Public procurement framework agreement: appellate court dismisses appeal challenging 5% EU funding correction for restrictive qualification requirements, upholding Ministry's refusal to release remaining funds

Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 03.07.2018, sub numărul x/2018, reclamantul Sectorului 3 al Municipiului Bucureşti a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 46 din 16.05.2018 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti înregistrată la sediul MDRAP sub nr. x/25.04.2018, a Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 28.03.2018 şi Sectorul 3 sub nr. x din 28.03.2018, emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziţie publică pentru atribuirea Contractelor subsecvente de servicii nr. x/06.11.2014 şi nr. y/09.12.2014 la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013 având ca obiect "Servicii de arhitectură şi servicii conexe necesare pentru realizarea proiectelor de reabilitare termică - blocuri sector 3" şi a Notei de neconformitate AMPOR nr. 84105/07.07.2017, înscris comunicat prin intermediul informării de referinţă, precum şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, cu consecinţa desfiinţării reducerii procentuale de 5% din valoarea contractelor subsecvente de mai sus şi obligarea autorităţii pârâte la aprobarea întregii Cereri de rambursare nr. x aferentă Contractului de finanţare nr. x/31.05.2017.

Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiaşi instanţe la data de 19.07.2018 sub numărul x/2018 reclamantul Sectorului 3 al Municipiului Bucureşti a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 45 din 16.05.2018 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti înregistrată la sediul MDRAP sub nr. x/25.04.2018, a Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 16.04.2018, emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziţie publică pentru atribuirea Contractelor subsecvente de servicii nr. x/09.12.2014 şi nr. y/06.11.2014 la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013 având ca obiect "Servicii de arhitectură şi servicii conexe necesare pentru realizarea proiectelor de reabilitare termică - blocuri sector 3" şi a Notei de neconformitate AMPOR nr. 93605/08.08.2017, înscris comunicat prin intermediul informării de referinţă, precum şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, cu consecinţa desfiinţării reducerii procentuale de 5% din valoarea contractelor subsecvente de mai sus şi obligarea autorităţii pârâte la aprobarea întregii Cereri de rambursare nr. x aferentă Contractului de finanţare nr. x/22.06.2017.

Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiaşi instanţe la data de 19.07.2018 sub numărul x/2018 reclamantul Sectorului 3 al Municipiului Bucureşti a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 51 din 18.05.2018 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti înregistrată la sediul MDRAP sub nr. x/25.04.2018, a Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 16.04.2018, emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziţie publică pentru atribuirea Contractelor subsecvente de servicii nr. x/19.02.2014 şi nr. y/04.09.2014 la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013 având ca obiect "Servicii de arhitectură şi servicii conexe necesare pentru realizarea proiectelor de reabilitare termică - blocuri sector 3" şi a Notei de neconformitate AMPOR nr. 85184/12.07.2017, înscris comunicat prin intermediul informării de referinţă, precum şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, cu consecinţa desfiinţării reducerii procentuale de 5% din valoarea contractelor subsecvente de mai sus şi obligarea autorităţii pârâte la aprobarea întregii Cereri de rambursare nr. x aferentă Contractului de finanţare nr. x/31.05.2017.

Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiaşi instanţe la data de 24.07.2018 sub numărul x/2018 reclamantul Sectorului 3 al Municipiului Bucureşti a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 50 din 17.05.2018 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti înregistrată la sediul MDRAP sub nr. x/25.04.2018, a Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 12.04.2018, emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziţie publică pentru atribuirea Contractelor subsecvente de servicii nr. x/09.12.2014 şi nr. y/04.09.2015 la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013 având ca obiect "Servicii de arhitectură şi servicii conexe necesare pentru realizarea proiectelor de reabilitare termică - blocuri sector 3" şi a Notei de neconformitate AMPOR nr. 90344/26.07.2017, înscris comunicat prin intermediul informării de referinţă, precum şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, cu consecinţa desfiinţării reducerii procentuale de 5% din valoarea contractelor subsecvente de mai sus şi obligarea autorităţii pârâte la aprobarea întregii Cereri de rambursare nr. x aferentă Contractului de finanţare nr. x/22.06.2017.

Prin încheierea din 05.11.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 instanţa a admis excepţia de conexitate şi a dispus în baza art. 139 C. proc. civ. conexarea dosarului nr. x/2018 la prezentul dosar înregistrat sub nr. x/2018.

Prin încheierea din 11.10.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 instanţa a admis excepţia de conexitate şi a dispus în baza art. 139 C. proc. civ. conexarea dosarului nr. x/2018 la prezentul dosar înregistrat sub nr. x/2018.

