Administrative suspension execution: failure to prove imminent harm and lower court's improper merits review

Şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 18.06.2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, solicitând, în temeiul prevederilor art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 278 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală si ale art. 165 alin. (2) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, art. 213 din O.U.G. nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi functionarea Autorităţii de Supraveghere Financiara, suspendarea executării în integralitate a Deciziei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 718/03.06.2021, prin care este sancţionat cu amendă în cuantum de 1.000.000 RON şi cu sancţiunea complementară a retragerii aprobării pentru funcţia de membru al Directoratului Societăţii, suspendare solicitată până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare a Deciziei ASF de sancţionare.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 1088 din 8 iulie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară şi a dispus suspendarea executării Deciziei ASF nr. 718/03.06.2021, până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare a acesteia.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1088/08.07.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2021, pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară a declarat recurs solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei nr. 1088/08.07.2021, întrucât aceasta a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material; rejudecarea cauzei pe fond şi respingerea cererii de anulare a Deciziei A.S.F. nr. 718/03.06.2021, ca neîntemeiată.

Prin cererea de recurs, recurenta invocă motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Susţine recurenta greşita aplicare a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că, prima instanţă a prejudecat fondul cauzei în analiza cu privire la condiţia cazului bine justificat.

Susţine recurenta că, prima instanţă a antamat fondul cauzei prin reţinerile acesteia referitoare la contul deschis la B., atribuţiile intimatului în cadrul societăţii şi implicarea efectivă a acestuia în chestiunea presupuselor disponibilităţi băneşti. Astfel, analiza instanţei a depăşit limitele pipăirii fondului, contrar prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce priveşte paguba iminentă, intimatul nu a făcut dovada acesteia întrucât nu a arătat situaţia patrimonială pe care o are, remuneraţia pe care o are, pe care o avea, disponibilităţile din conturi, imobilele şi activele deţinute, sens în care nu se poate trage concluzia că este vorba de o perturbăre gravă a modului de trai a acestuia şi a familiei.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condiţiile art. 7 a autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei de judecată competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond. Aceste dispoziţii legale cuprind condiţiile esenţiale care trebuie îndeplinite cumulativ pentru a putea fi solicitată suspendarea executării unui act administrativ de către cel care formulează o cerere de suspendare, respectiv: cazuri bine justificate; prevenirea producerii unei pagube iminente.

Potrivit art. 2 alin. (1) Iit. t) din Legea nr. 554/2004, prin cazuri bine justificate se înţelege "împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ".

În cauza dedusă judecaţii, deşi precizează că este vorba despre o examinare sumară, în realitate prima instanţă a antamat fondul cauzei prin reţinerile acesteia referitoare la contul deschis Ia B., atribuţiile intimatului în cadrul societăţii şi implicarea efectivă a acestuia în chestiunea presupuselor disponibilităţi băneşti.

Astfel, instanţa constată că, analiza instanţei a depăşit limitele pipăirii fondului, contrar prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Instanţa mai observă că, analiza făcută de instanţa învestită cu acţiunea în suspendare putea fi realizată doar de către instanţa învestită cu acţiunea de anulare a actului. Or, prima instanţă a procedat la analiza fondului, în sensul reţinerii argumentelor intimatului şi a documentelor depuse de acesta, care excedează cadrului special din speţa de faţă.

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei şi din susţinerile intimatului nu se poate reţine existenţa unei îndoieli cu privire la motivarea deciziei contestate, întrucât se observă că, în cuprinsul acesteia sunt descrise pe larg atât împrejurările de fapt, cât şi temeiurile de drept avute în vedere la emitere.

Mai mult decât atât, decizia atacată întruneşte toate condiţiile cerute de lege respectiv este emisă de către o autoritate publică, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004; este emisă în vederea executării legii ori a organizării legii, în speţă în temeiul Legii nr. 237/2015 şi a O.U.G. nr. 93/2012, cu modificările şi completările ulterioare; este emisă în temeiul competenţelor de supraveghere şi control cu care A.S.F. este învestită; este motivată atât în fapt - în cuprinsul deciziei sunt menţionate faptele care au fost reţinute de către A.S.F., cât şi în drept - textele legale în baza cărora a fost emisă; a fost comunicată intimatului.

În concluzie, decizia contestată se circumscrie domeniului de aplicabilitate definit de legislaţia primară pentru un act individual emis de A.S.F. şi îndeplineşte cerinţele motivării în fapt şi în drept a actului administrativ de autoritate.

În ceea ce priveşte existenţa unei pagube iminente, astfel cum reiese din motivarea acestei condiţii, prima instanţă a arătat că amenda aplicată este de un cuantum considerabil.

Or, cuantumul amenzii nu poate conduce, de facto, la constatarea existenţei unei pagube iminente.

În continuare, instanţa de control judiciar observă că, prima instanţă a achiesat tuturor susţinerilor intimatului-reclamant, arătând că amenda afectează sursele financiare necesare supravieţuirii intimatului-reclamant şi familiei sale şi că intimatul-reclamant a demisionat şi nu are alte mijloace de realizare a veniturilor şi de întreţinere a familiei.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, la dosarul cauzei nu există niciun document din care să reiasă aceste aspecte, judecătorul fondului, preluând ca atare susţinerile intimatului-reclamant fără să constate că acesta nu a dovedit cele susţinute.

Astfel, instanţa reţine că, intimatul nu a făcut dovada pagubei iminente întrucât nu a arătat situaţia patrimonială pe care o are, remuneraţia pe care o are, pe care o avea, disponibilităţile din conturi, imobilele şi activele deţinute, sens în care nu se poate trage concluzia că este vorba despre perturbarea gravă a modului de trai a acestuia şi a familiei.

Totodată, celelalte motive care ţin de viaţa privată a intimatului-reclamant, nu sunt de natură a satisfice cerinţele legii în ceea ce priveşte admisibilitatea cererii de suspendare a executării actului administrativ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară împotriva sentinţei civile nr. 1088 din 8 iulie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare, respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2022.