Non-issuance of educational distinction award and associated prize despite validated eligibility lists: Ministry’s statutory duty to act within regulatory deadlines

Şedinţa publică din data de 04 iunie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată la data de 23.06.2016 pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE, obligarea la eliberarea Ordinului de acordare a premiului în bani aferent distincţiei "Gheorghe Lazăr" (clasa I) în conformitate cu listele validate şi înaintate de ISJ Maramureş, prin adresa nr. x/30.09.2010.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 110 de la data de 24 aprilie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în cadrul celui de-al doilea ciclu procesual, ca urmare a rejudecării cauzei după casare cu trimitere, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi excepţia prescripţiei invocată de acelaşi pârât.

Pe fond, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi obligat pârâtul să elibereze în favoarea reclamantului ordinul de acordare a diplomei Gheorghe Lazăr, clasa a II-a, în conformitate cu listele validate şi înaintate de ISJ Maramureş, prin adresa nr. x/30.09.2010, cu acordarea unui premiu de 15% din suma salariilor de bază primite de reclamant în ultimele 12 luni anterioare datei de 07.05.2009.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 110 de la data de 24 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8, solicitând admiterea cererii de recurs, cu casarea sentinţei civile atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată.

În esenţă, în motivare, pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale a susţinut că instanţa de fond s-a pronunţat cu încălcarea şi aplicarea greşita a normelor de drept aplicabile în prezenta cauză, împrejurare care a condus la respingerea excepţiilor invocate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi admiterea acţiunii formulate de reclamantul A..

Critică partea pârâtă soluţia pe care prima instanţă a adoptat-o şi cu privire la excepţiile invocate în cauză în contextul în care, din întregul probatoriu administrat în cauză, rezulta cu precădere faptul că se impunea admiterea acestora.

Cu privire la excepţia prescripţiei dreptului la acţiune al reclamantului, a arătat recurentul - pârât faptul că disp. art. 268 lit. c) din Legea 53/2003 Codul Muncii, republicat prevăd că cererile in vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de munca constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat precum si in cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor fata de angajator. Prin urmare, reclamantul nu mai era in termen sa solicite plata unor drepturi băneşti aferente anului 2009, cată vreme acţiunea a fost introdusa de către acesta in cursul anului 2016, data la care se implinise termenul de prescripţie.

Ulterior, cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Educaţiei Naţionale, a arătat aceeaşi parte faptul că calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii, sau faţă de care se poate realiza interesul respectiv.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat obligarea la plata premiului care însoţeşte Diploma de excelenţă, respectiv Diploma "Gheorghe Lazăr", care se face în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (4). O.M.E.C. nr. 5435/2006, publicat în M. Of. al României nr. 90/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform art. 13 alin. (1), lit. b) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza rezultatelor definitive, stabileşte numărul cadrelor didactice care urmează a primi distincţii, în limita a 6% din numărul total de cadre didactice cu gradul didactic I din judeţ/municipiul Bucureşti, cu excepţia adresei de mulţumire publică şi cu încadrarea în fondurile bugetare alocate/comunicate de fiecare primărie.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nu are nici o atribuţie în evaluarea dosarelor depuse în vederea acordării distincţiei, aceste atribuţii revenind inspectoratului şcolar.

Conform prevederilor art. 13 alin. (6) din Ordinul nr. 5435/2006 ministerului îi revine atribuţia de a verifica listele înaintate de inspectoratul şcolar şi de a emite ordinul de acordare a distincţiilor. însă acest lucru se face pe baza listelor înaintate de către inspectoratul şcolar. Prin urmare ministerul doar verifică listele transmise de către inspectoratul şcolar, neavând nici o atribuţie privind evaluarea dosarelor şi întocmirea listelor, sau plata premiilor aferente.

Ministerul nu are nici atribuţii în ceea ce priveşte plata drepturilor băneşti cuvenite ca urmare a acordării acestor distincţii, sens în care se impune, admiterea cererii de recurs, cu casarea sentinţei civile atacate, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul din prezenta cauză.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată în cauză la data de 24 iunie 2019, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea cererii de recurs, cu menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei civile atacate cu nr. x de la data de 24 aprilie 2019.

