Police Officer Wins Annulment of Union Leadership Incompatibility Rule; Electoral-Process Claims Rejected as Procedurally Barred

Şedinţa publică din data de 19 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 22 mai 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Corpul Naţional al Poliţiştilor, solicitând:

- anularea în parte a Hotărârii nr. 89 din 29.09.2017 a pârâtului, respectiv a art. 4, 5, 11 lit. b) şi d) din Normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor organelor de conducere ale consiliilor departamentelor şi teritoriale ale Corpului Naţional al Poliţiştilor care constituie anexa la hotărâre;

- anularea adresei/hotărârii/actului administrativ al Corpului Naţional al Poliţiştilor - Biroul Executiv Central nr. x din data de 11.03.2020, prin care a fost respinsă candidatura reclamantului;

- să se constate că reclamantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de către lege pentru a candida la funcţia de preşedinte al consiliului teritorial al Corpului Naţional al Poliţiştilor din cadrul I.P.J. Botoşani şi obligarea pârâtului la emiterea unei decizii prin care să constate acest drept.

Reclamantul a mai invocat şi nelegalitatea (lipsa competenţei) acţiunilor de convocare, organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii consiliului teritorial de către Biroul Executiv Central al Corpului Naţional al Poliţiştilor, solicitând anularea oricărui act/document întocmit în acest sens de către Biroul Executiv Central al Corpului Naţional al Poliţiştilor.

Un alt aspect al învestirii a vizat modul de desfăşurare a alegerilor, reclamantul solicitând constatarea faptului că organizarea şi constituirea Adunării Generale a membrilor prin reprezentanţi (în teritoriu), în sensul art. 20 alin. (3) din H.G. nr. 1305/2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Naţional al Poliţiştilor, are în vedere şi reprezentarea la exprimarea votului/opţiunilor membrilor care au acordat mandatul de reprezentare, nu doar prezenţa.

De asemenea, reclamantul a solicitat suspendarea actelor administrative contestate şi a alegerilor membrilor consiliului teritorial până la soluţionarea definitivă a cauzei.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 91 din data de 28 septembrie 2020, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Corpul Naţional al Poliţiştilor.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile indicate anterior la punctul I.2 a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat casarea parţială a sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea capetelor de cerere având ca obiect:

- anularea în parte a Hotărârii nr. 89 din 29.09.2017;

- anularea adresei Corpului Naţional al Poliţiştilor - Biroul Executiv Central nr. x din data de 11.03.2020;

- să se constate că reclamantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de către lege pentru a candida la funcţia de preşedinte al Consiliului Teritorial al Corpului Naţional al Poliţiştilor din cadrul I.P.J. Botoşani, cu obligarea pârâtului la emiterea unei decizii prin care să constate acest drept.

În motivarea recursului arată că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material. Funcţia de preşedinte al consiliului ceritorial al Corpului Naţional al Poliţiştilor este o funcţie publică, deţinătorul acesteia fiind membru al Autorităţii teritoriale de ordine publică din cadrul CJ Botoşani, instituţie ale cărei funcţii sunt publice.

Reclamantului, în calitate de poliţist şi membru al Corpului Naţional al Poliţiştilor, i se aplică Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Poliţiştilor (CNP), aprobat prin H.G. nr. 1305/2002.

Organele de conducere ale CNP au drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 360/2002, iar alegerea şi numirea în aceste organe de conducere este supusă art. 53 din Constituţie, referitor la condiţiile de restrângere a exerciţiului unor drepturi.

Art. 52 din Legea nr. 360/2002 stabileşte fără echivoc că modul de organizare şi funcţionare al CNP se stabileşte prin Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre de guvern, respectiv prin H.G. nr. 1305/2002. Or, acest din urmă act normativ nu conţine incompatibilităţile prevăzute de art. 11 lit. b) şi d) din Hotărârea CNP nr. 89/2017.

Dimpotrivă, poliţiştii membri ai CNP au dreptul prevăzut de art. 14 lit. g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al CNP aprobat prin H.G. nr. 1305/2002 de a fi aleşi în structurile de conducere.

Art. 27 indice 25 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 stabileşte păstrarea tuturor drepturilor de către poliţistul aflat în situaţia prevăzută la lit. c) a aceluiaşi articol de lege.

