Photovoltaic subsidy application: validity of documents submitted before statutory platform suspension and interpretation of deadline extension under special financing guide

Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 03 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti, a solicitat:

- anularea în totalitate a actului administrativ emis de pârâtă la data de 11 iunie 2020, corespunzător poziţiei nr. 694, număr înregistrare RO 21 - 4668, titlu proiect A. din Lista nr. 5 a solicitanţilor respinşi în cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, analizată în şedinţa Comitetului director al AFM din data de 11 iunie 2020 - publicată la 11 iunie 2020;

- anularea în totalitate a actului administrativ emis de pârâtă la data de 04 august 2020, corespunzător poziţiei nr. 588, număr înregistrare RO 21 - 4668, titlu proiect A. din Lista contestaţiilor respinse depuse de către solicitanţi - persoane fizice în cadrul Programului privind instalarea sistemelor fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, analizată în şedinţa Comitetului Director al AFM din data de 04 august 2020 - publicată la 07 august 2020;

- obligarea autorităţii pârâte să emită un nou act administrativ prin care să admită cererea reclamantei de finanţare în cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 134 din 16 decembrie 2020, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu şi a anulat actul administrativ emis de pârâtă la data de 11 iunie 2020 corespunzător poziţiei nr. 694, număr înregistrare RO 21 - 4668, şi actul administrativ emis de pârâtă la data de 04 august 2020 corespunzător poziţiei nr. 588, număr înregistrare RO 21 - 4668, titlu proiect A. din Lista contestaţiilor respinse depuse de către solicitanţi - persoane fizice în cadrul Programului privind instalarea sistemelor fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, analizată în şedinţa Comitetului Director al AFM din data de 04 august 2020 - publicată la 07 august 2020.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 134 din 16 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată.

Recurenta-pârâtă a învederat, în esenţă, că sentinţa recurată a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 18, ale art. 21 lit. e), h) şi i), precum şi ale art. 33 alin. (12) din Ghidul de finanţare.

Astfel, documentele depuse de reclamanta-intimată la instalator, respectiv extrasul de carte funciară aferent imobilului pe care se doreşte implementarea proiectului, precum şi certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local emis pe numele solicitantului, de autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul, au fost încărcate de către acesta în aplicaţia informatică în data de 06 noiembrie 2019, dată la care documentele nu mai erau în termenul de valabilitate.

Recurenta-pârâtă a susţinut că instanţa de fond nu a avut în vedere aplicarea cu precădere a dispoziţiilor legii speciale, în cazul de faţă Ghidul de finanţare al Programului, care prevede în mod expres criteriile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ pentru a putea fi eligibil în cadrul programului pentru care solicită finanţare. În opinia sa, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile legii generale, ci dispoziţiile legii speciale, respectiv ale Ordinului ministrului mediului nr. 1287/2018 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională - Casa Verde Fotovoltaice care, la art. 7 alin. (1) lit. y), dispune că este "solicitant eligibil - persoana fizică care îndeplineşte cumulativ criteriile de eligibilitate şi depune la instalatorul validat documentele obligatorii prevăzute în ghid". Prin urmare, în sarcina solicitantului finanţării se instituie o obligaţie pozitivă de a depune documentaţia aferentă cererii cu respectarea criteriilor si cerinţelor prevăzute de legea speciala (Ghidul de finanţare) în caz contrar, atrăgându-se respingerea dosarului de finanţare.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 15 februarie 2021, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reiterând, în esenţă, apărările formulate în faţa instanţei de fond.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu este nefondat, reţinând următoarele considerente:

Motivul de casare invocat de recurentul-pârât este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit căruia, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Înalta Curte, constatând că recurentul-pârât reia în esenţă apărările învederate şi în faţa instanţei de fond, apreciază caracterul legal şi temeinic al sentinţei, prin raportare la probatoriul administrat şi la dispoziţiile legale incidente.

Astfel, la data de 06 septembrie 2019, pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu a anunţat pe pagina sa de internet demararea Programului denumit "Casa Verde Fotovoltaice", începând cu data de 10 septembrie 2019. La data anunţată, Administraţia Fondului pentru Mediu a suspendat înscrierile persoanelor fizice în programul menţionat, în vederea efectuării unei analize a modului de funcţionare a acestui proces, iar la data de 04 octombrie 2019 a anunţat printr-un comunicat de presă că data reluării înscrierilor în program va fi anunţată din timp pe site-ul instituţiei astfel încât persoanele fizice care nu au depus şi nu au înregistrat documentele la instalatorii validaţi până la data de 10 septembrie 2019, să aibă timpul necesar constituirii dosarului în vederea înscrierii în Program.