II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs

Analizând cererea de recurs, prin prisma criticilor de nelegalitate invocate, prin raportare la ansamblul probatoriu administrat în cauză, precum şi la dispoziţiile legale inicidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este nefodnat, pentru argumentele prezentate în cele ce urmează.

În ceea ce priveşte critica referitoare la respingerea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune, Înalta Curte constată netemenicia acesteia, prin prisma faptului că instanţa de fond, în rejudecare, a fost ţinută de dezlegarea dată prin Decizia de casare nr. 1714/27.04.2018 a Înaltei Curţi de Casare şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, care a statuat în sensul că, în mod eronat, a fost respinsă acţiunea ca prescrisă, în primul ciclu procesual, trimiţând cauza spre rejudecare pentru soluţionarea pe fond a acesteia.

Referitor la cirica vizând respingerea execpţiei lipsei calităţii procesuale pasive a ministerului pârât, Înalta Curte, reţine, în acord cu instanţa de fond că în conformitate cu dispoziţiile art. 113 şi art. 114 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei, cercetării şi inovării este autorizat să acorde personalului didactic din învăţământul preuniversitar Diploma "Gheorghe Lazăr", în baza unui regulament aprobat de acelaşi conducător al autorităţii publice centrale.

Regulamentul privind acordarea de distincţii si premii personalului didactic din invatamantul preuniversitar de stat, aprobat prin Ordinul nr. 5435/2006 al Ministerului Educaţiei Naţionale.

În concluzie, recurentul-pârât este unica autoritate care are, conform legii, prerogativa de a emite ordinul de acordare a disticţiei în cauză (art. 13 alin. (8) din Regulamentul privind acordarea de distincţii şi premii personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, aprobat prin Ordinul MEC nr. 5435/2006).

În ceea ce priveşte criticile aduse raţionamentul juridic al primei instanţe elaborat cu privire la fondul cauzei, Înalta Curte reţine că nici acestea nu au fundament faptic şi juridic în înscrisurile depuse la dosar sau în normele legale incidente speţei.

Astfel, în exprimarea convingerii în soluţia pronunţată, instanţa de fond a invocat dispoziţiile art. 113 din Legea 128/1997 care reglementează acordarea distincţiilor personalului din învăţământ, în aplicarea lor, pârâtul elaborând Regulamentul privind acordarea de distincţii si premii personalului didactic din invatamantul preuniversitar de stat, aprobat prin Ordinul 5435/2006. Astfel, procedura de acordare a distincţiilor si premiilor, este prevăzută la art. 7, art. 8 şi art. 13 din Ordinul nr. 5435/2006.

În calitate de cadru didactic (in prezent pensionar), reclamantul cât şi ISJ MM şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de procedura de mai sus, fiind întocmite listele cu persoanele ce urmau a beneficia de aceste distincţii, iar prin adresa nr. x/30.09.2010 s-a trimis MECS (fostul MEN) documentaţia pentru finalizarea procedurii prin emiterea ordinului prevăzut de art. 13 pct. 8 din Regulament. Dar, în ciuda acestui fapt, pârâtul MECS a refuzat emiterea ordinului necesar acordării distincţiilor, respectiv a premiului aferent acestora.

Astfel, potrivit art. 113 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, "În afara distincţiilor prevăzute la art. 112, ministrul învăţământului este autorizat să acorde personalului didactic şi de cercetare din învăţământ următoarele distincţii şi premii: b) Diploma Gheorghe Lazăr, clasele I, a II-a şi a III-a, cu acordarea unui premiu de 20%, 15%, respectiv 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; diploma se acordă personalului didactic din învăţământul preuniversitar".