Modificarea prin normele metodologice contestate emise potrivit voinţei CNP a Regulamentului adoptat prin H.G. nr. 1305/2002 este nelegală, făcând impredictibilă Legea nr. 360/2002 şi aducând atingere drepturilor poliţistului membru al CNP, prevăzute de lege şi de regulament.

Toate normele de organizare şi funcţionare pe care CNP le poate adopta trebuie să respecte Regulamentul, care exprimă voinţa legiuitorului în materia drepturilor de a alege şi de a fi ales. Deci Hotarârea contestată trebuie să corespundă art. 14 lit. g) din Regulament, iar nu să fie contrară acestuia.

Un drept recunoscut şi acordat de către legiuitor nu poate fi restrâns/anulat de către CNP, prin propria voinţă, în mod nejustificat. Introducerea unor criterii de selecţie subiective nu poate fi primită, conducând la discriminare în rândul membrilor CNP.

Recurentul invocă şi prevederile art. 6 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, referitor la funcţionarea CNP.

Pentru a candida în vederea ocupării unei funcţii în cadrul organelor de conducere ale CNP, calitatea de membru este necesară şi suficientă.

Prin introducerea incompatibilităţilor în cuprinsul normelor metodologice pârâtul încalcă drepturile reclamantului, pus în situaţia de a renunţa la funcţia de conducere în cadrul unei organizaţii sindicale. Or, voinţa legiuitorului exprimată prin Legea nr. 62/2011 a dialogului social este aceea de a limita astfel de practici abuzive din partea autorităţilor publice.

Prin art. 11 lit. b) din Normele metodologice pârâtul restrânge dreptul poliţiştilor activi, care sunt suspendaţi temporar din cauză de boală sau alte motive, de a candida pentru ocuparea unei funcţii în cadrul organelor de conducere.

Incompatibilităţile prevăzute de art. 11 lit. a) şi c) intervin de drept prin aplicarea art. 12 din Regulament. Doar acestea două au bază legală, dar nu era necesară menţionarea lor ca atare, în vreme ce celelalte două, menţionate în art. 11 lit. b) şi d), contestate în cauză, sunt prevăzute cu eludarea art. 53 din Constituţie.

O altă critică a recurentului-reclamant este aceea că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra modalităţii în care pârâtul a conceput conţinutul adresei nr. x/11.03.2020 şi a calificării acestei adrese.

Recurentul arată că adresa nu este act administrativ, constituind numai o informare cu privire la situaţia de fapt. Forma actului comunicat demonstrează că decizia în referire la împiedicarea reclamantului de a candida a fost luată de către pârât fără a analiza temeinic situaţia şi fără a fi consemnată în cuprinsul unui act administrativ care să fi fost înaintat odată cu adresa menţionată.

În concluzie, arată recurentul, actul administrativ prin care i s-a respins de către CNP dreptul de a candida trebuie considerat a nu fi fost emis, nefiind opozabil reclamantului, motiv pentru care se solicită să se constate existenţa dreptului reclamantului de a candida la alegerile din cadrul CNP.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Corpul Naţional al Poliţiştilor a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În motivare arată că principala critică formulată de recurentul-reclamant vizează încălcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie în sensul restrângerii dreptului de candida la o funcţie în cadrul CNP. Însă dreptul de a candida şi de a fi ales nu este absolut, putând fi supus unor limitări, conform art. 16 alin. (3) din Constituţie. Astfel de limitări se transpun în îndeplinirea anumitor condiţii de eligibilitate şi compatibilitate cu funcţia la care se aspiră, stabilite faţă specificul fiecărei organizaţii.

CNP are posibilitatea legală de a reglementa activitatea sa, incluzând elaborarea şi adoptarea unor norme metodologice privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor în sânul său, aşa cum reiese din dispoziţiile art. 5, art. 8 lit. ţ), art. 18, art. 20, art. 34 şi art. 35 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1305/2002.

Organizarea şi funcţionarea CNP se bazează pe principiile eligibilităţii şi ierarhiei structurilor de conducere, iar actele emise de organele de conducere sunt obligatorii pentru membrii Corpului.

Or, Hotărârea nr. 89/2017 a fost adoptată în mod statutar de către Consiliul Naţional al CNP şi reprezintă voinţa CNP, privit ca organizaţie care are dreptul de a stabili incompatibilităţi în privinţa dreptului de a candida al membrilor săi, în funcţie de strategia adoptată.

