Jurisdiction over suspension of game management contract termination and central ministry approval: principal harmful act doctrine
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, ruling that the Tribunal of Alba, Second Civil Section (Administrative and Fiscal), is the competent court to try the case, dismissing the Court of Appeal's declination. The dispute involved a company seeking the suspension of three administrative acts: a central ministry agreement and address, and a territorial forestry authority's decision to terminate a game fauna management contract by default, with the core legal question being the identification of the principal harmful act to determine jurisdiction. The court determined that the central ministry’s agreement was merely a preliminary administrative operation required for the termination and did not constitute the main harmful act; instead, the termination decision issued by the territorial forestry authority, an entity assimilated to a local public authority, was the principal act, thereby triggering the jurisdiction of the tribunal under Article 10(1) of Law No. 554/2004, while clarifying that Article 123 of the Civil Procedure Code regarding accessory claims was inapplicable to three distinct principal requests.
Legislator headnote
AI generatedart. 30 C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 123 C. proc. civ, art. 99 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ; Jurisdiction over suspension of game management contract termination and central ministry approval: principal harmful act doctrine: The dispute involved a company seeking the suspension of three administrative acts: a central ministry agreement and address, and a territorial forestry authority's decision to terminate a game fauna management contract by default, with the core legal question being the identification of the principal harmful act to determine jurisdiction. The court determined that the central ministry’s agreement was merely a preliminary administrative operation required for the termination and did not constitute the main harmful act; instead, the termination decision issued by the territorial forestry authority, an entity assimilated to a local public authority, was the principal act, thereby triggering the jurisdiction of the tribunal under Article 10(1) of Law No. 554/2004, while clarifying that Article 123 of the Civil Procedure Code regarding accessory claims was inapplicable to three distinct principal requests.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the final order establishing the competence of the Tribunal of Alba to resolve the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 20 septembrie 2022
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin acţiunea înregistrată la această instanţă, la data de 24.03.2022, sub dosar nr. x/2022, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pârâţii Ministrul şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Garda Forestieră Cluj, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
- suspendarea executării Acordului nr. 5076/10.03.2022 şi a măsurii dispuse prin Adresa nr. x/11.03.2022 de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor;
- suspendarea executării măsurilor dispuse de pârâta Garda Forestieră Cluj prin Notificarea nr. x/16.03.2022 în urma rezilierii Contractului de gestionare nr. x/05.12.2013, nr. y/05.12.2013 de gestionare a faunei cinegetice din Fondul cinegetic nr. 3 Horea, jud. Alba, încheiat între ITRSV Cluj (actual Garda Forestieră Cluj) şi reclamanta S.C. A. S.R.L.;
- suspendarea executării să se dispună până la pronunţarea instanţei de fond cu privire la anularea acestor acte administrative.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 99 din data de 19 aprilie 2022, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel a reţinut că, ceea ce reclamanta solicită în realitate, prin cererea introductivă, prin prisma interesului său de a acţiona, este constatarea nelegalităţii rezilierii de drept a contractului invocată de către pârâta Garda Forestieră Cluj, respectiv suspendarea adresei prin care i se aduce la cunoştinţă punerea în executare a clauzei de reziliere, acesta constituind capătul de cerere principal de a cărui soluţionare depinde soluţia ce urmează a fi dată celorlalte capete de cerere care constituie cereri accesorii, în accepţiunea art. 30 C. proc. civ.
Cum această măsură intră în competenţa unei structuri teritoriale asimilată unei autorităţi publică locale - Garda Forestieră Cluj, făcând aplicarea art. 10 alin. (1) teza I coroborat cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel s-a declarat necompetentă material să soluţioneze cauza şi a stabilit că tribunalul de la domiciliul reclamantei este competent a soluţiona cauza.
Prin sentinţa civilă nr. 453 din data de 18 iulie 2022, Tribunalul Alba, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba.
Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus trimiterea cauzei la ICCJ, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă şi a suspendat judecata cauzei până la soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a constatat că actul vătămător principal în cauză este acordul 5076/10.03.2022, astfel cum a arătat şi reclamanta, în lipsa căruia celelalte 2 acte atacate nu ar mai fi existat. Şi din punct de vedere temporal, al succesiunii în timp a celor 3 acte indicate în cerere, rezultă că principalul act care se atacă în cauză este acordul 5076/10.03.2022, care a fost apt să producă vătămarea reclamantei generată de rezilierea contractului şi care nu putea avea loc în lipsa acestuia. Cu toate acestea, cele 3 acte îşi păstrează individualitatea, atâta timp cât fiecare dintre ele putea face obiectul unei cereri distincte, chiar dacă din punct de vedere funcţional ele se află în legătură. Aşadar nu aflăm în situaţia în care capetele principale au cauze diferite aflate în strânsă legătură, fiecare dintre ele fiind emise în vedere realizării operaţiunii finale - rezilierea contractului.