Prin încheierea din 06.11.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 instanţa a admis excepţia de conexitate şi a dispus în baza art. 139 C. proc. civ. conexarea dosarului nr. x/2018 la prezentul dosar înregistrat sub nr. x/2018.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 5400 din 17 decembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamantul SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE - DIRECTIA GENERALĂ PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL, ca neîntemeiată.

Deopotrivă, a respins şi cererile conexate ce formează obiectul dosarelor nr. x/2018, nr. y/2018 şi nr. y/2018, ca neîntemeiate.

Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 5400 din 17 decembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul Sectorul 3 Bucureşti, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, să se dispună admiterea cererii de chemare în judecată, aşa cum a fost formulată.

În motivarea recursului arată că instanţa de fond a interpretat în mod greşit aspectele deduse judecăţii, pronunţând o sentinţă nelegală şi netemeinică, întrucât nu a ţinut cont de apărările reclamantului, iar aspectelor pe care le-a reţinut, le-a dat o eronată rezolvare şi, mai mult, a înţeles în mod greşit natura şi obiectul pricinii.

Astfel, instanţa de fond a reţinut că prin lipsa indicării menţiunii "atestate/calificări echivalente" şi necesitatea prezentării unor atestate eliberate de autorităţile competente din România, valabile la momentul depunerii ofertei, ar fi impus o cerinţă ce a determinat restricţionarea accesului operatorilor economici la procedură, în condiţiile în care aceştia puteau face dovada îndeplinirii cerinţei prin depunerea unor documente echivalente atestatelor menţionate în mod expres în cadrul fişei de date a achiziţiei.

Cu privire la faptul că în documentaţia de atribuire, în cadrul cerinţei III.2.3.a) autoritatea contractantă a solicitat potenţialor ofertanţi ca din echipa de realizare a contractului să facă parte şi următorii specialişti: expert structuri şi auditor energetic, potrivit cerinţelor specificate în anunţ, ce ar contraveni normelor legale în materie, arată că aceste specificaţii au fost înţelese ca fiind excesive şi restrictive.

Susţine că formularea reţinută de către instanţă este scoasă din context, deoarece nu s-a observat că în anunţ se solicită ca aceşti specialişti să facă parte din cadrul ofertantului, fără a se solicita în mod expres ca din echipă să facă parte numai aceşti specialişti.

Astfel, consideră că nu a restrâns participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică a vreunui operator economic care putea face dovada capacităţii sale tehnice şi/sau profesionale, în baza calificărilor/diplomelor/atestatelor deţinute şi prezentate, conform anunţului.

Recurentul-reclamant apreciază că aceste condiţii nu erau restrictive, ci indicau un cadru general, în baza principiului "ceea ce nu este interzis, este permis", astfel că se puteau prezenta din partea ofertanţilor orice alte documente necesare în vederea participării la procedură. Mai mult, arată că nu există nicio contestaţie cu privire la condiţiile de participare stabilite prin anunţ, astfel că oricine a putut să-şi depună oferta.

Pe de altă parte, arată că legislaţia naţională în materie de achiziţie publică face trimitere şi la normele europene aplicabile, care au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Legislaţia aplicabilă în materie de achiziţii publice prevede că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca operatorul economic care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică să facă dovada capacităţii tehnice şi/sau profesionale (art. 184 şi art. 187 din nr. O.U.G. nr. 34/2006), iar atunci când se solicită îndeplinirea unor cerinţe minime de calificare, autoritatea contractantă trebuie să le indice în documentaţia de atribuire.

Susţine că, în ceea ce priveşte capacitatea tehnică şi/sau profesională a ofertanţilor, aceasta se apreciază în funcţie de experienţa, aptitudinile, eficienţa şi eficacitatea operatorilor economici, fiind necesar ca selectarea ofertantului câştigător să se realizeze în scopul finalizării corespunzătoare a contractului de achiziţie publică. Astfel, operatorul economic selectat trebuie să dovedească o solidă situaţie economică şi financiară, precum şi capacitatea tehnică şi profesională necesară îndeplinirii obligaţiilor asumate prin contract, fiind permis autorităţilor contractante să fixeze în mod liber cerinţele minime de calificare.

Invocă dispoziţiile art. 4 din Instrucţiunile nr. 1/2013 emise de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice - ANRMAP, în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) şi art. 188 alin. (3) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, din a căror interpretare reiese că autoritatea contractantă are obligaţia să accepte documente echivalente, emise de organisme stabilite în alte state. De altfel, art. 23 alin. (2) din Instrucţiunile nr. 1/2013 emise de ANRMAP prevede că autoritatea contractantă are obligaţia să accepte certificate echivalente.

