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susţinut recurenta că prima instanţă a reţinut greşit că nu ar fi incidente dispoziţiile art. 43 din Codul muncii şi a interpretat eronat dispoziţiile referitoare la detaşarea transnaţională reglementată de Legea nr. 16/2017 şi detaşarea prevăzută de Codul muncii.

Recurenta a mai formulat, în termen, şi completare a motivelor de recurs.

3. Apărările formulate

Intimatele-pârâte ANAF-Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi DGRFP Galaţi-Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi au depus, fiecare, întâmpinare.

4. Decizia instanţei de recurs

4.1. Prin încheierea de şedinţă din 19 mai 2022, Înalta Curte a amânat cauza la cererea reclamantei pentru a-i da posibilitatea studierii normelor de aplicare a Legii nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative.

La data de 07.10.2022, intimata-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi în nume propriu şi pentru Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi a depus precizări, prin care a solicitat, în principal, respingerea recursului, ca fiind rămas fără obiect, sau, în subsidiar, ca fiind lipsit de interes.

A precizat intimata că, urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, obligaţiile fiscale stabilite suplimentar prin Decizia de impunere nr. x/27.08.2018, în cuantum total de 46.762.667 RON, au fost stinse integral, la fel ca şi obligaţiile fiscale accesorii stabilite suplimentar prin Decizia de impunere nr. x/12.10.2018, în cuantum total de 16.625.625 RON, reprezentând penalităţi de nedeclarare.

În dovedire, intimata-pârâtă a depus la dosar deciziile de anulare a obligaţiilor fiscale.

4.2. În raport cu precizările intimatei-pârâte, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condiţiile art. 499 C. proc. civ., excepţia lipsei de interes a recursului, invocată de intimata-pârâtă.

Reclamanta a solicitat instanţei de contencios administrativ anularea Deciziilor de soluţionare a contestaţiilor nr. 229/07.06.2019 şi nr. 293/23.07.2019 emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi anularea Raportului de inspecţie fiscală nr. x/27.08.2018 şi a Deciziilor de impunere nr. x/27.08.2018 şi nr. y/12.10.2018, prin care s-au stabilit în sarcina sa obligaţii fiscale suplimentare în cuantum de 46.761.667 RON şi, respectiv, 16.625.625 RON.

Prima instanţă a respins acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată, menţinând actele atacate.

Însă, după pronunţarea hotărârii, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 72/30.03.2022, obligaţiile fiscale stabilite în sarcina reclamantei au fost stinse integral, după cum reiese din actele depuse la dosar de către intimata-pârât Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi.

Conform dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat, una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.

Aşadar, prin interes se înţelege folosul practic imediat urmărit de cel care a formulat calea de atac, fiind necesar ca acesta să fie născut şi actual, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acţiune, condiţie ce trebuie îndeplinită atât la promovarea căii de atac, cât şi pe parcursul soluţionării acesteia.

În contextul celor anterior arătate, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu mai justifică un interes în soluţionarea recursului de faţă, de vreme ce, prin Decizia nr. 2864/26.07.2022, organul fiscal a anulat suma totală de 89.865.909 RON, constând în 46.422.021 RON, reprezentând debit, şi 43.443.888 RON, reprezentând accesorii, stabilite în sarcina recurentei-reclamante şi prin Decizia de impunere nr. x/27.08.2018 şi Decizia de impunere obligaţii fiscale accesorii nr. 5594/12.10.2018, contestate în prezenta cauză.

Soluţia instanţei de control judiciar se impune şi în contextul în care instanţa de contencios administrativ poate, în principiu, să analizeze pe fond legalitatea unui act administrativ şi după ieşirea din vigoare a acestuia, dar cu condiţia să fi produs efectele vătămătoare prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004, ceea ce nu este cazul. În măsura în care promovarea unei căi de atac nu prezintă un folos practic pentru cel care a recurs la ea, acea formă procedurală este lipsită de interes.

4.3. Astfel, constatând că recurenta-reclamantă nu mai justifică un folos practic, legitim şi actual în soluţionarea recursului, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. în insolvenţă împotriva sentinţei nr. 154 din 10 decembrie 2020 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.