Labor jurisdiction over employer's duty to classify job roles under special conditions

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, secţia civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi B. S.A. Bucureşti, obligarea Ministerului la emiterea avizului/avizelor pe numele S.C B. S.A. Bucureşti, precum şi la trecerea acesteia în Anexa nr. 3 din Legea nr. 263/2010 în vederea încadrării sale în categoria locurilor de munca în condiţii speciale, anularea Avizelor nr. x/25.07.2005 şi y/21.09.2005 pe numele S.C C. S.A. Ploieşti, precum şi radierea acesteia de la poziţia nr. 87 din Anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010, în cazul în care instanţa de judecată respinge capătul de cerere al prezentei acţiuni, şi obligarea societăţii pârâte să emită deciziile pentru încadrarea în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 945 din 8 aprilie 2022, Tribunalului Ilfov, secţia civilă

a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reţinând că sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, în raport cu obiectul cauzei şi calitatea pârâtului

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale der autoritate publică centrală.

2.2. Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 1256 din 20 iunie 2022, a disjuns primele două petite principale din cererea de chemare în judecată, respectiv: 1. obligarea pârâtului Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale să emită avizul/avizele pe numele B. S.A. Bucureşti, precum şi trecerea acesteia în Anexa nr. 3 din Legea nr. 263/2010 în vederea încadrării reclamantului la categoria locurilor de muncă în "condiţii speciale"; 2. Obligarea pârâtei să anuleze Avizele nr. x/25.07.2005 şi y/21.09.2005 emise de pârâtul Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pe numele S.C. C. S.A. Ploieşti precum şi radierea acesteia de la poziţia nr. 87 din Anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010 în cazul respingerii capătului de cerere al prezentei acţiuni, precum şi capătul de cerere accesoriu având ca obiect plata cheltuielilor de judecată, dispunând formarea unui nou dosar cu termen la data de 17 octombrie 2022.

Totodată, a admis excepţia necompetenţei materiale în ceea ce priveşte capătul trei din cererea de chemare în judecată (obligarea S.C. B. S.A. prin reprezentantul său legal să emită deciziile pentru încadrarea reclamantului în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale), a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Tribunalului Ilvov - Complet specializat în litigii de muncă. a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, că în raport cu obiectul cauzei, reclamantul fiind salariatul societăţii pârâtei în temeiul unui contract individual de muncă, în funcţia de expert geofizician, este vorba despre un veritibil litigiu de muncă aşa încât în privinţa raportului de muncă al reclamantului sunt aplicabile dispoziţiile Codului muncii, acesta nefiind funcţionar public.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul cererii deduse judecăţii vizează obligarea societăţii pârâte B. S.A. să emită deciziile pentru încadrarea reclamantului în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale, acesta desfăşurându-şi activitatea în cadrul societăţii în temeiul unui contract individual de muncă.

Prin urmare, litigiul de faţă nu are natura unui litigiu de contencios administrativ, întrucât reclamantul nu contestă un act administrativ tipic şi nici nu deduce judecăţii un act administrativ asimilat, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. f) şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ci reprezintă un litigiu de muncă.

Din această perspectivă sunt relevante prevederile art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, potrivit cărora conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal.(…) .

Totodată, art. 266 din Codul muncii statuează că "jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea,executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod".

Potrivit art. 269 alin. (2) din acelaşi cod "cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.

Conform art. 278 alin. (2) din Codul muncii "Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun şi acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete şi aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective".

Aşa fiind, se constată că demersul judiciar iniţiat de reclamant se încadrează în materia conflictelor de muncă, competenţa materială revenind, aşadar, în primă instanţă Tribunalului, în temeiul art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii şi art. 208 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov, secţia civilă, complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâţii S.C. B. S.A. Bucureşti şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în favoarea Tribunalului Ilfov, secţia civilă, complet specializat în litigii de muncă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.