Court upholds suspension of scrappie-test and blood-group rules for natural mating, pending final annulment review

Şedinţa publică din data de 23 iunie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2020 din 08.09.2020, reclamantele au solicitat anularea art. 6, art. 9 alin. (2), (5) şi 6, art. 10 şi art. 20 din Normele Tehnice privind organizarea şi desfăşurarea montei naturale autorizate aprobate prin Ordinul nr. 180/2020 emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi suspendarea executării Ordinului nr. 180/2020.

2. Soluţia instanţei de fond.

Prin încheierea civilă de la data de 22.12.2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a admis, în parte, cererea de suspendare formulată de reclamantele A., A.N. C. civ. B., A.J.C.O.C. Caraş-Severin, A.J.C.O.C Teleorman, C., A.C.S.A.C. Asociaţia crescătorilor de specii aflate in conservare, A.J.C.O.C. Mioriţa Moldavis, D., E., F., G., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu" şi intervenienta H., şi a suspendat executarea prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6) şi art. 10 alin. (2) din Normele Tehnice privind organizarea şi desfăşurarea montei naturale autorizate aprobate prin Ordinul nr. 180/2020 emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale până la soluţionarea definitivă a cauzei.

3. Cererile de recurs formulată în cauză

Împotriva încheierii civile de la data de 22.12.2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, au formulat cerere de recurs, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material" atât reclamanta Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu" cât şi pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Reclamanta Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu", în esenţă, în motivare, a arătat că în ceea ce priveşte prevederile art. 9 alin. (5) şi (6) şi art. 10 alin. (2), instanţa de fond a apreciat, în mod eronat, că argumentele reclamantelor privind nelegalitatea acestor dispoziţii pe baza adresei ANSVSA nr. x/04.12.2020, din care a constatat "că cele 3 laboratoare existente la nivel naţional şi care sunt autorizate pentru testarea genotipării şi rezistenţei la scrapie, deşi au capacitatea de a efectua un număr mare de teste, în concret nu le pot efectua din lipsa kiturilor şi consumabilelor necesare.

A susţinut că materiale necesare efectuării testelor nu se pot achiziţiona într-un volum mare deoarece aceste kit-uri sunt substanţe cu o perioadă de valabilitate mică. Având în vedere capacitatea de testare anuală la nivelul laboratorului de genetică moleculară din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" şi având în vedere solicitările făcute de către formele asociative şi de către crescători, pentru care s-au efectuat unui număr de 2699 probe, rezultă o diferenţă aproximativă de 12301 de teste. Prin urmare, dacă A.N.Z. ar fi achiziţionat pentru întreaga capacitate de testare din cadrul laboratorului, 15000 teste de genotipare pentru anul 2020, aceasta ar fi rămas în stoc cu 12301 teste de genotipare la sfârşitul anului anterior.

Luând în calcul numărul solicitărilor pentru anul 2020 şi perioada de valabilitate a acestor consumabile, reclamanta ar fi creat un prejudiciu de 12301x 96 RON/proba* = 1180896 RON, sumă ce putea fi imputată de către organele de control financiar pentru o achiziţie justificabilă, dar neîndeplinită. Valoarea de 96 RON/probă este stabilită conform art. 5, alin. (1), lit. C) din Ordinul nr. 529 din 28 octombrie 2019 pentru aprobarea cuantumului tarifelor încasate în urma serviciilor prestate de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu şi reprezintă costul privind achiziţionarea materialelor necesare efectuării testelor de genotipare.

Aşadar, achiziţia de materiale necesare efectuării testelor se face eşalonat, pe baza solicitărilor făcute de către formele asociative şi crescători, aspect care a fost ignorat de prima instanţă în momentul pronunţării asupra cererii de suspendare a art. 9 alin. (5) si 6 din Ordinul nr. 180/2020.

Recurenta nu este de acord cu ceea ce a reţinut prima instanţă cu privire la analiza grupei sanguine (verificarea filiaţiei) care este prevăzută de Regulamentul UE 1012/2016 doar pentru înseminarea artificială, nu si pentru monta naturală în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din respectivul regulament.

Având în vedere că în celelalte state membre crescătorii sunt condiţionaţi în ceea ce priveşte participarea cu animalele lor în lucrările de ameliorare de modul de organizare şi desfăşurare al activităţii de reproducţie, aceştia anual trebuie ca la un anumit număr de femele (în funcţie de mărimea exploataţiei) să aplice însămânţarea artificială, în acest mod paternitatea descendenţilor obţinuţi nu lasă loc de interpretări. În România reproducţia la speciile ovine şi caprine se desfăşoară majoritar prin împerecheri necontrolate, astfel sunt înregistrate mai întâi datele de fătare şi ulterior datele montelor. Mai mult informaţiile privind împerecherea şi fătarea sunt furnizate societăţilor de ameliorare de către crescător.

