Annulment of cassation appeal for non-payment of judicial stamp duty in administrative challenge to professional qualification exam rejection

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucuresti - sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal, la data de 03.04.2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. a chemat în judecată, în calitate de pârât, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate şi să dispună:

- nelegalitatea operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii rezultatului de respingere la examenul de verificator de proiecte, în ceea ce priveşte securitatea la incendiu, specializare construcţii in toate domeniile (C. civ.), ce a făcut obiectul examinării Comisiei privind atestarea tehnico-profesionala a specialiştilor cu activitate in construcţii pentru domeniul C. civ.-securitate la incendii pentru construcţii;

- nelegalitatea operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii rezultatului de respingere a contestaţiei nr. 112858 din 02.10.2018, referitor la examenul de verificator de proiecte;

- nulitatea deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 112858 din 02.10.2018;

- anularea în parte a subiectele de examen care conţin probleme controversate ori sunt greşit formulate sau interpretate, indicate la punctul 4 din cerere, cu obţinerea punctajului aferent;

- anularea în parte a deciziei de respingere la examenul de verificator de proiecte în ceea ce priveşte securitatea la incendiu, specializare construcţii în toate domeniile, în sensul promovării examenului de verificator de proiecte în ceea ce priveşte securitatea la incendiu, specializarea construcţii în toate domeniile (C. civ.), care a făcut obiectul examinării Comisiei privind atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii pentru domeniul C. civ.-securitate la incendii pentru construcţii;

- obligarea pârâtului la emiterea deciziei de dobândire a calităţii de verificator de proiecte, în ce priveşte securitatea la incendiu, specializare construcţii în toate domeniile.

Prin sentinţa civilă nr. 6238/02.10.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Bucureşti - sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, dosarul fiind înregistrat pe rolul secţiei a IX-a contencios administrativ şi fiscal a acestei instanţe, la data de 15.11.2019, sub nr. x/2019.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa nr. 878 din 4 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

3. Calea de atac exercitată în cauză.

Împotriva sentinţei nr. 878 din 4 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând ca temei de drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea recursului partea a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile art. 9 alin. (7) şi art. 8 din Ordinul nr. 2264/2018, prin prisma art. 175 din C. proc. civ., reţinând că omisiunea indicării articolelor din ordinul menţionat nu este de natură a conduce la producerea unei vătămări reclamantului, în condiţiile în care vătămarea ce i-a fost cauzată acestuia nu a produs consecinţe juridice, astfel încât acest motiv de nelegalitate nu poate conduce la anularea actelor administrative contestate. Totodată, a susţinut că prima instanţă a reţinut în mod greşit că Ordinul Ministrului nr. 2264/2018 nu prevede obligativitatea unei metodologii de corectare publicată, fiind contrazisă de prevederile art. 18 alin. (1) lit. b) ale actului indicat.

A mai criticat recurentul soluţia primei instanţe de respingere a cererii de probatorii, pe care a considerat-o nemotivată, fiind rezultatul neanalizării tuturor motivelor din acţiunea formulată, şi a expus argumentele în considerarea cărora a apreciat că a fost vătămat de intimatul-pârât şi pentru care ar fi fost îndrituit la un punctaj ce i-ar fi acordat calificativul de verificator atestat.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a formulat întâmpinare la recursul exercitat de reclamant, prin intermediul căreia a solicitat, în principal, constatarea nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., iar, în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

La termenul de dezbateri din 29 septembrie 2022, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare şi a rămas în pronunţare, cu prioritate asupra acestei excepţii, iar, în subsidiar, asupra excepţiei nulităţii recursului pentru nemotivare, invocată de intimatul-pârât prin întâmpinare, precum şi asupra fondului recursului.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare, excepţie invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată şi o va admite, anulând recursul pe acest temei, în considerarea argumentelor ce succed.

Potrivit dispoziţiilor legale menţionate supra, "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc."

În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, conform cărora: "Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ..", precum şi dispoziţiile art. 24 alin. (2) teza a II-a din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, conform cărora recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 de RON dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material pentru cererile neevaluabile în bani, caz de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În speţă, recurentul-reclamant a criticat pentru nelegalitate hotărârea atacată, indicând în mod expres motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege", iar alin. (2) prevede:

"dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei". De asemenea, art. 32 din acelaşi act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ., potrivit cărora: "Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum şi dispoziţiile art. 197 din acelaşi act normativ care dispun în mod expres că:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii".

În plus, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.

Din analiza textelor de lege enunţate supra rezultă obligaţia părţii de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.

Prin adresa comunicată recurentului-reclamant la data de 20.09.2021, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare aflat la dosar, precum şi prin citaţia comunicată la data de 29.06.2022, conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosar, s-a adus la cunoştinţa părţii recurente obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de RON, aferentă recursului declarat împotriva sentinţei nr. 878 din 4 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019.

Or, prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunea şi cererile introduse la instanţa judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, iar aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice şi se plătesc anticipat.

Recurentul-reclamant nu a îndeplinit această obligaţie până la termenul de judecată fixat, iar din verificările efectuate în sistemul informatic Ecris s-a constatat că nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar pentru plata taxei judiciare de timbru.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat sau până la închiderea dezbaterilor, recurentul-reclamant neconformându-se obligaţiei de timbrare comunicate de instanţa de recurs, că nu ne aflăm în prezenţa unei acţiuni sau persoane faţă de care operează scutirea legală de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 197 şi art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., aplicând sancţiunea neîndeplinirii acestei obligaţii, respectiv anularea recursului ca netimbrat.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate de instanţa de recurs.

Pentru considerentele expuse la pct. 5 din prezenta decizie, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi alin. (2) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 24 alin. (1) şi alin. (2) şi art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 878 din 4 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 878 din 4 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 29 septembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.