Pentru a aplica în programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, reclamanta a apelat la societatea B. S.R.L., instalator validat de Administraţia Fondului pentru Mediu cu nr. înregistrare cerere de validare 509/PF, înregistrată la data de 03 aprilie 2019. Toate documentele solicitate de Ghidul de Finanţare au fost depuse la instalatorul agreat la data de 06 septembrie 2019, ulterior acestea fiind înaintate de instalator către AFM, cererea de finanţare împreună cu celelalte documente fiind înregistrată la nivelul AFM cu nr. RO 21 -4668 - A..

Documentele depuse au fost analizate de Comisia desemnată de AFM, comisie care a decis respingerea cererii reclamantei de finanţare, aspect făcut public prin Lista nr. 5 a solicitanţilor respinşi în cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, în şedinţa Comitetului director al AFM din 11 iunie 2020 - publicată la 11 iunie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 23 din Ghid, reclamanta a formulat contestaţie la data de 12 iunie 2020. Contestaţia a fost respinsă de Administraţia Fondului pentru Mediu Motivul, respingerii proiectului a constat în faptul că extrasul de carte funciară şi certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul local nu mai erau valabile la data de 06 noiembrie 2019, respectiv data înregistrării cererii de finanţare în sistemul informatic.

Intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune în anulare a actului administrativ emis de pârâtă la data de 11 iunie 2020 corespunzător poziţiei nr. 694, număr înregistrare RO 21 - 4668, şi a actului administrativ emis de pârâtă la data de 04 august 2020 corespunzător poziţiei nr. 588, număr înregistrare RO 21 - 4668, titlu proiect A. din Lista contestaţiilor respinse depuse de către solicitanţi - persoane fizice în cadrul Programului privind instalarea sistemelor fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, analizată în şedinţa Comitetului Director al AFM din data de 04 august 2020 - publicată la 07 august 2020.

Soluţionând acţiunea, instanţa de fond a găsit întemeiate susţinerile reclamantei privind nelegalitatea măsurii luate de către pârâtă, admiţând în parte acţiunea acesteia, în sensul anulării actului administrativ emis de pârâtă la data de 11 iunie 2020 corespunzător poziţiei nr. 694, număr înregistrare RO 21 - 4668, şi a actului administrativ emis de pârâtă la data de 04 august 2020 corespunzător poziţiei nr. 588, număr înregistrare RO 21 - 4668, titlu proiect A. din Lista contestaţiilor respinse depuse de către solicitanţi - persoane fizice în cadrul Programului privind instalarea sistemelor fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, analizată în şedinţa Comitetului Director al AFM din data de 04 august 2020 - publicată la 07 august 2020.

În cadrul criticilor subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a susţinut că sentinţa atacată a fost pronunţată de către instanţa de fond cu încălcarea sau aplicarea greşită a dispoziţiilor legale în raport de care a fost respins dosarul de finanţare înregistrat cu nr. unic RO 21 - 4668, criticând sentinţa de fond în ceea ce priveşte modalitatea de interpretare dată de prima instanţă prevederilor Ghidului de finanţare aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 1287/2018, referitoare la data înscrierii în aplicaţia informatică a cererilor de finanţare şi a documentelor anexate, în opinia sa confuzia fiind evidentă cu privire la aplicabilitatea unor prevederi legale în speţă.

Criticile recurentei-pârâte privind greşita aplicare de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 18, ale art. 21 lit. e), h) şi i), precum şi ale art. 33 alin. (12) din Ghidul de finanţare, sunt nefondate.

Contrar susţinerilor recurentei-pârâte, Înalta Curte constată că, raportat la situaţia de fapt stabilită în cauză prin probatoriul administrat, instanţa de fond a interpretat şi a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente situaţiei deduse judecăţii, soluţia primei instanţe fiind pronunţată în conformitate cu legea aplicabilă în cauză, motiv pentru care va fi adoptată în consecinţă şi de instanţa de control judiciar.

În esenţă, chestiunea supusă analizei şi asupra căreia părţile au opinii contrare, vizează data înscrierii în aplicaţia informatică a cererilor de finanţare şi a documentelor anexate.

În opinia recurentei-pârâte, analiza valabilităţii documentelor aferente cererii de finanţare nu ar trebui făcută exclusiv prin raportare la momentul depunerii dosarului de finanţare la instalator, ci, în raport de data la care dosarul intimatei-reclamante a fost introdus în aplicaţia informatică de instalatorul validat.

În schimb, intimata-reclamantă a solicitat să se constate că, în raport de data de 06 septembrie 2019, când a înregistrat cererea de finanţare la instalatorul validat, documentele aferente cererii de finanţare, solicitate prin Ghid, se aflau în termenul de valabilitate.

