Denial of suspension of enforcement for administrative note on land restoration due to lack of well-justified case

Şedinţa publică din data de 18 mai 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Giurgiu la data de 06.07.2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General, a solicitat suspendarea executării Notei de constatare nr. x/08.05.2020, emisă de Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General.

Prin sentinţa civilă nr. 166/20.07.2020, Tribunalul Giurgiu a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Giurgiu şi a declinat cauza în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29.07.2020 sub acelaşi număr unic de dosar.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 715 din data de 18 august 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare formulată pe reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul COMISARIATUL GENERAL al GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri reclamanta A. S.R.L., a exercitat calea de atac a recursului, în condiţiile art. 493 din C. proc. civ., invocând în drept prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A solicitat astfel admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi, rejudecându-se cauza, să se admită cererea de chemare în judecată.

În dezvoltarea criticilor sale, recurenta a susţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 14 (1) şi 15 (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în cazuri bine justificate, persoana al cărei drept a fost vătămat de actul administrativ poate solicita instanţei competente să suspende executarea actului.

Deşi prevederile art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004 nu explică în ce condiţii se stabileşte când există un "caz bine justificat", din dispoziţiile art. 2 (1) t) din lege reiese ideea că atunci când există îndoieli majore cu privire la legalitatea actului administrativ, administraţia necesită mai puţină protecţie decât persoana implicată.

Legalitatea Notei de constatare este supusa analizei şi verificării de către instanţa de judecată în dosarul nr. x/2020 aflat pe rolul Tribunalului Giurgiu, situaţie în care suspendarea executării acesteia se justifică, fiind îndeplinită condiţia cazului bine justificat impusă de art. 14 din Legea nr. 554/2004, în raport de conţinutul Notei de Constatare nr. x/08.05.2020 emisă de Garda Naţională de Mediu -Comisariatul General şi de înscrisurile cauzei.

În acest context, suspendarea executării actelor administrative reprezintă un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorităţii emitente sau a instanţei de judecată, pentru a asigura respectarea principiului legalităţii, fiind echitabil că atâta timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-şi producă efectele asupra celor vizaţi.

Astfel, actele dosarului si ansamblul circumstanţelor cauzei atestă, existenta unor cazuri bine justificate si a unei pagube iminente, raportat la masurile dispuse prin Nota de constatare nr. x/08.05.2020 prin care se impune reclamantei A. S.R.L. sa readucă terenul de 7 ha situat în Mihailesti, judeţul Giurgiu, la starea iniţială, în condiţiile in care parte din teren(aproximativ 3 ha) a fost închiriat legal către B. S.R.L., societate care exploatează legal agregate minerale in perimetrul terenului închiriat de la S.C. A. S.R.L, la faptul că nu a fost luat în considerare contractul de închiriere încheiat între S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L. si avizul de mediu a S.C. B. S.R.L., arată odată în plus superficialitatea organului de control în stabilirea situaţiei de fapt, organele de mediu, care s-au vrut confuze pentru a antrena aplicarea cât mai multor societăţi vizate, amenzi, în cauza lor administrativă.

Susţine recurenta că intimata este în dubiu cu privire la pretinsele fapte săvârşite de către societate, conform Notei de constatare nr. x/08.05.2020, apreciind fără niciun temei juridic că ar exista posibilitatea ca declaraţia data de reprezentantul legal al B. S.R.L., anterior controlului, sa fie falsa, "presupunând ca S.C. A. S.R.L. nu desfăşoară activitate de extracţie si exploatare agregate minerale pe terenul de aproximativ 4,3224 Ha, aflat in proprietatea ei si este defasurata de S.C. B. S.R.L., se constatata ca... ", astfel ca nu reise mai presus de orice dubiu că subscrisa se face vinovată de faptele reţinute în sarcina sa, in aceste condiţii fiind aplicabil principiul "in dubio pro reo", principiu esenţial în respectarea prezumţiei de nevinovăţie potrivit art. 6 CEDO.

Inspecţia comisarilor de mediu s-a realizat la solicitarea organului de cercetare penala in dosarul nr. x/2019.

Urmare a controlului s-au întocmit 2 note de control 48 si 49 din 08.05.2020, pentru S.C. A. S.R.L. si pentru B. S.R.L..

