Competence to review ministerial order regulating individual labor relationship and salary
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bucharest Court of Trade, Labor and Social Security Section, thereby reversing the Bucharest Court of Appeal’s declination of competence and restoring the original labor court's jurisdiction. The dispute arose from an action filed by a public medical institute against the Ministry of Health to annul a ministerial order that appointed a specific employee to a contractual position and regulated salary rights, which the institute argued was subject to labor law rather than administrative law. The Court determined that although the challenged act was issued by a central public authority, it did not constitute an administrative act under Law No. 554/2004 because it did not create, modify, or terminate administrative legal relationships in the public power regime; instead, it regulated an individual labor relationship, making the applicable legal framework the Labor Code and Law No. 62/2011, which mandates that such matters be adjudicated by specialized labor and social security courts.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Competence to review ministerial order regulating individual labor relationship and salary: Prin urmare, având în vedere calitatea de personal contractual a persoanei vizate de ordinul contestat şi dispoziţiile referitoare la raportul de muncă al acesteia, Înalta Curte reţine aplicabilitatea prevederilor specifice legislaţiei muncii, art. 266 - 269 din Codul muncii si art. 208 si urmatoarele din Legea nr. 62/2011.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2022
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 25.05.2021 sub nr. x/2021, reclamantul Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" a chemat în judecată pe pârâţii A. şi Ministerul Sănătăţii, solicitând anularea Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1579/20.08.2020 şi, pe cale de consecinţă constatarea nulităţii contractului individual de muncă nr. x/20.08.2020, prelungit prin actele adiţionale nr. x/15.10.2020 şi nr. y/13.11.2020 şi a efectelor acestuia, repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul obligării pârâtului la plata de despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pârâtul în baza contractului individual de muncă menţionat şi, în subsidiar, în cazul în care nu este admis capătul de cerere nr. x, să se dispună obligarea pârâtului la plata sumelor aferente diferenţei dintre munca efectiv prestată şi cea de biolog principal în sistemul sanitar, conform Legii nr. 460/2003.
Prin încheierea de şedinţă din data de 15.09.2021 s-a dispus disjungerea cauzei şi formarea prezentului dosar, având ca obiect anularea ordinului nr. 1579/20.08.2020 emis de Ministerul Sănătăţii.
Prin încheierea de şedinţă din data de 13 octombrie 2021 Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetentei sale materiale funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru a dispune astfel, instanţa a constatat că pentru determinarea competenţei materiale de soluţionare a litigiului are relevanţă împrejurarea că, pe de o parte, cererea de chemare în judecată a fost promovată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sanatatii (organ de specialitate al administraţiei publice centrale) şi, pe de altă parte, că obiectul acţiunii se referă la contestarea ordinului nr. 1579/20.08.2020, ceea ce este de natură să atragă competenţa materială de soluţionare specifică contenciosului administrativ, fiind vorba de un act emis de o autoritate publică, ceea ce înseamnă că instanţa de contencios administrativ competentă material este cea care poate să decidă asupra cererii şi apărărilor formulate.
2. Hotărârea celei de-a doua instanţe
Prin sentinţa nr. 722 din data de 11 aprilie 2022 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal
a admis excepţia de necompetenţă materială, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă şi a suspendat judecarea cauzei.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a constatat că ordinul contestat în cauză are ca obiect instituirea unor raporturi de muncă cu o persoană fizică, prin încheierea unui contract de muncă între reclamant şi această persoană şi stabilirea drepturilor salariale aferente,
Având în vedere natura juridică a relaţiilor sociale reglementate prin ordinul respectiv şi anume raporturi juridice individuale de muncă, prevederile legale incidente în speţă sunt cele specifice legislaţiei muncii.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:
Demersul judiciar iniţiat de Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", astfel cum s-a expus la punctul 1 al prezentei hotărâri, vizează anularea Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1579/20.08.2020.
Potrivit definiţiei din cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice."
Ordinul contestat în prezenta cauză priveşte numirea domnului A. în funcţia de biolog principal cu 1/2 normă, în cadrul Laboratorului de bacteriologie la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" şi reglementează perioada numirii în funcţie, modul de întocmire a contractului individual de muncă şi a fişei de post, dar şi modul de calcul al drepturilor salariale corespunzătoare.
Astfel, deşi este emis de către Ministerul Sănătăţii şi semnat de ministrul desemnat, ordinul nr. 1579/20.08.2020 nu este emis de autoritatea publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii. De asemenea, acesta nu dă naştere, nu modifică şi nu stinge raporturi juridice de drept administrativ, câtă vreme vreme cuprinde doar dispoziţii referitoare la raportul de muncă al domnului A. cu Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta".
În acest context, pentru stabilirea instanţei competente prezintă relevanţă natura juridică a relaţiilor sociale reglementate prin ordinul contestat, dat fiind faptul că, în exercitarea atriibuţiilor lor, instituţiile şi autorităţile publice emit acte care reglementează o varietate largă de raporturi juridice, nu doar de drept administrativ, ci şi de dreptul muncii, de drept civil etc.
Prin urmare, având în vedere calitatea de personal contractual a persoanei vizate de ordinul contestat şi dispoziţiile referitoare la raportul de muncă al acesteia, Înalta Curte reţine aplicabilitatea prevederilor specifice legislaţiei muncii, art. 266 - 269 din Codul muncii si art. 208 si urmatoarele din Legea nr. 62/2011.
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 septembrie 2022.