Revizuire for contradiction of final judgments barred where parties, causes, and objects lack identity despite identical union representation and distinct administrative functions.

Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2022

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 07.09.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Sindicatul A. Botoşani, în numele şi pentru membrii de sindicat B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, a solicitat:

- acordarea pentru fiecare petent a stimulentului de risc în cuantum de 2500 RON/lună stare de urgenţă (respectiv 5000 RON) prevăzut la alin. (2) de la Articolul unic din Legea nr. 82/17.06.2020 privind aprobarea O.U.G. nr. 43/2020;

- actualizarea acestor sume cu rata inflaţiei de la data scadenţei şi până la data plăţii efective a sumei datorate şi a dobânzii legale calculate conform O.G. nr. 13/2011, începând cu data introducerii acţiunii la instanţă şi până la data plăţii efective;

- plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din data de 21 aprilie 2021, pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a dispus disjungerea capetelor de cerere privindu-i pe restul reclamanţilor şi formarea a 11 dosare distincte, în dosarul de faţă, nr. x/2020, rămânând ca părţi Sindicatul "A." Botoşani, în numele şi pentru reclamanţii J., U. şi HHHH. - funcţionari în cadrul Serviciului resurse umane, salarizare şi relaţii cu publicul, în contradictoriu cu pârâta DGASPC Botoşani, pentru care s-a fixat termen de judecată la data de 26.05.2021.

2. Sentinţa instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 242 din data de 26 mai 2021, Tribunalul Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de către Sindicatul "A." Botoşani, în numele şi pentru reclamanţii J., U. şi HHHH. - funcţionari în cadrul Serviciului resurse umane, salarizare şi relaţii cu publicul, în contradictoriu cu pârâta DGASPC Botoşani şi a obligat pârâta să plătească reclamanţilor stimulentul de risc în cuantum de 2500 RON brut pe lună de stare de urgenţă, prevăzut de art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2020, aprobată şi modificată prin Legea nr. 82/2020, actualizat cu rata inflaţiei de la data scadenţei şi până la data plăţii, precum şi cu dobânda legală începând cu data introducerii acţiunii - 07.09.2020 şi până la data plăţii. A respins, ca nefondată, cererea privind cheltuielile de judecată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei se mai sus a declarat recurs pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, solicitând admiterea recursului şi schimbarea în parte a sentinţei civile nr. 242/26.05.2021, în ceea ce priveşte plata stimulentului de risc în cuantum de 2.500 RON brut pe lună de stare de urgenţă, actualizat cu rata inflaţiei de la data scadenţei şi până la data plăţii, precum şi cu dobânda legală începând cu data introducerii acţiunii în instanţă, respectiv 07.09.2020 şi până la data plăţii.

4. Hotărârea instanţei de recurs

Prin decizia nr. 875 din 7 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a admis recursul declarat de pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani împotriva sentinţei civile nr. 242 din 26 mai 2021, pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul "A." Botoşani, în numele şi pentru membrii de sindicat J., U. şi HHHH.; s-a casat sentinţa recurată şi, în rejudecare, s-a respins acţiunea ca nefondată.

5. Cererea de revizuire formulată în cauză

Împotriva deciziei nr. 875 din 7 decembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020 a formulat cerere de revizuire recurentul-reclamant Sindicatul "A." Botoşani, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de revizuire şi modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul menţinerii sentinţei nr. 242 din data de 26 mai 2021 a Tribunalului Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în ce priveşte capătul de cerere privind acordarea către reclamanţi a stimulentului de risc în cuantum de 2500 RON brut pe lună de stare de urgenţă, prevăzut de art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2020, aprobată şi modificată prin Legea nr. 82/2020, actualizat cu rata inflaţiei de la data scadenţei şi până la data plăţii, precum şi cu dobânda legală începând cu data introducerii acţiunii în instanţă şi până la data plăţii.

Arată că a formulat cererea de revizuire în raport cu următoarele hotărâri judecătoreşti pronunţate de către Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal: Decizia nr. 886/07.12.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Decizia nr. 781/09.11.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021 şi Decizia nr. 782/09.11.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021.