De asemenea, arată că art. 192 din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 şi principiul recunoaşterii reciproce impun autorităţii contractante obligaţia de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.

Consideră că în speţă nu se poate reţine încălcarea vreunei norme legale sau excluderea vreunei ofertant economic de la participarea la procedura de atribuire, nefiind făcută vreo dovadă în acest sens, în condiţiile în care toate cerinţele privind capacitatea au legătură directă şi sunt proporţionale cu obiectul contractului de achiziţie publică.

În ceea ce priveşte motivarea instanţei de fond referitoare la prejudiciul creat, consideră că acesta este ipotetic, bazat pe o prezumţie, astfel că nu poate fi primit, impunându-se a se ţine cont de probatoriul administrat pentru a se demonstra prejudiciul efectiv.

De asemenea, susţine că motivarea trebuie să aibă consecvenţă, să fie clară, lipsită de ambiguitate şi contradicţii şi să demonstreze că judecătorul a examinat aspectele deduse judecăţii, respectiv examinarea faptelor şi a chestiunilor de drept ce fac obiectul diferendului, în vederea asigurării siguranţei şi a securităţii juridice .

În susţinerea recursului este invocată practică judiciară.

Apărările intimatului-pârât

Intimatul - pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, ca nefondat, arătând că instanţa de fond a reţinut în mod corect că recurentul - reclamant a impus prin documentaţia de atribuire condiţii suplimentare potenţialilor ofertanţi, prin solicitarea unor cerinţe minime de calificare, respectiv deţinerea unor atestate sau certificate emise de instituţii din România şi pentru care nu s-a precizat posibilitatea acceptării unor documente echivalente, care să probeze o experienţă similară ori capacitate profesională relevantă, precum şi posibilitatea ca acestea să poată fi depuse la semnarea contractului de achiziţie publică.

Răspunsul la întâmpinare

Deşi întâmpinarea intimatului - pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice i-a fost comunicată în termenul legal, recurentul -reclamant Sectorul 3 Bucureşti nu a combătut apărările acestuia în cadrul unui Răspuns la întâmpinare, astfel cum este prevăzut de art. 4711 alin. (4), incidente şi în cazul recursului, conform art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelului completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 20 iunie 2019 a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 05 octombrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 394 C. proc. civ. a reţinut cauza spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii dedusă judecăţii.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate în cadrul cererii de recurs, a apărărilor intimatului şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamantul Sectorul 3 Bucureşti este nefondat, urmând a fi respins, în considerarea argumentelor expuse în continuare:

În fapt, pentru achiziţionarea de servicii de proiectare în cadrul proiectului "Creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din Sectorul 3 - FE 16 (FE 17, FE 34, FE 39" UAT Sectorul 3 al municipiului Bucureşti, în calitate de autoritate contractantă, a ales procedura "licitaţie deschisă", iar criteriul de atribuire a fost "preţul cel mai scăzut", fiind încheiat Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013, cu o valoare estimată de 48.748.433,16 RON fără TVA şi în care s-a menţionat că atribuirea contractelor subsecvente se va încheia cu maxim 10 operatori economici, fără reluarea competiţiei.

Aşa cum s-a arătat în Raportul procedurii de atribuire nr. x/21.10.2013, au fost declarate de către reclamantă 3 (trei) oferte admisibile, acordul-cadru fiind încheiat cu operatorul economic "Asocierea S.C. A. S.R.L. & S.C. B. SRL", iar ulterior s-au semnat între UAT Sectorul 3 şi această asociere contractele subsecvente de servicii.

Ulterior, între aceleaşi părţi au fost încheiate şi contracte subsecvente de servicii la Acordul Cadru nr. 10755/04.11.2013.

Analizându-se actele şi lucrările tuturor dosarelor, astfel cum a fost conexate, se reţine că, în privinţa dosarului nr. x/2018 ce are ca obiect principal anularea Deciziei nr. 46/16.05.2018 de soluţionare a contestaţiei împotriva Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 28.03.2018, Înalta Curte reţine următoarele:

Prin Informarea nr. x/28.03.2018 pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional a comunicat reclamantului Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti că a fost autorizată Cererea de rambursare nr. x în valoare de 90.957,72 RON aferentă Contractului de finanţare Cod SMIS 118423 pentru proiectul "Creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din Sectorul 3 - FE 16" şi că a fost aplicată o reducere procentuală de 5% conform Notei de neconformitate nr. x/07.07.2017, la contractul subsecvent de servicii nr. x/09.12.2014 la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013 şi la Contractul subsecvent de servicii nr. x/06.11.2014 la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013.(dosar x/2018)

Prin nota de neconformitate nr. x/07.07.2017 s-a constatat în privinţa procedurii de achiziţie pentru atribuirea contractului subsecvent de servicii nr. x/06.11.2014 şi a contactului subsecvent de serviciu nr. 13556/09.12.2014, în baza Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015 emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziţie derulate pentru atribuirea Acordului-cadru, că autoritatea contractantă a restricţionat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului. A fost stabilită o corecţie financiară de 5 % conform notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, neregula constatată fiind încadrată la pct. 9 lit. A) Anunţul de participare şi documentaţia de atribuire, Partea I Achiziţii publice, din Anexa la H.G. nr. 519/2014(dosar x/2018).

