Negative jurisdictional conflict resolved in favor of tribunal's labor panel on claimant's election of labor law route.

Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28.07.2022 pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Statul Major al Apărării, emiterea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să se dispună suspendarea în parte a executării Ordinului Şefului Statului Major al Apărării nr. SP-189/27.05.2022, respectiv suspendarea măsurii de punere la dispoziţie şi menţinerea pe funcţia de comandant Escadrila 711 Aviaţie Luptă, Grupul 71 Operaţional din Baza 71 Aeriană "General B.", cu drepturile de venit aferente, până la pronunţarea hotărârii asupra fondului, cu cheltuieli de judecată.

Ulterior, la data de 26.07.2022, reclamantul A. a formulat o cerere de modificare a acţiunii, prin care a solicitat anularea în parte a Ordinul Şefului Statului Major al Apărării nr. SP-189/27.05.2022, în ceea ce îl priveşte pe reclamant, precum şi a actelor subsecvente, ca fiind netemeinice şi nelegale; reintegrarea pe funcţia deţinută anterior, respectiv aceea de comandant Escadrila 711 Aviaţie Lupta, Grupul 71 Operaţional din Baza 71 Aeriana "General B." şi plata unor despăgubiri egale cu drepturile (soldele) neacordate pentru funcţia respectivă, indexate, majorate şi reactualizate, de la data emiterii ordinului - 27.05.2022 şi până la reintegrarea în funcţie, precum şi acordarea cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 2085 din data de 11 august 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022 de Tribunalul Cluj, secţia mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale a completului specializat în contencios administrativ şi fiscal din cadrul secţiei mixte de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Cluj, invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Statul Major al Apărării, în favoarea unui complet specializat în litigii de muncă din cadrul secţiei mixte de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Cluj.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Cluj, secţia mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin sentinţa civilă nr. 2106/2022 din 30 august 2022, Tribunalul Cluj, secţia mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Statul Major al Apărării, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

În considerentele sentinţei a reţinut că prin ordinul Şefului Statului Major al Apărării nr. SP-189/27.05.2022, s-a dispus punerea la dispoziţia Bazei 71 Aeriană "General B." a reclamantului, comandor de aviaţie, acesta reprezentând un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, emis în considerarea raporturilor de serviciu ale reclamantului.

A mai reţinut că dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 constituie norme de drept comun care determină competenţa materială de soluţionare a cauzelor în materia contenciosului administrativ şi au aplicabilitate în absenţa unor norme derogatorii speciale şi că O.U.G. nr. 57/2019, care reglementează procedura de drept comun în materia litigiilor privind funcţia publică, nu este aplicabilă în cauză, întrucât în privinţa litigiilor care decurg din raporturile de serviciu ale personalului militar, potrivit art. 382 alin. (1) lit. h), Titlul II - Statutul funcţionarilor publici, prevederile acestui titlu nu se aplică personalului militar, astfel că sunt incidente normele de competenţă materială de drept comun în materia contenciosului administrativ, cuprinse în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

De asemenea, tribunalul a reţinut că pretenţiile reclamantului se subsumează raporturilor de drept administrativ şi că pentru suspendarea Ordinului Şefului Statului major al Apărării nr. SP - 189/27.05.2022 reclamantul are la dispoziţie o procedură specială de care a uzat şi în dosarul nr. x/2022, pentru suspendarea aceluiaşi ordin.

Tribunalul a avut în vedere şi Decizia nr. 19/2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, prin care s-a statuat că, în interpretarea art. 382 lit. h) şi a) art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, a art. 1 lit. p) teza I din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 23 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa materială procesuală de soluţionare în primă instanţă a cauzelor având ca obiect obligarea instituţiilor publice din cadrul Jandarmeriei Române la plata unor drepturi salariale către personalul militar al acestora aparţine secţiilor/completurilor specializate în materia conflictelor de muncă din cadrul tribunalelor. În considerentele acestei decizii s-a retinut în paragraful nr. 51 că interpretarea coroborată a prevederilor art. 382 lit. h) şi art. 536 din Codul administrativ conduce la excluderea din competenţa instanţelor de contencios administrativ a litigiilor având ca obiect drepturile băneşti solicitate de personalul militar din cadrul Jandarmeriei Române.

Sub acest aspect, a constatat că în cauză nu este vorba de plata unor drepturi salariale care să atragă competenţa de soluţionare a completului specializat în litigii de muncă, iar reclamantul nu aparţine niciuneia dintre aceste două categorii, fiind cadru militar în cadrul Unităţii Militare nr. 01969 Câmpia Turzii, în subordinea M.A.N.