În acest caz, aşa cum se menţionează şi în orientările (liniile directoare) ICAR, Secţiunea 16 - Orientări (linii directoare) privind înregistrarea performanţei la ovinele şi caprinele de lapte, versiunea februarie 2018, orice informaţie produsă direct de către crescători trebuie să fie supusă procedurii de supraveghere respectiv o verificare a pedigriului după grupa de sânge sau prin testul ADN.

În România unde se utilizează majoritar împerecherile necontrolate (montă naturală necontrolată), la speciile ovine şi caprine, verificarea randomizată a filiaţiei la un procent de 3%, din efectivul de masculi existent în exploataţie, dar nu mai puţin de 1 cap., este considerată de către societăţile de ameliorare o activitate nelegală, solicitată de către autoritatea competentă.

Formele asociative reclamante sunt beneficiare ale sprijinului financiar pe ameliorare, conform H.G. nr. 1179/2014, fonduri alocate în vederea organizării şi conducerii registrelor genealogice şi a determinării calităţii genetice a animalelor.

Fondurile alocate de către statul Român pentru activităţile menţionate au fost de 29235317,43 RON/anul 2018 şi 30841547,75/anul 2019. Sumele alocate pentru anul 2019 nu cuprind valorile serviciilor efectuate în trimestru 4 al anului (octombrie, noiembrie şi decembrie)

Testul de filiaţie se impune ca o metodă clară privind identitatea animalelor care participă în programele de ameliorare (activitate finanţată de bugetul de stat). Prin filiaţie nu se stabileşte performanţa animalelor, ci se cunoaşte originea sau provenienţa masculilor (cine sunt părinţii,bunicii), fapt care determină şi puritatea rasială, obligativitate ce rezultă din programele de ameliorare asumate.

Programul de creştere a rezistenţei ovinelor la scrapie face parte din programul de monitorizare, control şi eradicare a scrapiei la rumegătoarele mici.

Acest program de genotipare a ovinelor şi de determinare a susceptibilităţii la scrapie permite aplicarea unei strategii de eradicare a scrapiei prin selectarea animalelor rezistente genetic, respectiv a berbecilor de reproducţie, în strânsă legătură cu programul naţional de control al bolii şi crearea fermelor (exploataţiilor), în care să fie folosiţi la montă numai berbecii rezistenţi genetic la scrapie.

Privitor la necesitatea prevenirii unei pagube iminente, Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că prin neobţinerea autorizaţiilor pentru nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6) şi art. 10 alin. (2) din Normele Tehnice privind organizarea şi desfăşurarea montei naturale autorizate aprobate prin Ordinul nr. 180/2020 emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, este previzibil că se vor produce prejudicii crescătorilor de animale de rasă pură care vor fi nevoiţi să vândă animalele de reproducţie obţinute ulterior intrării în vigoare a acestor prevederi, ca animale obişnuite, al căror preţ este mult mai mic.

Susţinem că aceste motive prezentate de reclamanţi au fost pentru inducerea în eroare a instanţei.

Pentru o valorificare mai corectă a reproducătorilor supuşi vânzării şi pentru nu a duce în eroare comparatorul de bună credinţă, prin Ordinul nr. 180/2020 s-a dispus efectuarea testului de paternitate pentru a nu crea suspiciuni. Aşadar, reproducătorul vândut sau scos la vânzare, prin aceste teste, face dovada că este de rasă pură.

Aşa cum am prezentat şi în notele scrise depuse la dosarul cauzei în data de 26.11.2020, cu nr. de înregistrare A.N.Z. 15664/25.11.2020 şi la termenul din 24.11.2020 că Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu" prin Oficiile Judeţene de Zootehnie a autorizat la montă, în baza Ordinului nr. 180/2020 masculi din speciile ovină şi caprină, dovedind prin documentele depuse la dosar că reclamantă relatează aspecte nefondate privind prejudiciul estimat crescătorilor de animale. Oficiile Judeţene de Zootehnie implicate în procesul de autorizare a reproducătorilor au răspuns favorabil tuturor solicitărilor crescătorilor, iar în acest sens s-au depus la dosar declaraţiile Oficiilor judeţene care atestă susţinerile formulate, demonstrând că aplicabilitatea normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea montei naturale autorizate aprobate prin Ordinul nr. 180/2020 nu cauzează prejudicii.