Împotriva Informării nr. 30524/28.03.2018 reclamantul a formulat contestaţie(dosar x/2018) ce a fost soluţionată prin Decizia nr. 46/16.05.2018 în sensul respingerii(dosar x/2018).

În privinţa dosarului nr. x/2018 ce are ca obiect principal anularea Deciziei nr. 45/16.05.2018 de soluţionare a contestaţiei împotriva Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 16.04.2018, reţine următoarele:

Prin Informarea nr. x/16.04.2018 pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional a comunicat reclamantului Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti că a fost autorizată Cererea de rambursare nr. x în valoare de 166.079,36 RON aferentă Contractului de finanţare Cod SMIS 118417 pentru proiectul "Creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din Sectorul 3 - FE 39" şi că a fost aplicată o reducere procentuală de 5% conform Notei de neconformitate nr. x/08.08.2017 (dosar x/2018).

Prin nota de neconformitate nr. x/08.08.2017 s-a constatat în privinţa procedurii de achiziţie pentru atribuirea contractului subsecvent de servicii nr. x/06.11.2014 şi a contactului subsecvent de serviciu nr. 13556/09.12.2014, în baza Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015 emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziţie derulate pentru atribuirea Acordului-cadru, că autoritatea contractantă a restricţionat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului. A fost stabilită o corecţie financiară de 5 % conform notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, neregula constatată fiind încadrată la pct. 9 lit. A) Anunţul de participare şi documentaţia de atribuire, Partea I Achiziţii publice, din Anexa la H.G. nr. 519/2014(dosar x/2018).

Împotriva Informării nr. 35665/16.04.2018 reclamantul a formulat contestaţie(dosar x/2018) ce a fost soluţionată prin Decizia nr. 45/16.05.2018 în sensul respingerii(dosar x/2018).

În privinţa dosarului nr. x/2018 ce are ca obiect principal anularea Deciziei nr. 51/18.05.2018 de soluţionare a contestaţiei împotriva Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 16.04.2018, reţine următoarele:

Prin Informarea nr. x/16.04.2018 pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional a comunicat reclamantului Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti că a fost autorizată Cererea de rambursare nr. x în valoare de 305.035,95 RON aferentă Contractului de finanţare Cod SMIS 118412 pentru proiectul "Creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din Sectorul 3 - FE 34" şi că a fost aplicată o reducere procentuală de 5% conform Notei de neconformitate nr. x/12.07.2017 (dosar x/2018).

Prin Nota de neconformitate nr. x/12.07.2017 s-a constatat în privinţa procedurii de achiziţie pentru atribuirea contractului subsecvent de servicii nr. x/19.02.2014 şi a contactului subsecvent de serviciu nr. 10788/04.09.2015, în baza Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015 emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziţie derulate pentru atribuirea Acordului-cadru, că autoritatea contractantă a restricţionat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului. A fost stabilită o corecţie financiară de 5 % conform notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, neregula constatată fiind încadrată la pct. 9 lit. A) Anunţul de participare şi documentaţia de atribuire, Partea I Achiziţii publice, din Anexa la H.G. nr. 519/2014(dosar x/2018).

Împotriva Informării nr. 32593/16.04.2018 reclamantul a formulat contestaţie(dosar x/2018) ce a fost soluţionată prin Decizia nr. 51/18.05.2018 în sensul respingerii(dosar x/2018).

În privinţa dosarului nr. x/2018 ce are ca obiect principal anularea Deciziei nr. 50/17.05.2018 de soluţionare a contestaţiei împotriva Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, înregistrată la AMPOR sub nr. x din 12.04.2018, reţine următoarele:

Prin Informarea nr. x/12.04.2018 pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional a comunicat reclamantului Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti că a fost autorizată Cererea de rambursare nr. x în valoare de 190.437 RON aferentă Contractului de finanţare Cod SMIS 118296 pentru proiectul "Creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din Sectorul 3 - FE 17" şi că a fost aplicată o reducere procentuală de 5% conform Notei de neconformitate nr. x/26.07.2017 (dosar x/2018).