În cauză, a apreciat că sunt incidente dispoziţiile din Legea nr. 346/2006, potrivit cărora:

"(1) Ministerul Apărării Naţionale este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, care conduce şi desfăşoară, potrivit legii, activităţile în domeniul apărării ţării. (2) Ministerul Apărării Naţionale este format din structuri centrale, structuri şi forţe subordonate acestora", precum şi dispoziţiile art. 7 alin. (1) din aceeaşi lege, pe care le-a interpretat coroborate cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, concluzionând că, în speţă, competenţa materială aparţine Curţii de Apel Cluj.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 236/2022 din data de 12 septembrie 2022, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială; a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Statul Major al Apărării, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale; a constatat ivirea conflictului negativ de competenţă; a suspendat judecarea cauzei şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamantul A. a formulat o cerere pentru emiterea unei ordonanţe preşedinţiale, întemeiată pe prevederile art. 997 din C. proc. civ. şi pe Codul muncii şi că reclamantul a insistat în mod constant că cererea sa a fost întemeiată pe textul legal şi pe actul normativ anterior indicate.

Curtea de apel a apreciat că, în aceste condiţii, calificarea litigiului ca fiind o cerere de suspendare întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004 ar conduce la încălcarea principiului disponibilităţii, voinţa reclamantului fiind clar exprimată în privinţa caracterului acţiunii cu care a înţeles să învestească instanţa de judecată.

De asemenea, a reţinut că reclamantul a mai formulat o acţiune vizând suspendarea efectelor actului atacat, întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004, ce a fost soluţionată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022, iar în aceste condiţii, soluţionarea unei cereri de suspendare întemeiate pe prevederile Legii nr. 554/2004 ar influenţa şi soluţionarea prezentului litigiu în măsura în care s-ar stabili că are acelaşi obiect, ceea ce întăreşte concluzia că, indicând art. 997 C. proc. civ. şi Codul muncii, reclamantul a făcut o alegere conştientă în privinţa calificării acţiunii, impunându-se să se dea prevalenţă manifestării de voinţă neechivoce a acestuia.

Ulterior, prin încheierea din data de 19 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022, s-a dispus, din oficiu, îndreptarea erorii materiale din cuprinsul sentinţei civile nr. 236/2022, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2022 în privinţa precizării completului în favoarea căruia s-a declinat competenţa, în sensul că se va citi:

"în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale - complet specializat în litigii de muncă".

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte competenţa materială de soluţionare a cauzei, din perspectiva obiectului cererii de chemare în judecată.

Înalta Curte constată că reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Statul Major al Apărării, emiterea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să se dispună suspendarea în parte a executării Ordinului Şefului Statului Major al Apărării nr. SP-189/27.05.2022, respectiv suspendarea măsurii de punere la dispoziţie şi menţinerea pe funcţia de comandant Escadrila 711 Aviaţie Luptă, Grupul 71 Operaţional din Baza 71 Aeriană "General B.", cu drepturile de venit aferente, până la pronunţarea hotărârii asupra fondului, cu cheltuieli de judecată.

Cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 997 din C. proc. civ. şi pe Codul muncii.

De asemenea, cererea de modificare a acţiunii a fost întemeiată pe prevederile art. 266 şi următ. din Codul muncii, Legea nr. 62/2011, Legea nr. 80/1995 şi H.G. nr. 106/2011.

În ceea ce priveşte competenţa materială şi teritorială, prin cererea de modificare a acţiunii, reclamantul A. a indicat că aceasta aparţine Tribunalului Cluj, conform art. 269 din Codul muncii .

Mai mult, la termenul de judecată din data de 30.08.2022, din faţa Tribunalului Cluj, secţia mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, complet specializat în litigii de muncă, reprezentantul reclamantului a susţinut că Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal este competent să soluţioneze cererea de ordonanţă preşedinţială, în conditiile în care a formulat cererea şi a întemeiat-o pe art. 997 C. proc. civ. şi pe dispoziţile Codului muncii, invocând în acest sens şi Decizia nr. 19/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că, în speţă, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut în mod corect că o calificare a litigiului ca fiind o cerere de suspendare întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004 ar conduce la încălcarea principiului disponibilităţii, voinţa reclamantului fiind clar exprimată în privinţa caracterului acţiunii cu care a înţeles să învestească instanţa de judecată.

Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (2) C. proc. civ.:

"(2) Obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor".

Dincolo de acest aspect, se impune a se reţine şi considerentul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal referitor la împrejurarea că reclamantul a mai formulat o acţiune privind suspendarea executării actului atacat, întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004, ce a fost soluţionată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022, aspect de natură să aibă o potenţială înrâurire asupra litigiului de faţă.

Prin urmare, reţinând că în cauză se impune a se da prevalenţă voinţei reclamantului, care a înţeles să învestească cu soluţionarea cererii sale o instanţă de dreptul muncii, în baza principiului disponibilităţii părţilor, Înalta Curte constată că în cauză competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale - complet specializat în litigii de muncă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale şi Statul Major al Apărării, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 20 octombrie 2022.