Susţine că Tribunalul Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal a soluţionat favorabil toate cele 11 dosare disjunse din dosarul nr. x/2020, dar Curtea de Apel Suceava a pronunţat soluţii contradictorii, astfel că funcţionarii publici din trei servicii au hotărâri judecătoreşti favorabile, iar colegilor lor din celelalte dosare li s-au respins definitiv acţiunea, deşi, din înscrisurile depuse la dosare rezultă că au desfăşurat aceeaşi activitate ca şi colegii lor, au fost implicaţi în sprijinirea şi îngrijirea persoanelor vulnerabile, au mers pe teren la familii defavorizate, în cazuri de violenţă domestică, cazuri de copii abuzaţi, neglijaţi sau aflaţi în situaţie de risc social.

Consideră că cererea de revizuire îndeplineşte condiţiile impuse de C. proc. civ., întrucât au fost pronunţate soluţii contradictorii în una şi aceeaşi cauză, fiind îndeplinită cerinţa identităţii de părţi, de calitate şi de obiect; în toate hotărârile judecătoreşti invocate se regăsesc toţi reclamanţii reprezentaţi de Sindicatul "A." Botoşani, iar pârâtul este acelaşi angajator, respectiv DGASPC Botoşani.

Pe fondul cauzei, arată că prin Legea nr. 82/2020 din 17 iunie 2020 privind aprobarea O.U.G. nr. 43/2020, la alin. (2) de la Articolul unic se prevede:

"2. La articolul 7, după alin. (4) se introduc trai noi alineate, alin. (5) - (7), cu următorul cuprins:

"(5) Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum (2.500 RON brut, pe lună, pentru personalul din domeniul asistenţei sociale şi comunitare, indiferent deforma de organizare a furnizorului de servicii sociale, implicat direct în sprijinirea şi/sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a altor grupuri vulnerabile, pe perioada stării de urgenţă, din fondul de salarii al unităţii angajatoare, prin transferuri de la bugetul de stal, de la titlul VI «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice» sau de la alte titluri unde suni bugetate sume cu această destinaţie, prin ordonatorul principal de credite, sau din fonduri europene."

Susţine că, astfel cum a fost completat art. 7 din O.U.G. nr. 43/2020 cu prevederile Legii nr. 82/2020, acordarea stimulentului de risc pentru personalul din domeniul asistenţei sociale nu este condiţionată de desfăşurarea unor activităţi care exced atribuţiilor din fişa postului. De asemenea, la art. 7 din O.U.G. nr. 43/2020, completat cu prevederile Legii ar. 82/2020, acordarea stimulentului de risc pentru personalul din domeniul asistenţei sociale nu este condiţionată de existenţa unor cazuri, beneficiari sau salariaţi infectaţi pozitivi cu virusul SARS-CoV-2 sau pacienţi diagnosticaţi cu Covid în perioada stării de urgenţă. Salariaţii din sistemul public de asistenţă socială îngrijesc persoane vulnerabile, vârstnice, cu dizabilităţi, copii abandonaţi şi alte grupuri vulnerabile şi au ca rol principal prevenirea şi combaterea infectării beneficiarilor de servicii sociale cu virusul pandemic. Prin urmare, rolul revizuenţilor din prezentul dosar a fost altul, iar prin înscrisurile depuse la dosar a demonstrat că atribuţia lor principală a fost de sprijinire a copiilor şi adulţilor ce beneficiază de servicii sociale şi de implicare în a asigura un mediu protector pentru ca persoanele vulnerabile să nu fie infectate cu noul coronavirus.

Mai susţine că Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani este instituţia publică cu personalitate juridică înfiinţată în subordinea Consiliului Judeţean Botoşani cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, cu rol în administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale. Astfel, atribuţiile fiecărui compartiment în parte, activitatea fiecărui lucrător din cadrul DGASPC, reprezintă un segment important şi indispensabil pentru buna funcţionare a sistemului de asistentă socială şi a acordării unor servicii sociale de calitate.

6. Apărările intimatei

Intimata Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, având în vedere că nu există autoritate de lucru judecat, nefiind întrunită tripla identitate, de părţi, obiect şi cauză.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.