Prin nota de neconformitate nr. x/26.07.2017 s-a constatat în privinţa procedurii de achiziţie pentru atribuirea contractului subsecvent de servicii nr. x/09.02.2014 şi a contactului subsecvent de serviciu nr. 10788/04.09.2015, în baza Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015 emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziţie derulate pentru atribuirea Acordului-cadru, că autoritatea contractantă a restricţionat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului. A fost stabilită o corecţie financiară de 5 % conform notei de neconformitate nr. x/18.08.2015, neregula constatată fiind încadrată la pct. 9 lit. A) Anunţul de participare şi documentaţia de atribuire, Partea I Achiziţii publice, din Anexa la H.G. nr. 519/2014(dosar x/2018).

Împotriva Informării nr. 36927/12.04.2018 reclamantul a formulat contestaţie(dosar x/2018) ce a fost soluţionată prin Decizia nr. 51/18.05.2018 în sensul respingerii(dosar x/2018).

Prin Nota de neconformitate nr. x/18.08.2015 emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziţie derulate pentru atribuirea Acordului-cadru nr. 10755/04.11.2013, ce a stat la baza tuturor notelor de neconformitate contestate în mod individual în cadrul cererilor conexate, s-au constatat următoarele(dosar x/2018):

"Urmare a verificării procedurii de achiziţie publică pentru atribuirea acordului cadru nr. 10755/04.11.2013(…) pentru elaborare expertiză tehnică, elaborare audit energetic, DALI, DTAV şi proiect tehnic pentru reabilitare termică a blocurilor, certificat de performanţă energetică şi asistenţă tehnică pe durata derulării procedurilor de atribuire a contractelor de executare de lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice pentru fiecare bloc până la semnarea procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor la aceste blocuri, încheiate cu Asocierea S.C. A. S.R.L. & S.C. B. S.R.L., s-au constatat neconformităţi faţă de prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice, aplicabilă la data desfăşurării procedurii.

În documentaţia de atribuire, în cadrul cerinţei III.2.3.a) Capacitatea tehnică şi/sau profesională/Lista persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii, autoritatea contractanta a solicitat potenţialilor ofertanţi ca din echipa de realizare a contractului să facă parte şi următorii specialişti:

EXPERT STRUCTURI - Absolvent de studii superioare tehnice; Experienţa profesională dovedită prin participarea la cel puţin un proiect similar. Atestat de către MLPTL ca expert tehnic pentru domeniul Construcţii şi arhitectură, cerinţa A1, in conformitate cu Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei nr. 777/2003 de aprobare a Reglementării tehnice "Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii", cu modificările şi completările ulterioare. Atestatul trebuie prezentat în termen.

AUDITOR ENERGETIC - Absolvent de studii superioare tehnice; Atestat ca auditor energetic gradul I în conformitate cu reglementarea tehnica "Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri", aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2237/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Atestatul trebuie prezentat în termen de valabilitate la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor."

S-a reţinut că cerinţele indicate contravin dispoziţiilor Instrucţiunii nr. 1/18.06.2013 a ANRMAP emisă în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) şi art. 188 alin. (3) lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006 şi dispoziţiilor art. 177 alin. (1) şi (2), art. 178 alin. (2) O.U.G. nr. 34/2006, motiv pentru care s-a stabilit necesitatea aplicării unei corecţii financiare de 5% din valoarea acordului cadru. La stabilirea corecţiei financiare, pârâtul a avut în vedere gravitatea scăzută a faptei, împrejurare rezultată din aceea că în cadrul procedurii de atribuire au fost declarate admisibile trei oferte.

Recurentul - reclamant a formulat contestaţii împotriva Notelor de neconformitate anterior menţionate şi a Informărilor sus menţionate, iar prin Deciziile nr. 45 şi 46 din 16.05.2018, respectiv nr. 50 din 17.05.2018 şi nr. 51 din 18.05.2018, de soluţionare a contestaţiei, emise de intimatul - pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, s-au respins contestaţiile formulate de contestatorul Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti, ca neîntemeiate.

