Cumulative Incompatibility of Vice-Mayor and Public School Board Member Roles Under Integrity Law

Şedinţa publică din data de 30 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 12 decembrie 2018, sub nr. x/2018 pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/21.11.2018 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 83/CA/2019-P.I pronunţată la 18 aprilie 2019, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a dispus anularea raportul de evaluare nr. x/21.11.2018 emis de pârâtă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 83/CA/2019-P.I pronunţată la 18 aprilie 2019 de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În cuprinsul motivelor de recurs pârâta a susţinut următoarele:

- conform prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea 161/2003, art. 96 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 cele două funcţii/calităţi deţinute simultan în perioada 12.09.2012 - 02.10.2014 de către intimatul - reclamant, respectiv funcşia de viceprimar şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Profesionale "B."Medieşu Aurit sunt incompatibile;

- intimatul-reclamant nu a respectat obligaţia ce-i revenea potrivit dispoziţiilor art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 de a demisiona din una dintre fucnţiile incompatibile, continuând să deţină simultan în perioada 12.09.2012 - 02.10.2014 cele două funcţii simultan;

- raţionamentul instanţei de fond potrivit căruia reclamantul deţine şi exercită simultan funcţia de consilier local şi cea de viceprimar şi astfel ar putea fi desemnat de consiliul local ca reprezentant al său în consiliul de administraţie al unei unităţi de invăţământ este nelegal, întrucât deşi viceprimarul este ales din rândul consilierilor locali şi îşi păstrează statutul de consilier local, după obţinerea mandatului de viceprimar, acesta este obligat să respecte atribuţiile prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 215/2001 pentru viceprimari şi să se supună regimului juridic al incompatibilităţilor şi conflictelor de interes conform Legii 161/2003.

Prin urmare, după alegerea în funcţia de viceprimar, consilierul local este obligat să respecte dispoziţiile art. 87 din Legea nr. 161/2003.

- chiar dacă ulterior legiuitorul a modificat prevederile cuprinse în Lege anr. 161/2003, în prezent fiind permis cumulul funcţiilor respective, această modificare se aplică numai situaţiilor ivite după intrarea în vigoare a Legii nr. 128/2017 din 31 mai 2017, conform principiului neretroactivităţii legii civile.

4. Apărări formulate în cauză

Intimatul-reclamant a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 9 septembrie 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 30 septembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat anularea Raportului de Evaluare nr. x/21.11.2018 al Inspecţiei de Integritate din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate.

Prima instanţă a reţinut că intimatul-reclamant, în perioada 12.09.2012 - 02.10.2014 a îndeplinit funcţia de viceprimar al Comunei Medieşu Aurit, jud. Satu Mare, fiind ales ca viceprimar prin Hotărârea nr. 5/23.06.2021. În perioada deţinerii funcţiei de viceprimar al comunei, reclamantul a deţinut şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Profesionale "B." Medieşu Aurit.

Instanţa de fond, coroborând dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, art. 96 alin. (2) lit. .b) din Legea nr. 1/2011, în forma în vigoare în perioada în care s-a reţinut existenţa stării de incompatibilitate şi art. 57 alin. (2) din Legea nr. 215/2011, a considerat că, în cazul primarilor, printr-o lege specială în ceea ce priveşte regimul juridic al incompatibilităţilor în raport de Legea nr. 161/2003, legiuitorul a instituit o excepţie de la regula conform căreia deţinerea simultană a funcţiei de primar şi a celei de membru în consiliul de administraţie al instituţiilor publice dă naştere stării de incompatibilitate, excepţie consacrată pentru situaţia în care consiliul de administraţie este al unei unităţi de învăţământ.

A mai reţinut prima instanţă că aceleaşi dispoziţii legale consacră posibilitatea ca, în locul primarului, în aceste consilii de administraţie ale unităţilor de învăţământ, să fie desemnat un reprezentant al primarului care poate fi şi viceprimarul care este înlocuitorul de drept al primarului.

Înalta Curte apreciază că sunt întemeiate criticile recurentei-pârâte şi că soluţia primei instanţe de admitere a acţiunii este nelegală, fiind dată cu interpretarea şi aplicarea eronată a prevederilor legale pertinente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Potrivit dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 "funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;"

Conform dispoziţiilor art. 96 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 1/2011, forma în vigoare în perioada în care s-a reţinut existenţa stării de incompatibilitate, "în unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;".

Potrivit documentelor depuse la dosar, a rezultat că reclamantul a deţinut simultan funcţia de viceprimar al Comunei Medieşu, judeţul Satu Mare şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Profesionale "B." Medieşu Aurit în perioada 12.09.2012021.10.2014, a participat la şedinţele consiliului de administraţie semnând procesele-verbale de şedinţă aferente.

Instanţa de fond a considerat că viceprimarul poate participa la şedinţele consiliului de administraţie ca membru, deoarece este înlocuitorul de drept al primarului.

Este adevărat că viceprimarul, în temeiul art. 57 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuţiile sale, însă, având în vedere dispoziţiile lipsite de echivoc ale art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, "reprezentantul primarului" în consiliul de administraţie poate fi orice persoană care nu deţine o funcţie incompatibilă cu cea desemnată.

Viceprimarul este nominalizat expres de dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, funcţia sa fiind astfel incompatibilă cu funcţia de membru al consiliului de administraţie la instituţiile publice şi, prin urmare şi la unităţile de învăţământ de stat.

Stabilirea expresă a incompatibilităţilor are ca fundament premisa că, fiind în serviciul public, persoana care deţine o funcţie de demnitate publică sau de autoritate publică trebuie să fie nu numai independentă, dar şi să se abţină de la exercitarea unor funcţii sau de la desfăşurarea unor activităţi care, prin natura lor, ar fi în contradicţie cu mandatul său reprezentativ sau care l-ar împiedica de la exercitarea acestuia, potrivit exigenţelor legale sau regulamentare. Un asemenea cumul ar fi în dauna funcţiilor îndeplinite, a imparţialităţii, obiectivităţii şi independenţei pe care exerciţiul lor corect îl presupune.

De altfel, jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este constantă în a reţine starea de incompatibilitate în ipoteza deţinerii simultane a funcţiei de viceprimar cu cea de membru în consiliul de administraţie al unei unităţi de învăţământ.

Concluzionând, instanţa de control judiciar apreciază că este fondat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. şi că sentinţa recurată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 şi art. 96 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 1/2011.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 83/CA/2019-P.I din 18 aprilie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 83/CA/2019-P.I din 18 aprilie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi rejudecând cauza:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 30 septembrie 2021.