Potrivit art. 8 din Ghidul de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, aprobat prin Ordinul nr. 1287/2018, etapele programului sunt următoarele: a) publicarea pe pagina de internet a Autorităţii a informaţiilor necesare demarării programului; b) validarea, încheierea contractelor cu instalatorii şi publicarea listei acestora; c) înscrierea solicitanţilor, rezervarea sumelor aferente finanţării şi aprobarea solicitanţilor; d) obţinerea ATR (n.r. aviz tehnic de racordare) şi încheierea contractelor de finanţare nerambursabilă; e) implementarea proiectului; f) decontarea şi plata sumelor solicitate de către instalatorii validaţi; g) monitorizarea beneficiarilor final.

Art. 18 din acelaşi Ghid prevede că: (1) Înscrierea solicitantului se face la unul dintre instalatorii validaţi care au încheiat contract de participare cu Autoritatea, în limita fondurilor alocate regiunii în care se află imobilul pe care se implementează proiectul. (2) Instalatorul validat care a încheiat contractul de participare efectuează înscrierea solicitantului cu condiţia depunerii de către acesta a tuturor documentelor prevăzute în ghid. (3) Înscrierea solicitantului în cadrul programului constă în:

a) identificarea solicitantului şi analiza conformităţii documentelor prezentate cu condiţiile impuse prin ghid; b) introducerea în aplicaţia informatică a următoarelor date...; c) scanarea de către instalator a documentelor prevăzute la art. 21 şi introducerea lor în aplicaţia informatică în format pdf, ulterior stabilirii conformităţii acestora; d) rezervarea sumelor aferente finanţării fiecărui solicitant care întruneşte condiţiile referitoare la conformitatea documentelor.

Reclamanta a respectat paşii procedurali impuşi de normele legale incidente, aceasta depunând cererea de finanţare la instalatorul validat B. S.R.L. în data de 06 septembrie 2019, urmând ca procedura de înscriere în sistem să fie realizată, potrivit art. 18 alin. (1) şi alin. (2) anterior citate, de instalatorul autorizat. Însă, procedura concretă de înscriere nu a putut fi finalizată prin introducerea de instalator a datelor în aplicaţia informatică potrivit art. 18 alin. (3) pct. c), întrucât, chiar din prima zi de utilizare, platforma informatică nu a mai putut fi accesată, fiind suspendate înscrierile şi reluate la data de 06 noiembrie 2019, care este şi data finalizării înscrierii cererii reclamantei în sistem, aspect necontestat în cauză.

Cum intimata-reclamantă a înregistrat la instalatorul validat cererea sa de finanţare, împreună cu documentele aferente solicitate de Ghidul de finanţare, la data de 06 septembrie 2019, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, nu se poate susţine cu suficient temei că nu au fost respectate termenele privind valabilitatea documentelor, împrejurările de fapt şi de drept invocate de reclamantă susţinând conformitatea procedurii urmate în concret şi lipsa oricărei culpe în depunerea documentaţiei în condiţiile date.

Art. 7 alin. (1) lit. c) din Ghidul de finanţare din data de 05 decembrie 2018, aprobat prin Ordinul nr. 1287 din 05 decembrie 2018, emis de Ministerul Mediului, defineşte "aplicaţia informatică" ca fiind un "software administrat şi pus la dispoziţie gratuit de către Autoritate, având dublu rol, de gestionare a bugetului alocat programului şi de stocare şi verificare a informaţiilor privind beneficiarii finali înscrişi".

Aşa cum rezultă din aceste prevederi, aplicaţia informatică în care trebuie încărcate cererile de finanţare şi documentele aferente, de către instalatorul validat, este pusă la dispoziţie gratuit, fiind administrată de către Autoritate, în speţă Administraţia Fondului pentru Mediu, astfel că deficienţele de funcţionalitate a acestei aplicaţii şi imposibilitatea accesării ca urmare a suspendării înscrierilor în Programul în discuţie, care au generat, implicit, imposibilitatea încărcării efective a documentelor în sistem, nu-i pot fi imputate intimatei-reclamante, care şi-a îndeplinit obligaţia de a depune cererea de finanţare şi documentele aferente cu respectarea termenului legal.

În acest sens Înalta Curte reţine dispoziţiile art. 39 din Ghid, potrivit cărora:

"Dacă din motive legate strict de Autoritate (de exemplu, dar fără a se limita, la disfuncţionalităţi ale aplicaţiei informatice) terţii se află în imposibilitatea obiectivă de a-şi respecta termenele impuse prin prezentul ghid, atunci respectivele termene se vor prelungi cu perioada aferentă întârzierii. Aceste decalări nu exonerează AFM de îndeplinirea obligaţiilor asumate faţă de terţi prin alte acte de natură juridică."