Actul administrativ contestat nu face dovada situaţiei de fapt menţionate în cuprinsul său, fiind contrazisă în mod flagrant şi de expertizele din dosarul penal nr. x/P/201., astfel că exista îndoieli serioase cu privire Ia legalitatea actului administrativ contestat.

Potrivit concluziilor Raportului de expertiza geologică si geofizică efectuat în dosarul nr. x/2019 de către Institutul geologic al României:

"Analiza statica a datelor obţinute pentru AI, As, CA, Cd, Cr, Cu, Mg, Mn, Ni, Pb, Zn si Hg, arata conţinuturi ale acestor metale Ia nivelul admis pentru apele potabile si apele uzate, conform standardelor romaneşti, uneori sub valorile admise pentru apele potabile.

De asemenea, parametrii chimici- nemetalici identificaţi: Amoniu(Nh4), Azotaţi, Azotiti, CIoruri,k Consum casnic de oxygen, Fosfaţi, Sulfaţi, au valori sub valoarea maxima admisa pentru apa potabila. Totodată Parametrii fizici măsuraţi: Conductivitatea si ph-ul se incadreaza in limitele impuse de standardele pentru ape."

Consideră că Adresa Institutul Geologic Roman din dosarul nr. x/2019, prin care se specifică faptul că nu s-au indicat depăşiri ale pragurilor de alerta si de intervenţie si nu s-a constatat o poluare chimica recenta pe care să o compare cu o poluare istorică, este si ea edificatoare in cauza.

Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expert C., in dosarul nr. x/2019, potrivit căruia, Locaţia 1 situata in apropierea localităţii Novaci, judeţul Giurgiu, având coordonatele aproximative 44.316808, 2. 984801, reprezintă aria unei exploatări de agregate minerale active..., în care a identificat deşeuri la vedere in data de 03.03.2020, aproximativ 350 mp in zona Deşeuri 1 si aprovimativ 358 mp in zona Deşeuri 2.(adica aproximativ 700 mp din 70.000 mp.'!! cum în mod fals au constatat comisarii Gărzii de Mediu)

Din punct de vedere cadastral expertul a identificat la locaţie 2 imobile, respectiv:

- imobilul cu nr. cadastral x; 33804, proprietar D., E., F., G. şi H., în suprafaţă de 1540 mp,

- imobilul cu nr. cadastral x; 37814, proprietar S.C. A.

A. S.R.L., în suprafaţă de 30.360 mp.

Ca atare, consideră că, în cauză s-a probat cu succes, prin chiar administrarea probelor ştiinţifice provenite din dosarul penal nr. x/2019 administrate în faţa instanţei de fond, că nu corespund realităţii menţiunile din actul juridic individual-Nota de constatare nr. x/08.05.2020 cu privire la fapta şi autorul acesteia, instanţa de fond având la dispoziţie destule argumente, astfel încât să constate, fără antamarea fondului, că există o vădită nelegalitate a Notei de constatare intocmita de Garda Naţionala de Mediu, care sa transpară la o cercetare aparentă a actului şi că astfel este îndeplinita condiţia cazului bine justificat in speţă.

Asa cum s-a arătat şi în Recomandarea nr. 16/2003 a Comitetului Miniştrilor din cadrul Consiliului Europei, executarea deciziilor administrative trebuie să tină cont de drepturile si interesele persoanelor particulare.

Aceeaşi recomandare reaminteşte principiile din Recomandarea nr. R/89/8 a Comitetului de Miniştri care cheamă autoritatea jurisdictionala competenta, în speţă instanţa judecătoreasca, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură sa provoace daune grave particularilor cărora li se aplica decizia, să ia masuri provizorii corespunzătoare."

