Securitate worker status confirmed after appeal allowed and lower court judgment quashed

Şedinţa publică din data de 19 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a chemat în judecată pârâtul A., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, în baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosar, să constate calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 3320 din 11 iulie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂŢII, în contradictoriu cu pârâtul A..

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei nr. 3320 din 11 iulie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, susţinând că prima instanţă a respins acţiunea, cu încălcarea şi aplicarea greşită a prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, ceea ce atrage incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 488 punctul 8 din noul C. proc. civ.

În motivarea recursului, recurentul - reclamant a susţinut că, raportat la prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, prima condiţie menţionată, respectiv ca persoana verificată să fi avut, în perioada 1945-1989, calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, este asigurată în speţa de faţă, deoarece pârâtul A. a avut gradul de căpitan în cadrul Direcţiei HI, Serviciul 3 (1986).

Considerentul judecătorului fondului potrivit căruia "/.../, unitatea din care făcea parte reclamantul nu avea ca obiect de activitate acţiuni care să se circumscrie noţiunii de politie politică", nu numai că este irelevant speţei, dar şi absurd, întrucât niciuna din structurile fostei Securităţii, din care făcea parte şi Direcţia a III-a, nu avea un astfel de obiect de activitate, clar consemnat în acte normative de reglementare a activităţii, însă, în fapt, desfăşura astfel de activităţi.

De asemenea, şi a II-a condiţie, respectiv să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului este îndeplinită, având în vedere documentele întocmite de pârât în dosarul nr. x (cotă C.N.S.A.S.) la care se face referire în nota de constatare nr. x/25.07.2017.

Activităţile desfăşurate de către domnul A. în dosarul anterior menţionat constau, în principal, în propunerile şi măsurile informativ operative dispuse de către acesta în dosar, existente în Notele de analiză în D.U.I. (dosar de urmărire informativă - n.n.) "B." (numele conspirativ al titularului, în acţiunea de urmărire - n.n.), datate febr. 1986 şi 29.09.1986, documente semnate olograf de către acesta.

Motivele care au stat la baza supravegherii informative de către pârât în perioada 1983-1987, ce se regăseşte la pct. B aferent dosarului nr. x din nota de constatare nr. x/25.07.2017, reies din Notele de analiză în D.U.I. "B.", datate febr. 1986 şi 29.09.1986, ca şi din Raportul cu propuneri de închidere a dosarului de urmărire informativă, deschis asupra numitului C., conspirativ "B.", datat 10.09.1987.

Susţinerile recurentului - reclamant au în vedere cuprinsul Raportului cu propuneri de închidere a dosarului de urmărire informativă, deschis asupra numitului C., conspirativ "B.", datat 10.09.1987, întocmit de domnul A. sub semnătură olografă, în care nu se consemnează nicio activitate care să poată fi încadrată în activităţi de spionai.

Prin urmare, considerentul instanţei de fond potrivit căruia "… dispoziţiile art. 29 alin. (2) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului nu sunt înlăturate de la aplicare în astfel de împrejurări", este eronat întrucât în speţă suspiciunile erau, de fapt, politice.

De asemenea, argumentele judecătorului fondului potrivit cărora motivele de urmărire reţinute în aceste note de analiză se regăsesc într-o notă întocmită anterior ce "nu a fost întocmită de către pârât ci de un lucrător al altei unităţi decât cea din care făcea parte acesta, şi anume U.M. 0544", subliniind în continuare că "aceste informaţii nu constituie rezultatul activităţii pârâtului", sunt, de asemenea, irelevante speţei. întrucât ceea ce se analizează şi se are în vedere în susţinerea cererii de constatare a calităţii de lucrător a domnului A., sunt activităţile desfăşurate în temeiul acestor motive politice.

Este evident că activităţile desfăşurate de către pârât au fost realizate având în vedere că persoana urmărită de acesta "desfăşoară o intensă activitate ostilă R.S. România în cadrul D. cu sediul la Paris", precum şi pentru faptul că "se ocupă cu procurarea de date istorice şi documente de arhivă privind activitatea socrului său şi situaţia actuală a foştilor deţinuţi politici din ţară, pe care le pune la dispoziţia lui E., preşedintele A.F.D.P. şi a grupului de emigranţi reacţionari care editează revista F.. se bucură de multă audienţă în cadrul A.F.D.P. şi datorită faptului că tatăl său,/.../ar fi fost condamnat în ţară pentru motive politice", activităţi care nu se pot circumscrie suspiciunilor de spionai şi scurgerii de informaţii pe care încearcă să le acrediteze judecătorul fondului ca fiind scopul activităţilor desfăşurate de în dosar.

