Judges' salary equalization to 605.225 reference value: non-completion of mandatory pre-litigation procedure erroneously declared

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. şi O. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei:

a) anularea parţială a Ordinului de salarizare nr. 3348/C/2020 în ceea ce-i priveşte pe reclamanţi

b) obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei să emită un nou ordin de salarizare pentru fiecare dintre reclamanţi, prin raportare la următoarele coordonate:

- să realizeze egalizarea indemnizaţiilor reclamanţilor prin raportare la valoarea de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 începând cu data de 09.04.2015 şi în continuare, coeficient aflat în plată la momentul intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum au fost completate prin Legea nr. 71/2015, potrivit considerentelor sentinţelor civile pronunţate la nivelul ţării menţionate în motivele de fapt ale prezentei acţiuni;

- să vireze de urgenţă Tribunalului Bucureşti fondurile necesare achitării imediate pentru fiecare reclamant în parte a:

- diferenţei dintre venitul calculat potrivit valorii de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 (începând cu data de 09.04.2015) şi venitul efectiv plătit;

- dobânzii legale aferente, de la data scadenţei fiecărui venit lunar şi până la data plăţii efective;

- sumei reprezentând actualizarea diferenţelor cu indicele de inflaţie calculat până la data plăţii efective.

2. Hotărârea atacată

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 986 din 22 iunie 2021, a respins excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor în ce priveşte obligarea Ministerului Justiţiei la virarea fondurilor necesare plăţii şi a respins acţiunea în ce priveşte acest capăt de cerere ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

Totodată, a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru neparcurgerea procedurii prealabile prevăzute de dispoziţiile art. 7 al Cap. VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017 şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamanţi ca inadmisibilă.

3. Calea de a atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, în privinţa soluţiei de respingere a acţiunii ca inadmisibilă, au formulat recurs reclamanţii, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenţii-reclamanţi au susţinut, în esenţă, că sentinţa atacată a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii şi cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Astfel, recurenţii-reclamanţi au apreciat că în mod nelegal prima instanţă a reţinut că nu au parcurs procedura prealabilă prevăzută de dispoziţiile art. 7 al Cap. VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017, neanalizând niciunul dintre înscrisurile depuse în susţinerea cererii, cu referire la răspunsul Ministerului Justiţiei la contestaţia formulată nr. 2/97927/2020 din data de 03.12.2020 şi nr. 2/97016/2020 din 03.12.2020.

Astfel, au arătat că, din conţinutul Adreselor autorităţii intimate nr. 2/97927/2020 din data de 03.12.2020 şi nr. 2/97016/2020 din 03.12.2020, rezultă că reclamanţii au formulat plângere prealabilă în temeiul art. 7 al Cap. VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017, răspunsul primit fiind în sensul că la acest moment nu există judecători care să beneficieze de drepturi salariate stabilite prin raportare la valoarea de referinţă sectorială în cuantum de 605,225, iar solicitarea nu este întemeiată.

În concluzie, au solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei atacate, cu privire la modul de soluţionare a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii pentru neparcurgerea procedurii prealabile, şi, pe fond, respingerea acestei excepţii şi admiterea acţiunii, cu consecinţa obligării pârâtului să anuleze în parte Ordinul de salarizare nr. 3348/C/2020, în ceea ce-i priveşte pe reclamanţi, şi să emită un nou ordin de salarizare pentru fiecare dintre reclamanţi, prin raportare la următoarele coordonate: să realizeze egalizarea indemnizaţiilor reclamanţilor prin raportare la valoarea de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 începând cu data de 09.04.2015 şi în continuare, coeficient aflat în plată la momentul intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum au fost completate prin Legea nr. 71/2015, potrivit considerentelor sentinţelor civile pronunţate la nivelul ţării menţionate în motivele de fapt ale prezentei acţiuni.