Deşi Curtea de Apel Alba Iulia a făcut trimitere la art. 123 C. proc. civ., Tribunalul Alba apreciază că acesta nu este aplicabil în cauză, nefiind vorba despre cereri principale sau accesorii, ci despre 3 cereri principale, situaţie în care instanţa competentă se determină potrivit art. 99 alin. (2) C. proc. civ.
"În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt."
Este irelevant pentru soluţionarea prezentei cereri stabilirea naturii juridice a contractului nr. x/2013 de gestionare a faunei cinegetice sau stabilirea caracterului legal şi temeinic al rezilierii contractului nr. x/2013 de gestionare a faunei cinegetice, întrucât instanţa a fost învestită cu soluţionarea unei cereri de suspendare privitoare la 3 acte distincte.
De asemenea, Tribunalul Alba constată că prima instanţă s-a substituit reclamantei considerând că în realitate, prin cererea introductivă, raportat la interesului de a acţiona, doreşte constatarea nelegalităţii rezilierii de drept a rezilierii. Acest aspect nu a fost pus în discuţia, nu s-a depus vreo cerere precizatoare sau adiţională, potrivit art. 30 C. proc. civ., astfel că trebuie să se aibă în vedere doar cererea de suspendare a celor 3 acte unilaterale, indicate expres în acţiune, dintre care 2 sunt emise de pârâtul de ordin 1, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
Reclamanta a solicitat suspendarea executării Acordului nr. 5076/10.03.2022 emis de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a măsurilor dispuse prin adresa nr. x/11.03.2022 precum şi a măsurii de reziliere a contractului de gestionare a faunei cinegetice nr. 44/2013 dispuse de Garda Forestieră Cluj.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe se referă la stabilirea calităţii de act vătămător.
Contractul de gestionare a faunei cinegetice nr. 44/2013 a fost încheiat, în temeiul art. 9 şi 15 din Legea nr. 407/2006, între fostul ITRSV Cluj-Napoca, pe de o parte, în calitate de administrator şi reclamanta A. S.R.L., pe de altă parte, în calitate de gestionar.
Aşa cum a reţinut şi Curtea de Apel Alba Iulia, Înalta Curte constată că, în cauză, calitatea de act vătămător principal o are decizia de reziliere a contractului de gestionare a faunei cinegetice nr. 44/2013, aflată în competenţa Gărzii Forestiere Cluj.
Faptul că, în temeiul art. 18 alin. (1) din Contractul nr. x/2013 de gestionare a faunei cinegetice, rezilierea de drept a acestuia din iniţiativa administratorului se realizează fără sesizarea instanţei şi fără punerea în întârziere, cu avizul autorităţii publice centrale în silvicultură, nu translatează raportul juridic contractual în zona autorităţii centrale, în speţă Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
De altfel, din chiar conţinutul Acordului nr. 5076/10.03.2022 rezultă că acesta a fost emis pentru rezilierea de către Garda Forestieră Cluj a contractului de gestionare nr. x/05.12.2013 pentru fondul cinegetic 3 Horea, jud. Alba şi că a avut ca temei constatările şi concluziile controlului efectuat de reprezentanţii Gărzii Forestiere Cluj la asociaţia reclamantă, materializate în cuprinsul notelor de constatare.
Prin urmare, faptul că acest acord(aviz) este solicitat şi emis anterior deciziei de reziliere nu este de natură a-l transforma dintr-o operaţiune administrativă prealabilă într-un act administrativ.
Având în vedere că reclamanta urmăreşte constatarea nelegalităţii rezilierii de drept a contractului de gestionare a faunei cinegetice, măsură ce intră în competenţa unei structuri teritoriale asimilată unei autorităţi publică locale(Garda Forestieră Cluj), Înalta Curte constată această împrejurare este de natură a atrage incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, sub aspectul competenţei de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, de către tribunal, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Alba, secţia a II -a civilă. contencios administrativ şi fiscal
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta S.C. Ocolul Silvic "Horea-Apuseni" S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Garda Forestieră Cluj, în favoarea Tribunalului Alba, secţia a II -a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 septembrie 2022.