Conform dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."

Cu alte cuvinte, pentru a fi aplicabil acest motiv de revizuire, se prevede condiţia ca prin hotărârile potrivnice să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Analizând incidenţa acestui motiv de revizuire în cauza de faţă, din perspectiva încălcării de către hotărârea supusă revizuirii a autorităţii de lucru judecat a celorlalte hotărâri invocate de către revizuent, Înalta Curte constată cele ce succed:

Revizuentul susţine existenţa contrarietăţii între decizia civilă nr. 875 din 7 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, prin care s-a admis recursul declarat de pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani împotriva sentinţei civile nr. 242 din 26 mai 2021 a Tribunalului Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a casat sentinţa recurată şi, în rejudecare, s-a respins acţiunea ca nefondată, şi Decizia nr. 886/07.12.2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2021, Decizia nr. 781/09.11.2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2021 şi Decizia nr. 782/09.11.2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2021.

În ceea ce priveşte autoritatea de lucru judecat, Înalta Curte constată că potrivit art. 430 C. proc. civ.:

"(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă."

Dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., deşi nu mai prevăd condiţia triplei identităţi de elemente, consacră vechea jurisprudenţă, în sensul că este reglementată expres necesitatea ca prin cea de-a doua hotărâre să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Prin urmare, se reţine că şi sub imperiul acestor prevederi legale, hotărârile potrivnice trebuie să întrunească cerinţa triplei identităţi de cauză, de obiect şi de părţi, cu menţiunea că hotărârile respective trebuie să fie pronunţate în dosare separate.

În contextul evidenţiat, la examinarea motivului de revizuire care sancţionează încălcarea autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri, urmează a se avea în vedere şi prevederile legale care dau conţinut autorităţii de lucru judecat.

Procedând, în speţă, la examinarea condiţiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se constată că atât în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în care s-a pronunţat decizia nr. 875/07.12.2021, atacată cu cerere de revizuire în prezenta cauză, cât şi în dosarele invocate în cererea de revizuire, respectiv în care s-au dat soluţii favorabile reclamanţilor (dosar nr. x/2021 în care s-a pronunţat decizia nr. 886/07.12.2021, dosar nr. x/2021 în care s-a pronunţat decizia nr. 781/09.11.2021, dosar nr. x/2021 în care s-a pronunţat decizia nr. 782/09.11.2021), nu există autoritate de lucru judecat care să fi fost încălcată.

Înalta Curte constată că în cauză nu este întrunită identitatea de părţi şi nici identitatea de cauză, întrucât reclamanţii sunt funcţionari publici din servicii diferite, având atribuţii diferite, specifice fiecărui serviciu.

Astfel, prin încheierea din data de 21 aprilie 2021, pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a dispus disjungerea dosarului iniţial format în mai multe dosare, instanţa reţinând numărul mare al reclamanţilor, precum şi faptul că aceştia îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor servicii diferite, având atribuţii şi moduri de lucru diferite, motiv pentru care a apreciat că pentru o mai bună administrare a justiţiei, este necesară disjungerea cauzei şi formarea unor dosare distincte în care să figureze doar reclamanţii care funcţionează în cadrul unui singur serviciu.

De asemenea, Înalta Curte constată că nu este fondată susţinerea Sindicatului "A." Botoşani în sensul că între dosarele în discuţie există identitate de părţi, întrucât în toate hotărârile judecătoreşti invocate reclamanţii sunt reprezentaţi de Sindicatul "A." Botoşani, iar pârâtul este acelaşi angajator, respectiv DGASPC Botoşani, având în vedere că acţiunea a fost formulată de Sindicatul "A." Botoşani în numele membrilor de sindicat, funcţionari publici şi în calitate de reprezentant al acestora, aşadar nu în calitate de reclamant.

Astfel fiind, contrar celor susţinute prin cererea de revizuire, calitatea de reclamanţi o au membrii de sindicat reprezentaţi de către Sindicatul "A." Botoşani în instanţă.

În acest sens, sunt relevante dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011:

"În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres", precum şi dispoziţiile art. 30 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat.

