Expropriation decree validity and land return barred by completed urban integration and public utility encumbrances.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, leaving in force the Court of Appeal's decision that rejected the appellants' civil action for the return of land. The dispute concerned the invalidity of a 1969 expropriation decree and the appellants' claim to ownership and possession of specific land surfaces (101 and 170 square meters) which they argued had not been affected by urban planning. The court determined that the expropriation had been fully realized, as the former agricultural land was integrated into a completed residential district with associated public utilities (sewers and green spaces), making it impossible to separate the claimed plots from the overall edificial complex. Legally, the court held that the conditions of expropriation were satisfied, thereby extinguishing the right to the property itself and limiting the appellants' remedy exclusively to a special procedure for compensation in equivalent value under Law no. 10/2001, rather than the restoration of title.
Legislator headnote
AI generatedExpropriation decree validity and land return barred by completed urban integration and public utility encumbrances: Reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/194, dar toate condițiile exproprierii și scopul integral al acesteia au fost îndeplinite, astfel că ei nu au „rezervată” decât procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001 relativ la despăgubirea prin echivalent.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. La data de 15 septembrie 1999 reclamanții T.N. și C.G. au cerut obligarea Consiliului Local Tg.Jiu să le lase „în deplină proprietate și posesie suprafața de 0,28 ha teren”, constatându-se „caducitatea și inoperanța Decretului de expropriere nr. 227/1969, întrucât nu au primit nici o despăgubire, iar terenul nu a fost afectat de detalii de sistematizare.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 198 din 7 septembrie 2000 a admis în parte acțiunea numai pentru 101 mp și, respectiv 170 mp teren, iar, prin decizia civilă nr. 10 din 18 ianuarie 2001 Curtea de Apel Craiova a respins acțiunea, reținând, în esență, că exproprierea s-a finalizat, terenurile fiind afectate integral de detalii de sistematizare așa cum relevă expertiza tehnică.
Contra deciziei au declarat recurs reclamanții pe temeiurile din art. 304 pct. 5 și 7 și 11 C. proc. civ.; pentru următoarele motive:
- neefectuarea unei noi expertize topografice pentru a identifica numărul topografic al imobilului deținut de T.N. și cele două suprafețe în litigiu (pct. 5);
- instanța a comis o gravă eroare de fapt prin interpretarea expertizei și a situației de fapt (pct. 11) și
- decizia cuprinde motive contradictorii reținând greșit incidența condiției rezolutive și suspensive (pct. 7).
2. Recursul este nefondat.
Prin Decretul nr. 227/1969 a fost expropriată suprafața de 3800 mp teren aparținând autoarei reclamanților – C.N.M., alături de alte terenuri învecinate în vederea edificării cartierului de blocuri „9 mai – minerilor”.
Acest cartier s-a construit pe baza și în conformitate cu planul de sistematizare incluzând amplasamentele pentru blocuri, rețelele tehnico-edilitare subterane aferente, spațiile verzi, trotuarele și căile de circulație auto și pietonale, precum și platformele gospodărești și locurile de joacă pentru copii.
Documentele de sistematizare și de execuție, cât și expertiza tehnică relevă că lucrările de construcții și amenajări au fost finalizate, toate obiecțiunile menționate fiind realizate.
Cele două suprafețe „libere” pretinse (101 și 170 mp) nu pot fi fărâmițate și dizlocate din ansamblul edilitar – gospodăresc edificat, ele fiind, totodată, afectate de utilități publice (pe cei 101 mp sunt două canale de vizitare, iar pe cei 170 mp zonă verde aferentă blocului nr. 3 și trei canale menajere).
Reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/194, dar toate condițiile exproprierii și scopul integral al acesteia au fost îndeplinite, astfel că ei nu au „rezervată” decât procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001 relativ la despăgubirea prin echivalent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții T.N. și C.G. împotriva deciziei civile nr. 10 din 18 ianuarie 2001 a Curții de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2004.