Mai mult, s-a prezentat de către pârâtă posibilitatea reclamanţilor de a-şi prelungi valabilitatea autorizaţiilor de montă pentru tot anul 2020, având în vedere art. 4 alin. (5) din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid - 19 "Valabilitatea documentelor eliberate de instituţiile şi autorităţile publice, precum şi de entităţile private autorizate conform legii se menţine pe toată perioada stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări."

Prejudiciul crescătorilor de animale de rasă pură reţinut de prima instanţă este nefondat, aceştia având posibilitatea de a elibera autorizaţii de montă şi după intrarea în vigoare a Ordinului nr. 180/2020.

Astfel, a solicitat admiterea recursului şi în rejudecare respingerea cererii de suspendare asupra Ordinului nr. 180/2020 privind normele tehnice privind organizarea şi desfăşurarea montei naturale autorizate.

Pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în esenţă, în motivarea cererii de recurs, a arătat faptul că lipsa kiturilor şi consumabilelor necesare efectuării testelor de genotipare şi de rezistenţă la scrapie, astfel cum rezultă din adresa ANSVSA nr. x/04.12.2020, nu poate constitui argument apt pentru a pune la îndoială legalitatea prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6) şi art. 10 alin. (2) din OMADR nr. 180/2020. Legalitatea unui ordin cu caracter normativ se analizează prin raportare la actele normative de nivel superior în aplicarea şi în executarea cărora a fost emis ordinul respectiv.

Astfel, în conformitate cu art. 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora". Prin urmare, prima instanţă nu a analizat legalitatea prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6) şi art. 10 alin. (2) din OMADR nr. 180/2020 prin raportare la criteriile stabilite de art. 78 din Legea nr. 24/2000.

În plus, în şedinţa publică din data de 24.11.2020, pârâtul ANZ a prezentat, prin consilier juridic, o serie de autorizaţii pentru montă şi certificate zootehnice emise în aplicarea OMADR nr. 180/2020.

A mai susţinut pârâtul că a depus la dosar precizări în sensul că OMADR nr. 180/2020 a fost emis în aplicarea art. 30 alin. (1) şi (2) din Legea zootehniei nr. 32/2019, obiectul de reglementare a acestuia constând în "aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi desfăşurarea montei naturale autorizate" şi art. 21 din Legea nr. 32/2019

Potrivit art. 288 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/47 din 26.10.2012, versiunea consolidată, "pentru exercitarea competenţelor Uniunii, instituţiile adoptă regulamente, directive, decizii, recomandări şi avize. Regulamentul are aplicabilitate generată. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale si se aplică direct în fiecare stat membru".

De asemenea, art. 148 alin. (2) din Constituţia României, republicată, statuează următoarele: "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".

Prin urmare, în mod obligatoriu, OMADR nr. 180/2020 conţine atât reglementări pentru punerea în aplicare a Regulamentului ameliorării animalelor nr. 1012/2016, cât şi reglementări pentru punerea în aplicare a altor Regulamente UE ce conţin dispoziţii cu incidenţă în materia organizării şi desfăşurării montei naturale autorizate.

Prin urmare, oportunitatea suspendării art. 9 alin. (6) din OMADR nr. 180/2020 trebuia analizată şi prin raportare la Regulamentele UE ce completează cadrul legislativ reglementat prin Regulamentul UE nr. 1012/2016.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a încheierii din data de 22.12.2020 şi, rejudecând cauza, a solicitat respingerea cererii privind suspendarea parţiala a OMADR nr. 180/2020.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 8 martie 2021, intimatele- reclamantele I., A., A.N. C. civ. B., A.J.C.O.C. Caraş - Severin, A.J.C.O.C. Teleorman, C., A.C.S.A.C. Asociaţia Crescătorilor de specii aflate în conservare, A.J.C.O.C. Mioriţa Moldavis, D., F. şi G. au solicitat respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de MADR, cu menţinerea ca legală şi temeinică a soluţiei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti prin încheierea civilă atacată.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de reclamantă şi de pârât sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat atât de reclamantă cât şi de pârât, va fi analizat cu aceeaşi ocazie, Înalta Curte urmând a avea în vedere faptul că acesta vizează aplicarea sau interpretarea greşită a normelor de drept material.

Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă acest motiv nu este incident, soluţia primei instanţe fiind expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura judiciară.

Astfel, având în vedere dispoziţiile legale incidente cauzei, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond".

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea 554/2004 "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate".

