Proportionality of financial correction for incomplete EU-funded data migration activity

Şedinţa publică din data de 04 iunie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2018, reclamantul Consiliul Judeţean Vaslui a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, anularea deciziei nr. 6486/22.12.2017, înregistrate la Consiliul Judeţean Vaslui sub nr. x/29.12.2017, emise de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/7.11.2017, înregistrat la Consiliul Judeţean Vaslui sub nr. x/13.11.2017, emis de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cu consecinţa exonerării de la plata corecţiei financiare aplicate şi obligarea pârâtului la restituirea sumei de 175.314 RON reprezentând creanţa bugetară stabilită în procesul-verbal, împreună cu dobânda legală aferentă de la data achitării acesteia şi până la restituirea integrală a sumei şi plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentului litigiu.

2. Sentinţa instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 122 din data de 17 octombrie 2018, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Consiliul Judeţean Vaslui, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei nr. 122 din data de 17 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul Consiliul Judeţean Vaslui şi în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi admiterea cererii aşa cum a fost formulată.

Criticile aduse de recurentul-reclamant sentinţei atacate vizează, în esenţă, următoarele aspecte:

În Procesul-verbal, echipa de verificare consideră că, în aplicarea procentului de 50%, s-a făcut cu aplicarea principiului proporţionalităţii şi este justificat deoarece "ponderea datelor aferente municipiului Bârlad (date ce trebuiau migrate în cadrul acestei U.A.T. este mult mai mare decât a oricăror alte U.A.T.-uri) astfel nu este just argumentul beneficiarului, potrivit căruia acestui partener îi revine o sumă proporţională cu 1/15 din valoarea afectată de neregulă".

A arătat recurenta-reclamantă că nu poate fi de acord cu argumentele care au stat la baza stabilirii corecţiei de 50% din valoarea facturii, deoarece ponderea datelor ce urmau a fi migrate UAT-urilor participante la acordul de parteneriat, nu are relevanţă, cât timp activitatea de migrare a fost aceeaşi la fiecare U.A.T. (şi nu în funcţie cu ponderea datelor aferente fiecărei UAT) iar "migrarea datelor" nu a fost bugetată distinct.

De asemenea, mai arătat că analiza situaţiei juridice dedusă judecăţii s-a făcut cu o apreciere eronată de către instanţa de fond, deoarece nu s-a analizat în concret situaţia expusă prin raportare la cadrul legal incident.

Instanţa de fond a reţinut că suma stabilită cu titlu de creanţă bugetară a fost calculată în acord cu prevederile art. 2 alin. n) din O.U.G. nr. 66/2011:

"principiul proporţionalităţii-orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".

A mai reţinut instanţa că "circumstanţele de fapt din prezenta cauză avute în vedere de autoritatea pârâtă reprezintă o justificare suficientă pentru stabilirea creanţei bugetare constate de reclamantă. Exercitând dreptul său de apreciere în limitele impuse de principiul proporţionalităţii, autoritatea competentă a justificat şi rezonabil să stabilească o creanţă bugetară în valoare totală de 174624,24 RON pentru neregula constată".

În acest context, a învederat recurentul-reclamant că stabilirea corecţiei financiare s-a făcut prin aplicarea prevederilor art. 6 alin. (32) din O.U.G. nr. 66/2011 potrivit cărora "Tipurile de abateri de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziţie prevăzute în anexă sunt cele care au fost constatate cel mai frecvent ca urmare a activităţii de verificare/audit. Pentru alte abateri care nu sunt definite în anexă autoritatea cu componente în gestionarea fondurilor europene aplică reduceri procentuale în concordanţă cu principiul proporţionalităţii sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexă".

Conchide recurentul că, în condiţiile în care legiuitorul lasă la latitudinea autorităţii competente stabilirea cuantumului corecţiei financiare, contrar argumentelor instanţei de fond, a apreciat recurentul-reclamant că, în cauză, nu a fost respectat principiul proporţionalităţii.