Prin cererile conexe înregistate la instanţa de fond sub nr. de dosar x/2018, nr. x/2018, nr. y/2018 şi nr. y/2018, reclamantul Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional: anularea Deciziilor nr. 45/16.05.2018, nr. 46/16.05.2018, nr. 50 din 17.05.2018 şi 51 din 18.05.2018, de soluţionare a contestaţiei; anularea Informării privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, emisă cu ocazia verificării procedurii de achiziţie publică pentru atribuirea contractelor subsecvente de servicii la Acordul-cadru nr. 10755/04.11.2013 având ca obiect "Servicii de arhitectură şi servicii conexe necesare pentru realizarea proiectelor de reabilitare termică - blocuri Sector 3"; anularea Notelor de neconformitate AMPOR anterior menţionate; anularea actelor care au stat la baza emiterii acesteia, respectiv a Notei de neconformitate nr. x/18.08.2015; desfiinţarea reducerii de 5% din valoarea contractelor subsecvente indicate anterior şi obligarea autorităţii pârâte la aprobarea integrală a cererii de rambursare nr. x, aferente contractelor de finanţare nr. x/22.06.2017 (dosar nr. x/2018), nr. 104/22.06.2017 (dosar nr. x/2018), nr. 30/31.05.2017 (dosar nr. x/2018) şi nr. 33/31.05.2017 (dosar nr. x/2018).

Prima instanţă a respins atât cererea ce formează obiectul dosarului de faţă nr. x/2018, cât şi cererile conexate ce formează obiectul dosarelor nr. x/2018, nr. y/2018 şi nr. y/2018, astfel cum au fost formulate de reclamantul SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE - DIRECTIA GENERALĂ PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL, ca neîntemeiate.

Soluţia instanţei de fond este legală, fiind însuşită şi de instanţa de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţia de fapt.

Astfel, constată instanţa de control judiciar că, prin cererea de recurs formulată, recurentul-reclamant Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti susţine că nu se poate reţine încălcarea vreunei norme legale sau excluderea vreunui ofertant economic de la participarea la procedura de atribuire, în condiţiile în care art. 4 din Instrucţiunile nr. 1/2013, emise de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice - ANRMAP, în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) şi art. 188 alin. (3) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 prevăd că autoritatea contractantă are obligaţia să accepte documente echivalente, emise de organisme stabilite în alte state. Pe de altă parte, susţine că art. 23 alin. (2) din Instrucţiunile nr. 1/2013, emise de ANRMAP, prevede că autoritatea contractantă are obligaţia să accepte certificate echivalente, iar art. 192 din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 şi principiul recunoaşterii reciproce impun autorităţii contractante obligaţia de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.

Înalta Curte constată că aceste susţineri sunt nefondate, în condiţiile în care tocmai aceste prevederi sunt cele care au fost nesocotite de autoritatea contractantă atunci când a impus condiţiile nelegale reţinute. Faptul că un ofertant ar fi putut depune certificări echivalente invocând prevederile legale care îi confereau acest drept nu înlătură constatarea că prin fişa de date a achiziţiei autoritatea contractantă nu a recunoscut această posibilitate.

Dacă ar fi acceptat astfel de oferte autoritatea contractantă ar fi încălcat propria documentaţie de atribuire, ceea ce ar fi fost de natură să înfrângă principiul transparenţei şi principiul nediscriminării, conduita autorităţii contractante nefiind previzibilă pentru toţi posibilii ofertanţi.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, prin neregulă se înţelege "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit."

Aspectele deduse judecăţii prin prezenta cauză şi care se circumscriu noţiunii de neregulă au consacrare legislativă în următoarele texte de lege:

Art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006:

"Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acest sens, nivelul cerinţelor minime solicitate prin documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerinţe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiţii optime a contractului respectiv, luând în considerare exigenţele specifice impuse de valoarea, natura şi complexitatea acestuia."

În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 8 alin. (1) din Hotărârea de Guvern nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, potrivit cărora:

"(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care:

a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;

b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit.

(2) Atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei."

Examinând cerinţele impuse, se constată că recurentul-reclamant a invocat că menţionarea cerinţei a fost necesară pentru asigurarea derulării contractului cu respectarea condiţiilor de calitatea în construcţii.

Înalta Curte constată că argumentul nu este fondat, întrucât intimatul-pârât a apreciat că cerinţele sunt restrictive nu în raport cu criteriile de calificare impuse de către recurentul-reclamant, ci în raport cu împrejurarea că autoritatea contractantă nu a făcut menţiunea acceptării de atestate/calificări echivalente, dublată de necesitatea prezentării unor atestate eliberate de autorităţile competente din România.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că prima instanţă a reţinut în mod corect că potenţialii ofertanţi au obligaţia, potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006, de a respecta cerinţele stabilite prin Fişa de date a achiziţie, astfel încât împrejurarea că dispoziţiile legale permiteau depunerea de atestări echivalente nu este de natură să complinească această deficienţă a documentaţiei de atribuire, ci din contră, subliniază faptul că documentaţia a fost întocmită cu nerespectarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice.

