Appeal over omitted 2009 retirement pay annex fails — no legal injury without administrative act coverage

Şedinţa publică din data de 19 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată la data de 04.05.2018 pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE reprezentată prin PROCURORUL GENERAL, să se dispună:

- revocarea în parte a Ordinului nr. 332 din 27.01.2017 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi modificarea acestuia în sensul că începând cu data de 09.04.2015, drepturile băneşti se stabilesc prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, iar începând cu data de 01.12.2015 la valoarea de referinţa de 405 RON majorată cu 10%;

- obligarea pârâtului să elibereze adeverinţa în sensul celor de mai sus, pentru actualizarea pensiei de serviciu.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 46/CA din 22 februarie 2019, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE reprezentată prin PROCURORUL GENERAL, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei civile recurate şi admiterea acţiunii.

În motivarea cererii de recurs, a susţinut că instanţa de fond, în mod eronat a reţinut că nu ar fi fost vătămată prin Ordinul nr. 332/27.01.2017, întrucât acest ordin nu i se adresează, deoarece a fost eliberată din funcţie prin pensionare la data de 01.08.1999.

Or, din decizia de pensionare nr. x/2009, rezultă fără dubiu că, după o vechime de 30 de ani, a fost eliberată din funcţie prin pensionare, la data de 01.08.2009, dată de la care a început şi plata drepturilor băneşti.

Pe cale de consecinţă, a fost vătămată prin Ordinul a cărui anulare parţială a cerut-o, situaţie în care acţiunea apreciază că este fondată.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Înalta Curte constată că motivul de recurs ce se circumscrise dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei") nu are incidenţă în cauză.

Motivul de recurs analizat priveşte situaţiile în care instanţa de control judiciar nu poate desluşi starea de fapt reţinută de prima instanţă sau nu poate stabili motivele care au stat la baza soluţiei.

Deşi critica recurentei referitoare la reţinerea eronată de către prima instanţă a datei eliberării din funcţie prin pensionare ca fiind data de 01.08.1999 ar putea fi subsumată motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., sub aspectul existenţei unor considerente pretins străine de natura cauzei şi care ar fi condus la soluţia de respingere a acţiunii, susţinerile recurentei nu se confirmă.

Chiar dacă, din eroare, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a fost eliberată din funcţie în anul 1999, în loc de 2009, cum ar fi fost corect, soluţia ar fi fost aceeaşi, în condiţiile în care argumentul esenţial ce stă la baza netemeiniciei cererii este acela că reclamanta nu a fost vătămată prin Ordinul nr. 332/27.01.2017, atât timp cât acest ordin nu i se adresează, neregăsindu-se printre persoanele din lista anexă ordinului.

Potrivit art. 1 din Legea 554/2004 orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.

Art. 2 alin. (1) lit. a) din legea 554/2004 defineşte persoana vătămată ca fiind "orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri".

Prin Ordinul nr. 332/27.01.2017 s-a stabilit că, începând cu data de 1.10.2016, procurorii şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale, parchetelor de pe lângă judecătorii, prevăzuţi în anexele 1 - 15, care fac parte integrantă din prezentul ordin, beneficiază de drepturile salariale trecute în dreptul fiecăruia.

În condiţiile în care la dosarul de fond se află Ordinul nr. 332/27.01.2017 împreună cu Anexa nr. 9 care face parte integrantă din ordin, vizând Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi unităţile subordonate din circumscripţia teritorială a acestuia, reclamanta neregăsindu-se în anexă, în mod corect a reţinut instanţa de fond că reclamanta nu a fost vătămată prin ordinul nr. 332/27.01.2017.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 46/CA din 22 februarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2021.