Prin urmare, nu se poate reţine identitatea de părţi între dosarul de faţă şi dosarele invocate prin cererea de revizuire.

De asemenea, nu se poate reţine nici identitatea de cauză, în condiţiile în care revizuienţii din dosarele invocate sunt salariaţi - funcţionari publici care îşi desfăşoară activitatea în servicii diferite, cu atribuţii specifice fiecărui serviciu în parte, după cum urmează:

- dosarul nr. x/2020 - Serviciul resurse umane, salarizare şi relaţii cu publicul din cadrul DGASPC Botoşani, instanţa de recurs reţinând prin decizia nr. 875/07.12.2021 că reclamanţii nu s-au aflat într-o situaţie de implicare directă, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2020;

- dosarul nr. x/2021 - Serviciul pentru protecţia copilului aflat în dificultate şi management de caz, în care s-a dat decizia nr. 886/07.12.2021, funcţionarii publici din acest serviciu având ca atribuţii principale coordonarea, organizarea şi direcţionarea tuturor intervenţiilor destinate asigurării serviciilor şi integrarea acestora în beneficiul copiilor şi familiilor acestora;

- dosarul nr. x/2021 - Serviciul de evaluare complexă pentru copilul şi adultul cu dizabilităţi, în care s-a dat decizia nr. 781/09.11.2021, funcţionarii publici din acest serviciu având ca atribuţii principale evaluarea/reevaluarea complexă pentru copilul cu dizabilităţi în vederea încadrării într-un grad de handicap, evaluarea/reevaluarea complexă a adultului cu handicap;

- dosarul nr. x/2021 - Serviciul achiziţii publice, proiecte şi administrativ, în care s-a dat Decizia nr. 782/09.11.2021, funcţionarii publici din acest serviciu având ca atribuţii principale elaborarea strategiei de contractare şi programul anual al achiziţiilor publice, aplicarea şi finalizarea procedurilor de atribuire, realizarea achiziţiilor directe, urmăreşte aprovizionarea ritmică de la furnizori conform contractelor de achiziţie încheiate.

Cu alte cuvinte, este nefondată susţinerea formulată prin cererea de revizuire în sensul că reclamanţii din dosarul de faţă au fost implicaţi în sprijinirea şi îngrijirea persoanelor vulnerabile şi au desfăşurat aceeaşi activitate ca şi colegii lor din dosarele invocate ca temei al cererii de revizuire.

Prin urmare, nefiind îndeplinită condiţia triplei identităţi, de părţi, obiect şi cauză între hotărârile invocate de revizuent, dat fiind faptul că hotărârile invocate ca fiind potrivnice au vizat aspecte diferite, respectiv au părţi diferite şi cauze diferite, nu se poate proceda la revizuirea hotărârii atacate în dosarul de faţă.

Mai mult, se reţine că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este acela al respectării principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea lui, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.

În asemenea situaţii, executarea hotărârilor pronunţate este imposibilă, ca urmare a faptului că fiecare parte se va prevala de hotărârea care îi este favorabilă, iar soluţia ce se impune este revizuirea şi anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.

Or, în speţă, aşa cum s-a reţinut anterior, considerentele celor trei decizii nu sunt contrare hotărârii a cărei revizuire se solicită în privinţa aspectului litigios în discuţie şi ca atare, un asemenea motiv nu poate fi reţinut.

Pe de altă parte, în soluţionarea prezentei cauze, Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reţinut, cu referire la cererea de revizuire, că "în conformitate cu jurisprudenţa sa constantă, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenţiei, care consacră, printre altele, preeminenţa dreptului ca parte a moştenirii comune a părţilor contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanţele au pronunţat o soluţie definitivă, soluţia lor să nu poată fi repusă în discuţie. Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanţelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, şi nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanţe având un caracter substanţial şi obligatoriu". (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010).

Pentru argumentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire de faţă, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de Sindicatul "A." Botoşani, în numele şi pentru J., U. şi HHHH. împotriva deciziei nr. 875 din 7 decembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020.

Cu recurs la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 20 octombrie 2022.