Susţine în continuare recurenta că actele dosarului şi ansamblul circumstanţelor cauzei atestă, totodată, îndeplinirea condiţiei privind iminenţa pagubei, raportat la solicitarea de readucere a terenului la starea iniţiala, in condiţiile in care parte din teren a fost inchiriat legal către B. S.R.L., societate care exploatează agregate minerale in perimetrul terenului inchiriat de la S.C. A. S.R.L si care are obligaţia la terminarea proiectului sa realizeze un bazin piscicol, putând genera dificultăţi reale in executarea obligaţiilor contractuale asumate şi sistarea serviciilor, dar şi consecinţe în plan socio-uman, prin neplata salariilor angajaţilor, astfel ca se creează un prejudiciu material subscrisei în înţelesul textului legal, care poate conduce si la apariţia stării de insolvenţă a firmei datorată de iminenta incapacitate de plată a ratelor bancare, ratelor de leasing şi a drepturilor salariale aferente salariaţilor.

Întrucât există îndoieli serioase cu privire la legalitatea actului administrativ contestat, solicită încetarea temporară si provizorie a efectelor juridice produse de Nota de constatare nr. x/08.05.2020 întocmita de Garda Naţionala de Mediu- Comisariatul General.

Solicită, astfel, pronunţarea unei încheieri prin care sa se dispună suspendarea executării Notei de constatare nr. x/08.05.2020 emisa de Garda Naţionala de Mediu (GNM)- Comisariatul General, până la pronunţarea instanţei de fond.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecând cauza, solicită admiterea cererii de chemare in judecată.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de reclamantă, a formulat întâmpinare intimata Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General în cadrul căreia solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat şi, pe cale de consecinţă, menţinerea hotărârii atacate, ca fiind legală şi temeinică şi pe cale de consecinţă menţinerea actului administrativ contestat, ca fiind legal întocmit şi susţinut probator.

Procedura de soluţionare a recursului

În această etapă procesuală s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispoziţiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului din data de 16.12.2020, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 18.05.2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise, reţinând cauza spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii dedusă judecăţii.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate şi a apărărilor din cuprinsul întâmpinării, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele în continuare arătate:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A. S.R.L., întemeindu-şi acţiunea în drept pe dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, a solicitat suspendarea executării Notei de Constatare nr. x/08.05.2020 emisă de pârâta Garda Naţionala de Mediu - Comisariatul General, până la soluţionarea pe fond a cauzei principale.

Instanţa de fond a respins, ca neîntemeiată acţiunea, reţinând că nu este îndeplinită cerinţa cazului bine justificat şi, dat fiind faptul că, din interpretarea prevederilor art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cazul bine justificat şi paguba iminentă trebuie să fie îndeplinite cumulativ, măsusa suspendării nu poate fi dispusă dacă una dintre condiţii nu este îndeplinită.

Soluţia curţii de apel este împărtăşită de către instanţa de control judiciar, care constată că hotărârea atacată este legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente speţei, motiv pentru care reţine că aceasta nu poate fi reformată prin prisma cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurenta-reclamantă.

Înalta Curte constată că, în esenţă, dezvoltarea motivelor de recurs reprezintă o reluare a susţinerilor din cererea de chemare în judecată, însă a invocat şi argumente noi, ce nu au fost prezentate şi instanţei de fond, fiind expuse pentru prima dată în faţa instanţei de recurs.

Astfel, recurenta susţine că "situţia de fapt menţionată în cuprinsul actului administrativ contestat este contrazisă în mod flagrant şi de expertizele din dosarul penal nr. x/2017, astfel că există îndoieli serioase cu privire la legalitatea actului administrativ contestat" redând în continuare o parte din concluziile Raportului de expertiză întocmit în acest dosar penal.

Ori, potrivit art. 478 alin. (3) C. proc. civ.:

"În apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nu se pot formula pretenţii noi.", iar potrivit art. 494 din acelaşi act normativ:

"Dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secţiune.".

Înalta Curte are în vedere şi dispoziţiile art. 483 C. proc. civ., potrivit cărora prin recurs se examinează conformitatea hotărârii pronunţate cu regulile de drept aplicabile, prevederi care, coroborate cu textele de lege sus indicate, conduc spre concluzia imposibilităţii formulării unor critici noi în calea de atac, în sensul prezentării unor motive de nelegalitate suplimentare.