Cât priveşte dispoziţiile art. 14 lit. g) din H.G. nr. 1305/2002, care conferă membrilor CNP dreptul de a fi aleşi în structurile de conducere, arată că sintagma finală " conform prevederilor prezentului regulament" trebuie interpretată în sensul că CNP, prin organele sale de conducere, poate stabili incompatibilităţi în ce priveşte ocuparea funcţiilor de conducere.

Respingerea candidaturii recurentului pe motiv că se află în cazul de incompatibilitate descris de art. 11 lit. d) din Normele Metodologice adoptate prin Hotărârea nr. 89/2017 nu are la bază un criteriu discriminatoriu, raţiunea stabilirii incompatibilităţii fiind aceea a activităţilor specifice celor două tipuri de organizaţii. Astfel, în timp de CNP are atribuţii şi activităţi care vizează interesul colectiv, organizaţiile sindicale, prin raportare la dispoziţiile art. 214 din Codul muncii, au ca scop promovarea drepturilor membrilor prevăzute în contractele colective şi în cele individuale de muncă şi în legislaţia aferentă. Or, aceste categorii de interese sunt diferite şi pot veni în conflict. Ca atare, un preşedinte de consiliu teritorial nu poate fi în acelaşi timp preşedinte de organizaţie sindicală, trebuind să urmărească interesele colective în detrimentul celor individuale ale membrilor sindicatului pe care îl conduce.

În conformitate cu art. 17 din Legea nr. 218/2002 reprezentantul teritorial al CNP este membru în cadrul Autorităţii teritoriale de ordine ublică. Date fiind atribuţiile acestei autorităţi, dar şi atribuţiile CNP rezultă că nu pot fi cumulate calităţile de preşedinte al consiliului teritorial al Corpului şi cea de preşedinte al unei organizaţii sindicale.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 1 februarie 2021 s-a fixat termen de judecată la data de 19 octombrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este fondat în limitele şi pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.

Capătul principal al cererii de chemare în judecată a fost cel de anulare a art. 4, art. 5, art. 11 lit. b) şi d) din Normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor organelor de conducere ale consiliilor departamentelor şi teritoriale ale Corpului Naţional al Poliţiştilor, aprobate prin Hotărârea nr. 89/29.09.2017 a Consiliului Naţional al Corpului Naţional al Poliţiştilor (CNP).

Articolele 4 şi 5 din norme se referă la convocarea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor la nivelul departamentelor/organizaţiilor teritoriale iar prin art. 11 sunt stabilite patru incompatibilităţi cu deţinerea funcţiilor în cadrul consiliilor departamentelor/teritoriale şi implicit cu dreptul de a fi ales, respectiv de a candida pentru ocuparea unor astfel de funcţii.

Capătul de cerere principal a fost respins, iar prin recurs se critică numai soluţia asupra cererii de anulare a art. 11 lit. c) şi d) din Hotărâre.

Cât priveşte argumentele instanţei de fond, aceasta a reţinut că Hotărârea nr. 89/2017 este emisă în temeiul H.G. nr. 1305/2002, prin care este aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare al CNP şi că prevederile Regulamentului sunt insuficiente în materia evaluării candidaturilor pentru organele de conducere ale CNP, materie în care CNP însuşi poate elabora reguli, cu condiţia ca acestea să nu contrazică dispoziţiile edictate la nivel superior de reglementare.

Instanţa de fond a stabilit că faţă de reclamant a fost aplicată incompatibilitatea prevăzută de art. 11 lit. d), în baza căreia i-a fost invalidată candidatura pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al consiliului teritorial din cadrul IPJ Botoşani, aşa cum rezultă din adresa nr. x/11.03.2020.

Analizând legalitatea art. 11 lit. d), a) reţinut că instituirea incompatibilităţii nu este contrară Regulamentului. Toate incompatibilităţile prevăzute la art. 11 din Hotărârea atacată au fost aprobate de organele de conducere ale CNP, fiind obligatorii potrivit art. 18 alin. (2) din Regulament pentru structurile ierarhic inferioare şi pentru membrii CNP.

Trecând la analiza criticilor recurentului, Înalta Curte constată că, potrivit art. 11 lit. b) din Hotărâre, există incompatibilitate între funcţiile din cadrul consiliilor departamentelor/teritoriale şi situaţia de suspendare ori încetare a raporturilor de serviciu cu MAI a candidatului membru al Corpului.