4. Apărările intimatului

Intimatul-pârât A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cauza şi decizia atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că prezentul recurs este fondat.

Potrivit definiţiei legale a conceptului de lucrător al Securităţii cuprinsă în art. 2 lit. a) din ordonanţa de urgenţă, are această calitate "orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".

Ca atare, pentru constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este necesar întrunirea a două condiţii:

- persoana în cauză să fi avut calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989;

- acea persoană să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Cu privire la prima condiţie, în mod corect a reţinut instanţa de fond că aceasta este îndeplinită.

Cu privire la cea de-a doua condiţie, după cum în mod argumentat a reţinut şi prima instanţă, raportat la actele depuse la dosar, recurentul-pârât a participat activ la supravegherea informativă a numitului C., emigrant român, stabilit în Franţa.

Desfăşurarea de către intimatul-pârât a activităţilor ce rezultă din examinarea înscrisurilor depuse la dosarul de fond nu a avut la bază posibila comitere a unor fapte care să interfereze cu siguranţa statului, suspiciunile existente în privinţa persoanei urmărite C. având ca temei activitatea ostilă Republicii Socialiste România în cadrul D. cu sediul la Paris, acesta ocupându-se cu "procurarea de date istorice şi documente de arhivă privind activitatea socrului său şi situaţia actuală a foştilor deţinuţi politici din ţară", bucurându-se "de multă audienţă în cadrul A.F.D.P. şi datorită faptului că tatăl său ar fi fost condamnat în ţară pentru motive politice" şi acţionând "cu prudenţă şi nu ia atitudine deschisă împotriva ţării, pentru a putea veni frecvent în R.S. România".

Pentru "prevenirea altor activităţi ostile pe care le desfăşoară împotriva ţării", pârâtul a propus printr-o Notă de analiză din data de 06.03.1986, următoarele măsuri informativ operative - Dirijarea reţelei informative pentru a stabili printre altele:

"dacă obiectivul manifestă interes faţă de această categorie de persoane (foşti deţinuţi politici, de cine anume se interesează şi natura relaţiilor cu aceştia, dacă introduce sau scoate din ţară materiale cu conţinut duşmănos sau de altă natură, stabilirea legăturilor ostile ale lui (…) din Franţa şi acţiunile preconizate"; măsurile propuse au fost puse în aplicare aşa cum rezultă şi din materialele depuse în probatoriu:

"Informatorul "G." şi sursa "H.", printr-o dirijare corespunzătoare, au reuşit să se apropie mai mult de familia obiectivului şi să furnizeze astfel unele materiale cu conţinut operativ referitoare la activitatea şi preocupările lui".

De asemenea, pârâtul a fost destinatarul informaţiilor obţinute prin utilizarea tehnicii operative la domiciliul mamei persoanei urmărite, aşa cum rezultă din consemnarea numelui ofiţerului, a iniţialelor I.. sau a indicativului 331/I.. pe notele de transcriere din perioada 1985-1986, documente arhivate în dosarul nr. x (cotă C.N.S.A.S.

Ca urmare, motive exclusiv politice, şi nu considerente legate de siguranţa statului, au stat la baza declanşării acţiunii informative deschise pe numele persoanei urmărite.

În concluzie, în absenţa unui motiv întemeiat al urmăririi informative, constituit din existenţa unor riscuri pentru binele şi interesul colectiv, prin preluarea acestui tip de informaţii, care vizau atât viaţa privată, cât şi opiniile persoanei urmărite, intimatul-pârât a contribuit la instrumentarea unor acţiuni abuzive, prin care s-au încălcat drepturi şi libertăţi fundamentale.

Totodată, este lipsit de importanţă şi dacă informaţiile obţinute duceau sau nu la îngreunarea situaţiei celor urmăriţi, important fiind, din perspectiva definiţiei date de legiuitor noţiunii de lucrător al Securităţii, imixtiunea arbitrară a autorităţilor, reprezentate de intimat, în viaţă personală a celui urmărit.

Aşadar, Înalta Curte constată ca fiind întemeiată afirmaţia recurentului-reclamant potrivit căreia activităţile desfăşurate de intimatul-pârât, în cadrul dosarului nr. x, au îngrădit dreptul la viaţă privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va admite acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, urmând a constata calitatea pârâtului A. de lucrător al securităţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de recurentul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei nr. 3320 din 11 iulie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare:

Admite acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Constată calitatea pârâtului A. de lucrător al securităţii.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2021.