Aşadar, invocarea motivului de nelegalitate suplimentar, întemeiat pe expertizele ce au fost efectuate în dosarul penal nr. x/2017, contravine dreptului la apărare stipulat de art. 13 din C. proc. civ., precum şi principiului contradictorialităţii reglementat de art. 14 din acelaşi cod, partea chemată în judecată, în calitate de pârâtă, neavând posibilitatea de a formula apărări şi a administra probe faţă de pretenţiile reclamantei.

Pe cale de consecinţă, instanţa de control judiciar nu poate proceda la analiza unor motive de nelegalitate noi, neinvocate în faţa instanţei de fond, obiectul căii extraordinare de atac a recursului fiind limitat la examinarea legalităţii hotărârii de fond, în raport de pretenţiile din cererea de chemare în judecată şi de argumentele şi apărările formulate de părţi în faza procesuală a fondului, cu respectarea condiţiilor şi termenelor prevăzute de C. proc. civ.. Atât timp cât reclamanta nu a îndeplinit rigorile procedurale ale învestirii instanţei de judecată şi cu acest indiciu de nelegalitate a actului administrativ contestat, acesta nu poate face nici obiectul cercetării în recurs.

Analizând hotărârea recurată, din perspectiva criticilor formulate de recurenta - reclamantă, Înalta Curte constată că aceasta este legală, deoarece recurenta reclamantă nu a invocat nicio împrejurare de fapt sau de drept care să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Cu caracter preliminar, Înalta Curte menţionează că, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condiţiile art. 7 a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond

Văzând dispoziţiile legale mai sus arătate, instanţa de recurs reţine că un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai în situaţia în care vor fi îndeplinite cumulativ cele două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat, cele două condiţii determinându-se reciproc, neputându-se vorbi despre un caz bine justificat fără a exista pericolul producerii pagubei şi invers.

Analizând susţinerile recurentei - reclamante referitoare la existenţa cazului bine justificat, Înalta Curte constată că prima instanţă în mod corect a reţinut că reclamanta nu a prezentat în concret nici un indiciu de nelegalitate care să pună sub semnul întrebării prezumţia de legalitate de care se bucură actul administrativ, reclamanta limitându-se a susţine că, " în condiţiile în care legalitatea Notei de constatare nr. x/08.05.2020 emisă de Garda Naţională de Mediu -Comisariatul General este supusă analizei şi verificării pe fond de către instanţa de judecată, suspendarea executării acesteia se justifică", toate celelalte argumente fiind formulate exclusiv în susţinerea pagubei iminente.

În acord cu instanţa de fond şi instanţa de control judiciar reţine că simpla formulare a acţiunii în anularea actului administrativ nu poate fi reţinută a avea efect suspensiv de executare, atâta timp cât legiuitorul nu a înţeles să acorde acest efect în mod expres, astfel cum a procedat în cazul actului administrativ atacat de către Prefect, prin reglementarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, Înalta Curte constată că prima instanţă în mod judicios a reţinut că recurenta - reclamantă nu a oferit indicii aparente care să răstoarne prezumţia de legalitate de care se bucură actul administrativ, nefiind astfel îndeplinită condiţia cazului bine justificat.

În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, Înalta Curte constată deopotrivă că, în mod corect a reţinut instanţa de fond că, nefiind îndeplinită condiţia cazului bine justificat nu se mai impune analiza susţinerilor privind paguba iminentă, deoarece, pentru a fi dispusă măsura provizorie de suspendare a executării actului administrativ, este necesară îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.

Chiar dacă în cauză s-ar fi reţinut existenţa pagubei iminente (în raport de prejudiciul material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de înlăturat în cazul în care actul administrativ ar fi pus în executare), Înalta Curtea constată că neîndeplinirea cumulativă a cerinţelor impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 determină caracterul neîntemeiat al cererii de suspendare a executării deciziei atacate.

Prin urmare, prima instanţă a făcut o analiză a premiselor suspendării executării actului administrativ şi a reţinut fondat că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea efectelor actului administrativ emis de intimatul - pârât Comisariatul

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte constată că în cauză criticile recurentei sunt nefondate, dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită prima instanţă reflectă, aşadar, interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente, iar soluţia de respingere a cererii de suspendare este întemeiată.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., ca nefondat, hotărârea pronunţată de prima instanţă urmând a fi menţinută, ca legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 715 din 18 august 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 18 mai 2021.