Recurentul-reclamant susţine că această prevedere restrânge dreptul poliţiştilor activi suspendaţi temporar de a candida pentru o funcţie în cadrul organelor de conducere ale CNP, însă nu dovedeşte că s-a aflat într-o astfel de situaţie. Respingerea candidaturii sale, de asemenea contestată prin acţiunea introductivă, nu s-a întemeiat pe art. 11 lit. b), ci pe art. 11 lit. d) din Hotărârea nr. 89/2017.

În recurs, reclamantul invocă dispoziţiile art. 27 indice 25 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept în situaţia în care poliţistul îndeplineşte o funcţie de conducere salarizată în cadrul organizaţiilor sindicale constituite potrivit legii.

Titularul căii de atac coroborează dispoziţiile anterior arătate cu prevederile alin. (4) al aceluiaşi articol de lege potrivit căruia "drepturile reglementate de prezenta lege, cu excepţia celor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a), d) -f), i), j) şi l) -n) şi art. 31, se acordă, potrivit condiţiilor legale în vigoare, poliţistului aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c)", susţinând că în baza acestor prevederi şi-a păstrat dreptul de a candida pentru ocuparea funcţiilor în cadrul CNP.

Însă, instanţa de fond a reţinut că numai art. 11 lit. d) a fost aplicat reclamantului, iar prin recurs nu se critică acest aspect.

În consecinţă, respingerea candidaturii reclamantului a fost determinată, aşa cum s-a reţinut anterior, de aplicarea lit. d), iar nu a lit. b) a art. 11 din Hotărârea nr. 89/2017, iar recurentul-reclamant nici nu invocă explicit şi nici nu dovedeşte că s-a aflat în situaţia de suspendare a raportului de serviciu datorită ocupării unei funcţii de conducere într-o organizaţie sindicală. Drept urmare, soluţia instanţei de fond, care se bazează în esenţă pe nedovedirea vătămării drepturilor sau intereselor reclamantului care să se fi produs prin aplicarea incompatibilităţii de la art. 11 lit. b) din Hotărârea nr. 89/2017, este corectă, motiv pentru care se impune respingerea criticilor referitoare la dispoziţia menţionată.

Cât priveşte art. 11 lit. d) care stabileşte incompatibilitatea între funcţiile de conducere în cadrul CNP şi ocuparea unei funcţii de conducere în cadrul organizaţiilor sindicale, sentinţa a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept substanţial.

În conformitate cu dispoziţiile exprese ale art. 14 lit. g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CNP aprobat prin H.G. nr. 1305/2002, membrii CNP au dreptul să fie aleşi în structurile de conducere ale CNP, conform prevederilor Regulamentului.

Hotărârea nr. 89/2017 a fost adoptată de Consiliul Naţional al CNP în temeiul art. 35 alin. (1) şi (2) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1305/2002, în scopul de a stabili regulile de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru organele de conducere ale CNP.

Această hotărâre, prin conţinut şi prin raportare la temeiul emiterii sale, este act administrativ individual, emis în aplicarea H.G. nr. 1305/2002. Ca atare, prin intermediul său nu poate fi restrâns dreptul membrilor CNP de a fi aleşi în structurile de conducere ale organizaţiei, pentru situaţii de incompatibilitate care nu sunt prevăzute de Regulament.

Dreptul de a candida/de a fi ales este guvernat de prevederile Regulamentului, care nu conţine o limitare de felul celei cuprinse în art. 11 lit. d) din Hotărârea CNP nr. 89/2017.

Prin introducerea unei astfel de limitări, hotărârea atacată contravine H.G. nr. 1305/2002, dar şi dispoziţiilor Legii nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, care prin art. 52 statuează că modul de organizare şi funcţionare al CNP se stabileşte prin Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin H.G. nr. 1305/2002, iar nu prin acte administrative emise de CNP.

Deşi intimatul-pârât susţine că CNP prin Consiliul Naţional avea îndrituirea să stabilească o astfel de incompatibilitate, aceste apărări nu pot fi primite, respingerea unei candidaturi trebuind să fie consecinţa aplicării unui act normativ.

CNP nu este o organizaţie privată, ci potrivit art. 49 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, este persoană juridică de drept public care promovează şi apără drepturile şi interesele poliţiştilor şi care se organizează şi funcţionează în condiţiile legii, pe principiile teritorialităţii, eligibilităţii, mutualităţii şi ierarhiei structurilor de conducere.

