Revision against Inspection rulings rejected as inadmissible for failing to substantiate EU-law primacy breach.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the revision request filed against its own decision no. 4199/2021 (which had annulled the applicant's appeal for lack of concrete grounds), thereby upholding that prior decision and the underlying first-instance ruling that had rejected the applicant's challenge to a Judicial Inspection dismissal resolution. The dispute arose in administrative litigation, where the applicant sought annulment of a case-closing resolution and challenged the constitutionality of art. 65 of Law no. 47/1992; his appeal was annulled for failure to meet mandatory grounds requirements under art. 489(2) C. proc. civ. In the revision, the applicant invoked art. 21 of Law no. 554/2004 (the special revision ground for breach of EU-law primacy) and alleged violations of arts. 37 and 47 of the EU Charter, but the Court held he had merely restated legality criticisms and failed to substantiate any concrete breach of the primacy principle. Consequently, the Court, under art. 513(3) C. proc. civ., rejected the revision as inadmissible for not meeting the admissibility conditions of the invoked revision ground.
Legislator headnote
AI generatedart. 65 din Legea nr. 47/1992, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 21 din Legea nr. 554/2004, art. 489 C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 513 alin. (3) din C. proc. civ; Revision against Inspection rulings rejected as inadmissible for failing to substantiate EU-law primacy breach: 4199/2021 (which had annulled the applicant's appeal for lack of concrete grounds), thereby upholding that prior decision and the underlying first-instance ruling that had rejected the applicant's challenge to a Judicial Inspection dismissal resolution. The dispute arose in administrative litigation, where the applicant sought annulment of a case-closing resolution and challenged the constitutionality of art. 65 of Law no. 47/1992; his appeal was annulled for failure to meet mandatory grounds requirements under art. 489(2) C. proc. civ. In the revision, the applicant invoked art. 21 of Law no. 554/2004 (the special revision ground for breach of EU-law primacy) and alleged violations of arts. 37 and 47 of the EU Charter, but the Court held he had merely restated legality criticisms and failed to substantiate any concrete breach of the primacy principle. Consequently, the Court, under art. 513(3) C. proc. civ., rejected the revision as inadmissible for not meeting the admissibility conditions of the invoked revision ground.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedGround for the revision request; the Court found it inadmissible because the conditions for this revision ground were not met.
Procedural basis for dismissing the revision request as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2022
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin contestaţia înregistrată la data de 13 decembrie 2018, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, a solicitat anularea Rezoluţiei de clasare nr. 6108/IJ/2761/DIJ/15.10.2018, emisă de pârâtă.
În cuprinsul contestaţiei, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 din Legea nr. 47/1992.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1615 din 24 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară.
Totodată, prima instanţă a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65 din Legea nr. 47/1992.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1615 din 24 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A..
4. Soluţia instanţei de recurs
Prin decizia nr. 4199 din 24 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia nulităţii, invocată din oficiu şi a anulat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 1615 din 24 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în raport cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
5. Cererea de revizuire
Prin cererea înregistrată la data de 11 noiembrie 2021, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2021, A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 4199 din 24 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 554/2004, revizuentul susţinând că decizia atacată încalcă dreptul european la judecare eficientă, prevăzut de art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene şi dreptul la un mediu sănătos, prevăzut de art. 37 din aceeaşi cartă.
Consideră revizuentul că, prin decizia atacată, instanţa de recurs a refuzat să caseze sentinţa instanţei de fond, care este contrară legilor ştiinţei şi încalcă ierarhia legilor. Astfel, instanţa de recurs a reţinut că în mod nereal că recursul nu cuprinde critici concrete, deşi reclamantul a indicat temeiurile de drept greşite din sentinţă, arătând că prin întemeierea sentinţei pe dispoziţiile art. 65 din Legea nr. 47/1992 se încalcă legea conservării masei. Totodată, a arătat că sentinţa cuprinde motive contradictorii, străine de obiectul cauzei şi apreciază că instanţa de recurs trebuia să acorde prioritate dispoziţiilor art. 21 din Constituţie faţă de dispoziţiile C. proc. civ.
Mai arată revizuentul că decizia instanţei de recurs se întemeiază pe motive contradictorii, câtă vreme a reţinut că reclamantul nu a prezentat critici de nelegalitate referitoare la sentinţa primei instanţe, deşi criticarea sentinţei reprezintă chiar susţinerea netemeiniciei acesteia. Totodată, prevederile art. 487 şi art. 489 C. proc. civ. nu prevăd cerinţa "criticării" recursului, ci doar pe aceea a "motivării" recursului, iar calea de atac este motivată. Dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. nu permit casarea sentinţelor întemeiate pe motive contrare legii, acesta fiind un defect al normei de drept.
6. Apărările formulate în cauză
Intimata Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea revizuirii, ca inadmisibilă.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând cererea de revizuire formulată de revizuentul A., Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Cererea ce face obiectul prezentei cauze a fost întemeiată de revizuent pe dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, "Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de C. proc. civ., pronunţarea hotărârilor rămase definitive prin încălcarea principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene, reglementat la art. 148 alin. (2) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituţia României, republicată."
Examinând motivele cererii de revizuire, raportat la soluţia şi considerentele deciziei atacate, Înalta Curte constată că, deşi invocă încălcarea principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene, argumentele expuse de revizuent nu se subsumează acestui caz de revizuire, ci constituie veritabile critici de nelegalitate aduse hotărârii instanţei de recurs, prin care se urmăreşte justificarea îndeplinirii cerinţei motivării recursului. Totodată, sunt prezentate şi critici aduse sentinţei instanţei de fond, din perspectiva temeiurilor de drept avute în vedere la pronunţarea hotărârii.
În preambulul cererii, s-a susţinut de către revizuent o pretinsă încălcare a prevederilor art. 37 şi art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, însă Înalta Curte constată, pe de-o parte, că motivele expuse nu privesc hotărârea instanţei de recurs, ci sentinţa instanţei de fond, care nu face obiectul revizuirii de faţă. Pe de altă parte, nu este prezentat niciun argument care să justifice în ce modalitatea se relevă încălcarea caracterului prioritar al dreptului european, respectiv cum au fost nesocotite invocatele prevederi din Carta DFUE prin soluţia de anulare a căii de atac pentru neîndeplinirea cerinţei obligatorii a motivării recursului.
Or, revizuentului îi revine obligaţia nu doar de a invoca formal cazul de revizuire, ci de a-l susţine corespunzător, prin prezentarea argumentată a motivelor referitoare la încălcarea principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene, în caz contrar nefiind întrunite condiţiile de admisibilitate ale revizuirii întemeiate pe art. 21 din Legea nr. 554/2004.
În consecinţă, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale revizuirii, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de A., ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotiva deciziei nr. 4199 din 24 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 octombrie 2022.