Prisoner transfer dispute; nullity of appeal for failure to pay judicial stamp duty
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal and ordered its cancellation for lack of judicial fee payment, thereby leaving the lower court’s judgment, which had rejected the plaintiff’s action due to the defendant’s lack of passive procedural standing, in force. The case involved a prisoner’s administrative challenge to a national authority’s decision transferring him between penitentiaries, where the plaintiff had initially failed to specify the correct defendant and subsequently filed an appeal without stating a valid cassation ground or paying the required stamp duty. Relying on Articles 486(2) and (3) of the Civil Procedure Code and Article 25(2)(a) of Government Emergency Ordinance No. 80/2013, the court applied the legal doctrine that the failure to prove the payment of the judicial fee within the prescribed deadline results in the nullity of the appeal, regardless of the substantive merits of the underlying administrative dispute.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) din C. proc. civ, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ, art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (3) din C. proc. civ; Prisoner transfer dispute; nullity of appeal for failure to pay judicial stamp duty: Intimatul-pârât Penitenciarul Timişoara a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. şi în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 8 iulie 2020, pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat anularea deciziei Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor de transfer de la Penitenciarul Timişoara la Penitenciarul Deva şi transferarea sa înapoi la Penitenciarul Timişoara pentru executarea pedepsei, fără a preciza pârâtul cu care înţelege să se judece în contradictoriu.
În sistemul ECRIS a fost menţionat drept pârât Penitenciarul Timişoara.
1.2. Prin cererea depusă la 29 iulie 2020, reclamantul a precizat că obiectul cererii de anulare îl reprezintă Decizia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 36699/19.06.2020.
Instanţa de fond a dispus emiterea unei adrese către reclamant, pentru a preciza dacă înţelege să se judece şi în contradictoriu cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care reclamantul nu a comunicat un răspuns.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 40 din 2 martie 2021, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Penitenciarul Timişoara şi a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu acest pârât.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 40 din 2 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., fără a indica motivul de casare pe care se întemeiază calea de atac.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Penitenciarul Timişoara a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. şi în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând cu prioritate îndeplinirea de către recurentul-reclamant A. a obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare, invocată din oficiu, este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.
În cauză, s-a stabilit în sarcina recurentului-reclamant obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în sumă de 50 RON, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin adresa emisă la data de 20 mai 2021 şi comunicată la data de 24 mai 2021, s-a adus la cunoştinţa recurentului-reclamant A. obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 50 de RON, aferentă recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 40 din 2 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Recurentul-reclamant A. nu a îndeplinit obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru până la termenul de judecată fixat. Din verificările efectuate în sistemul ECRIS, se constată că recurentul-reclamant nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru şi nici nu a solicitat acordarea ajutorului public judiciar pentru plata taxei.
Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea căii de atac.
Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 40 din 2 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 octombrie 2022.