4. Apărarea intimatul-pârât

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Justiţiei a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele dosarului, cu motivele invocate de recurentă şi în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Recurenţii-reclamanţi au învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând:

a) anularea parţială a Ordinului de salarizare nr. 3348/C/2020 în ceea ce-i priveşte pe reclamanţi,

b) obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei să emită un nou ordin de salarizare pentru fiecare dintre reclamanţi, prin raportare la următoarele coordonate:

- să realizeze egalizarea indemnizaţiilor reclamanţilor prin raportare la valoarea de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 începând cu data de 09.04.2015 şi în continuare, coeficient aflat în plată la momentul intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum au fost completate prin Legea nr. 71/2015, potrivit considerentelor sentinţelor civile pronunţate la nivelul ţării menţionate în motivele de fapt ale prezentei acţiuni;

- să vireze de urgenţă Tribunalului Bucureşti fondurile necesare achitării imediate pentru fiecare reclamant în parte a:

- diferenţei dintre venitul calculat potrivit valorii de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 (începând cu data de 09.04.2015) şi venitul efectiv plătit;

- dobânzii legale aferente, de la data scadenţei fiecărui venit lunar şi până la data plăţii efective;

- sumei reprezentând actualizarea diferenţelor cu indicele de inflaţie calculat până la data plăţii efective.

Curtea de apel a respins excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor în ce priveşte obligarea Ministerului Justiţiei la virarea fondurilor necesare plăţii şi a respins acţiunea în ce priveşte acest capăt de cerere ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

Totodată a admis excepţia inadmisibilităţii a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru neparcurgerea procedurii prealabile şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamanţi ca inadmisibilă.

În cauză, criticile formulate vizează soluţia privind respingerea acţiunii ca inadmisibilă, pentru neparcurgerea procedurii prealabile.

Instanţa de control judiciar constată că în mod greşit judecătorul fondului a reţinut că reclamanţii nu au formulat procedura prealabilă prevăzută de art. 7 al Cap. VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017.

Or, din actele depuse la dosar rezultă că reclamanţii s-au adresat autorităţii pârâte, în temeiul prevederilor legale sus-menţionate, solicitând reexaminarea Ordinului Ministerului Justiţiei nr. 3348/24.08.2020 şi recalcularea indemnizaţiilor acestora prin raportare la valoarea de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 începând cu data de 09.04.2015 şi în continuare, coeficient aflat în plată la momentul intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum au fost completate prin Legea nr. 71/2015, potrivit Adreselor nr. x/2020 din data de 03.12.2020 şi nr. 2/97016/2020 din 03.12.2020, iar răspunsul primit din partea pârâtului Ministerul Justiţiei, a fost în sensul că la acest moment nu există judecători care să beneficieze de drepturi salariate stabilite prin raportare la valoarea de referinţă sectorială în cuantum de 605,225, apreciind solicitarea neîntemeiată.

Prin urmare, recurenţii-reclamanţi au respectat prevederile art. 7 al Cap. VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017 şi au îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de aceste dispoziţii legale, potrivit dovezii aflate la dosar, care nu a fost avută în vedere de prima instanţă, ceea ce a condus la pronunţarea unei hotărâri nelegale.

În concluzie, se constată că sunt întemeiate motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., impunându-se casarea în parte a sentinţei atacate şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe, pentru judecata pe fond a pretenţiilor reclamanţilor care formează obiectul capetelor de cerere nesoluţionate.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa în parte sentinţa atacată şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea capetelor de cerere având ca obiect anularea parţială a Ordinului de salarizare nr. 3348/C/2020, în ceea ce îi priveşte pe reclamanţi, şi emiterea unui nou ordin de salarizare, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanţii A., B.,

C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. şi O. împotriva sentinţei nr. 986 din 22 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe, pentru rejudecarea capetelor de cerere privind anularea parţială a Ordinului de salarizare nr. 3348/C/2020 şi emiterea unui nou ordin.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.