Principiul eligibilităţii este echivalent cu dreptul membrilor CNP de a-şi alege organele de conducere proprii.

Stabilirea unei incompatibilităţi cu dreptul de a candida pentru o astfel de funcţie pe calea unui act administrativ individual restrânge în mod nepermis dreptul de a fi ales stabilit de Regulament pentru toţi membrii Corpului şi aduce atingere principiului eligibilităţii.

Împrejurarea că, potrivit art. 18 şi 35 din H.G. nr. 1305/2002, hotărârile Consiliului Naţional al CNP sunt obligatorii pentru membrii Corpului, ca şi incidenţa principiului ierarhiei structurilor de conducere nu îndreptăţeşte apărarea intimatului-pârât potrivit căreia CNP prin intermediul Consiliului Naţional poate stabili situaţii de incompatibilitate cu dreptul de a fi ales în funcţiile de conducere ale Corpului. Exprimarea voinţei Corpului ca organizaţie nu este suficientă pentru a stabili incompatibilităţi cu dreptul de a fi ales în sânul acestei organizaţii de drept public. Dreptul de a fi ales nu poate depinde de strategia adoptată de CNP în această privinţă, indiferent de scopul instituirii incompatibilităţii cu pricina, scop pe care CNP l-a prezentat a fi nevoia de a asigura o corectă exercitare a funcţiei elective în cadrul CNP, nealterată de un posibil conflict de interese.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamant, va casa în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, va admite în parte cererea reclamantului, anulând art. 11 lit. d) din Normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor organelor de conducere ale consiliilor departamentelor/teritoriale ale Corpului National al Poliţiştilor, adoptate prin Hotărârea nr. 89 din 29.09.2017 a Corpului Naţional al Poliţiştilor.

Celelalte critici ale recurentului-reclamant se referă la respingerea capătului de cerere în anularea adresei nr. x/11.03.2020 a CNP, prin care s-a comunicat hotărârea nr. 44/210.03.2020 a Biroului Executiv Central al CNP de invalidare a candidaturii reclamantului pentru funcţia de preşedinte al consiliului teritorial din cadrul IPJ Botoşani în cadrul unor alegeri deja derulate.

Critica concretă a recurentului priveşte nestatuarea de către instanţa de fond asupra naturii juridice a adresei anterior menţionate, în sensul că nu ar fi act administrativ, ci simplu act de informare. Recurentul a invocat de asemenea că lipseşte actul administrativ prin care s-ar fi hotărât invalidarea candidaturii sale, motiv pentru care apreciază că se impunea admiterea capătului subsecvent de cerere, în sensul constatării că îndeplinea condiţiile de a candida la respectivele alegeri.

Aşa cum s-a reţinut şi anterior, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru structurile teritoriale ale CNP se desfăşoară după regulile adoptate prin Hotărârea nr. 89/2017. Potrivit art. 21 din hotărâre, candidaţii nemulţumiţi de rezultatul alegerilor pot formula contestaţie adresată Comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

Prin intermediul capetelor de cerere referitoare la anularea adresei anterior menţionate şi constatarea dreptului său de a candida, reclamantul practic contestă modul de derulare a procedurii referitoare la ocuparea funcţiilor vacante din cadrul organizaţiei teritoriale a IPJ Botoşani. Or, calea de contestare ce trebuia urmată este una specifică procesului electiv, prevăzută de Hotărârea CNP, capete de cerere precum cele formulate subsecvent solicitării de anulare parţială a Hotărârii nr. 89/2017 neputând fi primite pe calea contenciosului administrativ, cu eludarea procedurii de desfăşurare a alegerilor.

În materie de alegeri există o procedură de contestare caracterizată de celeritate, timpul fiind un element esenţial al litigiilor electorale. Aceasta este situaţia şi în privinţa alegerilor din cadrul CNP, orice contestaţie asupra procesului electiv propriu- zis trebuind să urmeze calea specific stabilită.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge celelalte critici ale recurentului-reclamant şi va menţine restul dispoziţiilor sentinţei recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 91 din data de 28 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând:

Admite în parte cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Corpul Naţional al Poliţiştilor.

Anulează art. 11 lit. d) din Normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor organelor de conducere ale consiliilor departamentelor/teritoriale ale Corpului National al Poliţiştilor, adoptate prin Hotărârea nr. 89 din 29.09.2017 a Corpului Naţional al Poliţiştilor.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2022.