4. Apărările formulate

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul-pârât Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Alte aspecte procesuale

La data de 24 ianuarie 2020 Autoritatea pentru Digitalizarea României a depus la dosar note prin care a solicitat introducerea sa în cauză în calitate de succesor în drepturile şi obligaţiile Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi ale Ministerului Transporturilor Infrastructurii şi Comunicaţiilor, motivat de faptul că în temeiul art. 1 din O.U.G. nr. 90/2019şi art. 12 din O.U.G. nr. 68/2019, la data de 14.02.2020, s-a încheiat între Ministerul Transporturilor Infrastructurii şi Comunicaţiilor - Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Autoritatea pentru Digitalizarea României protocolul de predare-primire înregistrat sub nr. x/26.02.2020, MTIC 8935/28.02.2020 şi ADR CP2/14.02.2020, unde la art. 5 s-a menţionat faptul că fost predate dosarele de instanţă aferente atribuţiilor exercitate de către OIPSI, iar dosarul nr. x/2018 se regăseşte la poziţia 86 anexa 3 protocol de predare - preluare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa recurată, în raport cu motivul de casare invocat, prisma ansamblului probatoriu administrat în cauză, precum şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Înalta Curte constată că argumentele de nelegalitate invocate prin cererii de recurs se circumscriu, în esenţă, greşitei individualizări a corecţiei aplicate şi corelativ, încălcării principiului proporţionalităţii atât de către organul de control, cât şi de instanţa de fond, care a validat actul administrativ contestat.

În ceea ce priveşte susţinerile recurentului cu privire la aplicarea procentului de 50% din valoarea facturii, cu argumentul că ponderea datelor ce urmau a fi migrate UAT-urilor participante la acordul de parteneriat nu are relevanţă, cât timp activitatea de migrare a fost aceeaşi la fiecare UAT (şi nu în funcţie de ponderea datelor aferente fiecărei UAT) iar "migrarea datelor" nu a fost bugetată distinct, Înalta Curte constată că aceste alegaţii nu au fundament legal.

Astfel, activitatea privind migrarea datelor trebuia finalizată în perioada de implementare care a fost, conform Contractului de finanţare nr. x/16.12.2013, până la data de 31.12.2015. Finalizarea parţială a activităţii de migrare a datelor (pentru UAT Bârlad nefiind migrat niciun modul) reprezintă o atingere incompletă a obiectivelor asumate prin contract, şi, drept urmare, nu se mai poate vorbi de o eficientizare completă a serviciilor publice în sprijinul cetăţenilor şi mediului de afaceri, aşa cum este enunţat chiar prin titlul Proiectului.

Din actele dosarului rezultă că prin bugetul aferent Contractului de finanţare, migrarea datelor nu a fost bugetată distinct, iar potrivit Procesului-verbal de acceptanţă servicii, înregistrat la A. cu nr. x/23.09.2015 şi la CJ Vaslui cu nr. x/24.09.2015, activitatea de implementare conţine 4 activităţi, dintre care 2 fiind aferente activităţii de migrare a datelor.

De asemenea, cele două activităţi menţionate în Procesul-verbal nr. x/23.09.2015 reprezintă o proporţie de 50% din valoarea aferentă acestei linii şi au fost rambursate conform facturii nr. x/19.09.2015, prin x/25.11.2015 către beneficiar, iar plata a fost efectuată către A. prin OP nr. x/10.11.2015.

Astfel, în acord cu raţionamentul juridic al instanţei de fond, Înalta Curte constată că, întrucât obiectul activităţii de migrare a datelor a fost incomplet finalizat, cuantumul creanţei bugetare stabilit prin titlul de creanţă în cuantum de 174.624,24 RON din care: - contribuţie din fonduri UE: FEDR= 144.414,25 RON - 82,70%, contribuţie publică naţională (bugetul de stat): 30.209,99 RON - 17,30%. A fost corect apreciat de echipa de control, fiind respectate prevederile art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011.

În concluzie, Înalta Curte constată că sentinţa instanţei de fond este apărată de orice critică de nelegalitate ce s-ar putea subsuma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., soluţia pronunţată fiind legală şi temeinică.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Consiliul Judeţean Vaslui împotriva sentinţei nr. 122 din 17 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 iunie 2021.