Pentru a stabili îndeplinirea condiţiei cazului bine justificat, instanţa de contencios administrativ nu trebuie să prejudece fondul litigiului ce formează obiectul acţiunii în anularea actului administrativ, ci efectuează doar o cercetare sumară a aparenţei dreptului. Prin urmare, apărările care necesită o analiză aprofundată a probelor administrate, a argumentelor şi dispoziţiilor legale invocate de părţi, nu pot face obiectul analizei sumare specifice procedurii suspendării executării actului administrativ fiscal şi nu pot duce la dovedirea îndeplinirii condiţiei existenţei unui caz bine justificat.

Art. 14 prevede cumulativ cele două condiţii ce se cer a fi îndeplinite pentru suspendarea executării actului administrativ unilateral, cazul bine justificat şi paguba iminentă.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea 554/2004, constituie caz bine justificat existenţa unor împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ; definiţia legală conduce la o concluzie firească, în sensul că îndeplinirea cazului bine justificat rezidă nu numai în simplele afirmaţii ale reclamantei, dar şi din argumentele juridice prezentate, aparent valabile, de natură a crea însă o îndoială în ceea ce priveşte actul contestat.

Prevederile art. 9 alin. (5) şi (6) şi art. 10 alin. (2) din actul administrativ a cărui suspendare s-a solicitat a constatat prima instanţă, soluţie împărtăşită şi de instanţa de recurs, că nu se pot bucura de prezumţia de legalitate, în condiţiile în care din adresa ANSVSA nr. x/04.12.2020 rezultă că cele trei laboratoare existente la nivel naţional şi care sunt autorizate pentru testarea genotipării şi rezistenţei la scrapie, deşi au capacitatea de a efectua un număr mare de teste, în concret nu le pot efectua din lipsa kiturilor şi consumabilelor necesare.

Prin urmare, argumentele reclamantelor detaliate în cererea de chemare în judecată privind imposibilitatea punerii în executare a prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6) şi art. 10 alin. (2) care impun obligaţia prezentării unor teste de genotipare pentru rezistenţa la scrapie sau a unor analize de sânge pentru verificarea filiaţiei sunt de natură a pune la îndoială legalitatea acestor prevederi.

În acord cu ceea ce prima instanţă a reţinut, Înalta Curte constată că în privinţa art. 9 alin. (6), argumentele reclamantei privind faptul că analiza grupei sanguine (verificarea filiaţiei) este prevăzută de Regulamentul UE 1012/2016 doar pentru înseninarea artificială, nu şi pentru monta naturală, sunt de natură a pune la îndoială legalitatea acestei prevederi în condiţiile în care potrivit art. 22 alin. (1) din acest regulament "societăţile de ameliorare prevăd cerinţa ca animalele de reproducţie de rasă pură din specia bovină, ovină, caprină şi ecvină să fie identificate prin analiza grupei sanguine sau prin orice altă metodă adecvată care oferă cel puţin acelaşi grad de certitudine ca analiza ADN-ului, atunci când animalele de reproducţie de rasă pură respective sunt utilizate pentru colectarea de material seminal pentru inseminare artificială".

Mai mult decât atât, prezumţia de legalitate de care beneficiază actele administrative, nu echivalează cu imposibilitatea dovedirii unei situaţii contrare. Din starea de fapt şi de drept prezentată în cererea de suspendare, precum şi din înscrisurile depuse la dosar se poate trage concluzia că există cel puţin, cu privire la anumite articole, o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ a cărui suspendare s-a solicitat.

Cu privire la cea de-a doua condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se putea dispune suspendarea, art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004 defineşte condiţia pagubei iminente ca fiind prejudiciul material viitor, dar previzibil cu evidenţă, sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice ori a unui serviciu public.

În mod corect a statuat Curtea de Apel Bucureşti, soluţie împărtăşită şi de Înalta Curte, că prin neobţinerea autorizaţilor pentru nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (5) şi (6) şi art. 10 alin. (2) din Normele Tehnice privind organizarea şi desfăşurarea montei naturale autorizate aprobate prin Ordinul nr. 180/2020 emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, este previzibil că se vor produce prejudicii crescătorilor de animale de rasă pură care vor fi nevoiţi să vândă animalele de reproducţie obţinute ulterior intrării în vigoare a acestor prevederi, ca animale obişnuite, al căror preţ este mult mai mic.

Recurenta - reclamanta, cea care a avut sarcina probei, a demonstrat în concret că punerea în executare a actului administrativ determină disfuncţii importante în activitatea sa.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificat motivul de casare a încheierii civile de la data de 22 decembrie 2020 prin prisma prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia Naţională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu împotriva încheierii din 22 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX - a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 iunie 2021.