În mod corect cerinţele UAT Sector 3 referitoare la solicitarea ca experţii menţionaţi să fie atestaţi în domeniile respective, fără a preciza acceptarea unei atestări echivalente, au fost considerate discriminatorii, întrucât acestea defavorizează operatorii economici stabiliţi în alte state membre sau operatorii economici care folosesc experţi stabiliţi în alte state membre, obligându-i la obţinerea acestor atestate fără a avea certitudinea câştigării licitaţiei.

Prin cerinţele minime impuse de autoritatea contractantă s-a restricţionat accesul posibililor ofertanţi la procedura de achiziţie, fiind impuse anumite cerinţe minime de calificare restrictive, deşi, orice resortisant UE, care este stabilit legal într-un stat membru poate presta servicii cu caracter temporar şi ocazional în alt stat membru, cu titlul său profesional original, fără a fi necesar să solicite recunoaşterea calificărilor pe care le deţine.

În acord cu instanţa de fond şi instanţa de control judiciar reţine că dreptul recurentei de a solicita informaţii referitoare la personalul de care dispune un ofertant nu echivalează cu impunerea ca pentru personalul propus să fie prezentate anumite atestări care să necesite o autorizare prealabilă din partea statului român, fără a oferi posibilitatea prezentării unor documente echivalente şi în acest context, fără a oferi posibilitatea depunerii acestora la semnarea contractului.

Dispoziţiile art. 188 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 prevăd obligativitatea pentru autoritatea contractantă să se rezume la solicitarea de informaţii cu privire la personalul de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii, fără a face nici o trimitere cu privire la un anumit certificat/atestat, autoritatea contractantă având obligaţia acceptării oricărui atestat ce-l poate prezenta ofertantul participant la procedură şi care face dovada existenţei calificării personalului de care acesta dispune.

Această cerinţă decurge din promovarea concurenţei între operatorii economici şi a recunoaşterii reciproce, care trebuie să permită participarea la procedura de achiziţie a tuturor operatorilor interesaţi, în mod liber, fără ca această participare să devină costisitoare pentru operatorul economic.

Deopotrivă, Înalta Curte apreciază că în mod corect s-a reţinut şi că cerinţa UAT Sector 3 referitoare la deţinerea atestatelor eliberate de autorităţile române, în momentul depunerii ofertelor pentru licitaţie, este excesivă şi nerelevantă, deoarece restricţionează participarea economici care nu puteau face dovada îndeplinirii cerinţei prin depunerea unor documente echivalente atestatelor menţionate în mod expres în cadrul fişei de date a achiziţiei, recunoscute de autorităţile române, la momentul depunerii ofertelor, fiind evident că justificarea recurentului - reclamant contravine dispoziţiilor art. 23 alin. (1) şi (3) ale Instrucţiunii 1/18.06.2013, conform cărora operatorii economici care prezintă experţi străini ce deţin certificat/atestat echivalent emis de autorităţile de certificare abilitate din alt stat, au obligaţia de a întreprinde demersurile necesare, acolo unde legislaţia naţională impune, pentru a prezenta la momentul semnării contractului de achiziţie publică atestatul recunoscut de autorităţile române.

Se constată, aşadar că, prin modalitatea de formulare a cerinţelor impuse, recurentul - reclamant a exclus din procedura de achiziţie publică potenţialii ofertanţi care deţineau un document echivalent emis de un organism similar din ţara de origine, neprezentând relevanţă faptul că în cadrul derulării procedurii nu s-a depus nici o solicitare de clarificări sau că nu a fost respinsă, ca inacceptabilă, nici o ofertă din cauza neîndeplinirii acestor minime.

Înalta Curte constată astfel că cerinţele impuse în cauză sunt discriminatorii, întrucât defavorizează operatorii economici străini stabiliţi în alte state membre sau operatorii economici care folosesc experţi stabiliţi în alte state membre, raportat la dispoziţiile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că prima instanţă a reţinut în mod corect că prin Nota de neconformitate nr. x/18.08.2015 s-a aplicat corecţia de 5 % cu privire la întreaga procedură de atribuire a Acordului cadru, iar aplicarea acestei corecţii produce efecte inclusiv cu privire la contractele subsecvente încheiate în baza respectivului acord, dat fiind faptul că vicierea procedurii de achiziţie publică la încheierea Acordului cadru produce efecte şi asupra actelor subsecvente, astfel că în mod legal autoritatea pârâtă a aplicat corecţia asupra tuturor contractelor încheiate ulterior, care nu au fost supuse atribuirii prin organizarea unei proceduri de achiziţie publică distincte.

În ceea ce priveşte susţinerea recurentului-reclamant, în sensul ca nu a existat un prejudiciu, nefiind în nici un caz prejudiciate interesele Uniunii Europene, Înalta Curte o apreciază, de asemenea, ca fiind neîntemeiată, prin prisma normelor naţionale şi europene în materie.