Procedura de atribuire a distincţiilor şi premiilor a fost detaliată prin dispoziţiile art. 13 din Regulamentul aprobat prin Ordinul MECTS nr. 5435/2006, ea cuprinzând mai multe etape, ultima constând în aceea că Ministerul Educaţiei şi Cercetării verifică listele înaintate de inspectoratele şcolare şi elaborează ordinul de acordare a distincţiilor, până la data de 15 iunie.

În cauză, este vorba de evaluarea efectuată pentru anul şcolar 2008-2009, astfel încât, procedura de emitere a Ordinului de acordare a distincţiilor trebuia finalizată până la data de 15 iunie 2009, or, ministerul intimat nu a respectat termenele şi fazele stabilite, ceea ce a făcut ca la data sesizării instanţei de fond, ordinul respectiv să nu fi fost încă emis, deşi ISJ MM trimisese adresa nr. x/07.05.2009 cuprinzând lista candidaţilor propuşi spre acordarea distincţiilor, printre care se afla şi reclamantul.

De asemenea, este real faptul că potrivit art. 30 alin. (7) din Legea nr. 330/2009, art. 7 alin. (2) din Legea nr. 283/2011 şi art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 19/2012, acordarea unor premii a fost suspendată, însă aceste dispoziţii nu sunt aplicabile în cauza de faţă pentru că distincţia în litigiu priveşte anul şcolar 2008-2009, iar ordinul de acordare a distincţiilor trebuia emis până la data de 15 iunie 2009.

În conformitate cu dispoziţiile Regulamentului, acordarea distincţiei este însoţită de un premiu, fiind necesar de urmat o procedură ce impune inclusiv o verificare a existenţei resurselor financiare necesare plăţii înainte de emiterea ordinului. Potrivit art. 8 din Regulament, diploma "Gheorghe Lazăr" clasa II este însoţită de un premiu a cărui valoare este de 15% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni anterioare datei semnării ordinului de acordare a distincţiilor.

Ordinul de acordare a distincţiei personalului din invatamant se emite pe baza propunerilor ISJ si a dovezilor de constituire a fondurilor necesare plaţii premiilor si distincţiilor. Art. 13 din Ordinul 5435/2006 reglementează clar calendarul si procedura de atribuire a distincţiilor si premiilor personalului didactic din invatamantul preuniversitar de stat, indicând totodată ca acordarea distincţiei nu este condiţionata de existenţa fondurilor băneşti.

Din actele dosarului a rezultat faptul că, pentru perioada 2008-2009, la momentul emiterii adresei nr. x/07.05.2009, unitatea de învăţământ în care îşi desfăşura reclamantul activitatea de cadru didactic şi-a cuprins suma necesară plăţii premiilor în proiectul de buget.

Este necontestat că acţiunea administrativă reprezintă o activitate programată/planificată, care trebuie realizată în conformitate cu principiul operativităţii şi al promptitudinii, astfel încât, lipsa de acţiune a administraţiei nu poate constitui o justificare legală pentru înlăturarea răspunderii autorităţii.

Astfel fiind, constrângerile bugetare care au impus adoptarea unor reglementări restrictive nu pot justifica legal inacţiunea intimaţilor -pârâţi dintr-o perioadă anterioară, din moment ce, potrivit dispoziţiilor legale citate, ordinul în litigiu trebuia emis până la data de 15 iunie 2009.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte reţine că instanţa de fond în mod corect a constatat că refuzul pârâtului de emitere a ordinului este unul nejustificat, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. i) prima teza din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în condiţiile în care sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute în Regulament pentru acordarea distincţiei Gheorghe Lazăr, clasa a II-a în favoarea reclamantului, în ceea ce priveşte anul şcolar 2008-2009, în conformitate cu adresa nr. x/30.09.2010, care a preluat şi lista din adresa anterioară 2337/07.05.2009, neonorată, de asemenea, de autoritatea pârâtă.

În concluzie, Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, apărată de orice critică de nelegalitate ce s-ar putea subsuma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.

Pentru considerentele prezentate, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Educaţiei împotriva sentinţei civile nr. 110 din 24 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 iunie 2021.