În consecinţă, nu pot fi primite susţinerile recurentei-pârâte în sensul că valabilitatea documentelor din dosarul de finanţare ar trebui analizată la momentul înscrierii solicitantului în program, respectiv data introducerii în aplicaţia informatică a cererii de finanţare şi a actelor anexe, câtă vreme din cuprinsul prevederilor legale incidente nu rezultă în mod neîndoielnic că aceasta este voinţa legiuitorului.

Dimpotrivă, prevederile legale citate anterior reflectă fără putinţă de tăgadă faptul că legiuitorul a prevăzut obligativitatea prelungirii termenelor impuse prin Ghid, tocmai pentru a reglementa situaţia imposibilităţii obiective de respectare a acestora, enunţând cu caracter exemplificativ ipoteza disfuncţionalităţii aplicaţiei informatice.

Aşadar, instanţa de control judiciar nu poate valida alegaţia recurentei-pârâte potrivit căreia data înscrierii în program se identifică cu momentul introducerii în aplicaţia informatică a documentelor depuse în dosarul de finanţare şi că, în raport de data reluării procedurii de înscriere din 06 noiembrie 2019, când dosarul intimatei-reclamante a fost introdus în aplicaţia informatică de către instalatorul validat, extrasul de carte funciară eliberat la data de 03 septembrie 2019 şi certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul local eliberat la data de 03 septembrie 2019, nu mai erau în termenul de valabilitate de 30 de zile, deoarece reflectă propriul demers interpretativ al cadrului normativ aplicabil în speţă, în vederea obţinerii soluţiei favorabile pretinse, fără a susţine însă motivul de nelegalitate invocat.

Sub acest aspect se impune a fi avute în vedere comunicatul de presă din data de 04 octombrie 2019, în care chiar Administraţia Fondului pentru Mediu a anunţat că "data reluării înscrierilor în Program va fi anunţată din timp pe site-ul instituţiei astfel încât persoanele fizice care nu au depus şi nu au înregistrat documentele la instalatorii validaţi până în data de 10 septembrie, să aibă timpul necesar constituirii dosarului în vederea înscrierii în Program", precum şi comunicatul de presă emis de aceeaşi autoritate la data reluării programului din 06 noiembrie 2019, potrivit căruia "toate documentele înregistrate cu succes în aplicaţia informatică, precum şi cele înregistrate în registrul instalatorilor care nu au fost încărcate în aplicaţie până la momentul suspendării accesului în aplicaţia informatică, sunt acceptate de Administraţia Fondului pentru Mediu ca fiind depuse în termen, în vederea analizării".

Relativ la importanţa acestor comunicate, sunt de reţinut dispoziţiile art. 38 din Ghid, conform cărora:

"(1) Toate datele, informaţiile, instrucţiunile, comunicatele şi alte documente relevante în legătură cu programul se publică pe pagina de internet a Autorităţii, www.x.ro, la secţiunea Programe de finanţare. (2) Singurele date, informaţii şi instrucţiuni valabile prezentate în mass-media referitoare la program sunt cele transmise sub forma comunicatelor de presă de către Autoritate şi/sau autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului".

Or, în cauza de faţă, recurenta-pârâtă nu a dat eficienţă acestor dispoziţii legale, ci, dimpotrivă, a procedat la analiza documentelor dosarului de finanţare întocmai ca şi cum reclamanta s-ar fi adresat cu o nouă cerere, cu o documentaţie provenind din luna septembrie 2019, fără a ţine cont de faptul că procedura era suspendată în perioada respectivă şi că valabilitatea documentaţiei anterioare a fost antamată chiar de către autoritate prin comunicatul emis în aplicarea art. 39 din Ghid.

Prin urmare, nu se confirmă criticile recurentei-pârâte subsumate motivului de casare constând în încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, prima instanţă stabilind în mod corect că pârâta nu putea aprecia ca nefiind valabile cele două înscrisuri menţionate, respectiv: extrasul de carte funciară şi certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul local, înregistrate de reclamantă cu respectarea termenelor legale, în contextul acţiunii de suspendare a înscrierilor, dispusă de pârâtă, şi a menţiunilor făcute de aceasta în comunicatele de presă din data de 04 octombrie 2019 şi din data de 06 noiembrie 2019, enunţate supra.

Nu în ultimul rând, referitor la criticile recurentei-pârâte potrivit cărora instanţa de fond nu ar fi avut în vedere aplicarea cu precădere a dispoziţiilor legii speciale, în cazul de faţă Ghidul de finanţare al Programului, aplicând dispoziţiile legii generale, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, în condiţiile în care din cuprinsul considerentelor decizorii ale sentinţei atacate rezultă fără echivoc că judecătorul fondului s-a raportat în exclusivitate la prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 1287/2018 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională - Casa Verde Fotovoltaice.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificat motivul de casare a sentinţei prin prisma prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu împotriva sentinţei civile nr. 134 din 16 decembrie 2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 octombrie 2022.