Astfel, art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 prevede că:

"neregularitate" înseamnă "orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca (un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general".

În acelaşi sens, art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 face referire la faptul că neregula vizează orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Din interpretarea textelor de lege de mai sus reiese că, pentru a se constata existenţa unei nereguli, nu este necesară dovedirea unui prejudiciu, ci doar caracterul potenţial prejudiciabil al abaterii constatate, cu efecte asupra bugetului Uniunii Europene, or, în speţă, acesta este dovedit, având în vedere condiţiile restrictive de personal inserate în fişa de date a achiziţiei, cu încălcarea prevederilor contractului de finanţare şi ale legislaţiei în materia achiziţiilor publice, întrucât prin limitarea concurenţei la societăţi care erau în măsură să depună certificări naţionale, s-au creat premisele achiziţionării serviciilor la preţuri mai mari decât cele la care ar fi putut fi achiziţionate în condiţiile unei concurenţe mai largi.

Aşa cum s-a arătat anterior, atât legislaţia comunitară (art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 cât şi cea naţională (art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011) precizează că neregula există ori de câte ori s-a creat sau s-ar putea crea un prejudiciu bugetului U.E.

Toate acestea dovedesc faptul că, în cazul săvârşirii unei abateri, se impune aplicarea unei sancţiuni nu numai în cazul în care s-a creat un prejudiciu ci şi în cazul în care un prejudiciu s-ar putea produce, adică obligaţia de recuperare a fondurilor europene există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară probarea existenţei vreunui prejudiciu.

În definiţia noţiunii de neregulă, ce se regăseşte la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, se include şi elementul producerii unui efect vătămător asupra bugetului Uniunii sau asupra fondurilor naţionale corespunzătoare, efect constând în existenţa unui impact financiar deja produs sau doar potenţial.

Pentru a fi în prezenţa unei nereguli, trebuie să existe o abatere, care constă în acţiunea/inacţiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale naţionale si/sau europene, precum şi prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii, care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii Europene şi/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.

În ceea ce priveşte existenţa sau potenţialitatea prejudiciului, se constată că, în jurisprudenţa sa, CJUE a stabilit că inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii (C-465/10 pct. 47 şi C-199/03 pct. 31), statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanţării (C-271 pct. 8, C-465/10 pot. 32), regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obţinut în mod fraudulos (C-199/03, pct. 15).

Aşadar, producerea unei nereguli în utilizarea fondurilor europene acţionează clauza de salvgardare a bugetului Uniunii Europene, fără a fi necesară existenţa unui prejudiciu concret asupra acestui buget.

În acest sens, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele reunite C-260/14 şi C-261/14, prin Hotărârea Curţii din 26.05.2016, a statuat că:

"Articolul 1 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 trebuie interpretate în sensul că nerespectarea dispoziţiilor naţionale de către o autoritate contractantă care beneficiază de fonduri structurale în cadrul atribuirii unui contract de achiziţii publice având o valoare estimată inferioară pragului prevăzut la articolul 7 litera (a) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1422/2007 al Comisiei din 4 decembrie 2007, poate constitui, cu ocazia atribuirii acestui contract, o "abatere" în sensul articolului 1 alin. (2) menţionat, respectiv o "neregularitate" în sensul articolului 2 punctul 7 amintit, în măsura în care această nerespectare are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii prin imputarea unei cheltuieli nejustificate".

Astfel fiind, potrivit normelor interne şi europene, prejudiciul poate fi şi potenţial, ipoteză ce nu presupune dovedirea în concret a acestuia.

Prin urmare, prejudiciul produs bugetului Uniunii Europene poate fi real sau potenţial, iar producerea unei nereguli şi utilizarea necorespunzătoare a fondurilor accesate atrage sancţiunea restituirii parţiale sau totale a acestora.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că susţinerile recurentului-reclamant cu privire la inexistenţa prejudiciului sunt nefondate, deoarece obligaţia de restituire sau recuperarea fondurilor UE există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară probarea existenţei sau producerii unui prejudiciu.

Prin urmare, aspectele invocate de către recurentul-reclamant prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, criticile formulate în recurs neevidenţiind incidenţa motivului de nelegalitate invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind corect justificate observaţiile şi aprecierile primei instanţe, pe care instanţa de control judiciar şi le însuşeşte în totalitate.

Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Astfel, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamantul Sectorul 3 Bucureşti, ca nefondat, cu consecinţa menţinerii, ca legală, a hotărârii instanţei de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul Sectorul 3 Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 5400 din data de 17 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 octombrie 2021.